14,928 matches
-
secolele al XVI-lea și al XVIII-lea). Potrivit istoriografiei franceze, această perioadă corespunde începutului Epocii moderne. Termenul regim se referă la regimul politic mai precis la instituțiile statului - tipul de guvernământ - o monarhie absolutistă. Principalul punct de sprijin al doctrinei era dreptul divin al monarhului. Spre deosebire de societatea feudală însă, puterea politică era din ce în ce mai concentrată în mâinile monarhului, cu toate că din unele aspecte aceasta era limitată de corpurile intermediare, de provincii, de parlamente etc. Cu toate că expresia era folosită înainte, termenul este cunoscut
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
vorbesc despre El astfel: Tată și Dumnezeul adevărului" (discurs ținut în prezența lui Antonius Caesar). După ce Primul conciliu de la Niceea din anul 325 respinge arianismul, Conciliul de la Constantinopol din anul 381 îi acuză pe binitarieni ca fiind "semi-arieni", dar după ce doctrina trinitară a căpătat forță în cadrul creștinismului, această acuzație nu a mai fost formulată. Unii binitarieni susțin că, de-a lungul timpului, grupări precum paulienii, albigenzii și bogomilii au fost adepți ai viziunii binitariene. Mai târziu, binitarianismul a fost susținut de
Binitarianism () [Corola-website/Science/312266_a_313595]
-
vârstelor", "Lucian Blaga energie românească", "Aforisme și para-aforisme", "Spațiul Bărăganului", sunt cărți ce vorbesc de la sine despre Vasile Băncilă, ca una dintre comorile intelectualității românești. Vasile Băncilă, "Constantin Rădulescu-Motru pedagog", Societatea română de filosofie, București, 1932, 54 p. Vasile Băncilă, "Doctrina personalismului energetic a D-lui Rădulescu-Motru", Cultura Românească, 1927,120p. Vasile Băncilă, "Literatură și puritate", Ardealul, Cluj, 1934, 13 p Vasile Băncilă, "Lucian Blaga, energie românească", Cluj, 1938, col. revistei Gând românesc, 166 p. Vasile Băncilă, "Semnificația Ardealului," București, 1934
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
al SPP și trecut în rezervă . După trecerea sa în rezervă, Neculai Stoina a îndeplinit pentru o perioadă (2000-2003) funcția de cadru didactic asociat la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. El a predat cursurile de "Contribuții pentru fundamentarea doctrinei de luptă a trupelor de uscat" și "Politologie și doctrină militară". Generalul Stoina vorbește bine limbile engleză și rusă. De-a lungul carierei sale militare, generalul Stoina a primit următoarele distincții:
Neculai Stoina () [Corola-website/Science/311662_a_312991]
-
rezervă, Neculai Stoina a îndeplinit pentru o perioadă (2000-2003) funcția de cadru didactic asociat la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. El a predat cursurile de "Contribuții pentru fundamentarea doctrinei de luptă a trupelor de uscat" și "Politologie și doctrină militară". Generalul Stoina vorbește bine limbile engleză și rusă. De-a lungul carierei sale militare, generalul Stoina a primit următoarele distincții:
Neculai Stoina () [Corola-website/Science/311662_a_312991]
-
în domeniul artei, idealismul susține imaginația și încearcă să realizeze concepția mentală a frumosului, un standard de perfecțiune, juxtapus naturalismului și realismului. Orice filozofie care acordă importanță crucială idealului sau domeniului spiritual, poate fi considerată „idealistă”. Idealismul metafizic este o doctrină ontologică care susține că realitatea însăși este incorporală sau experimentală în esența sa. Pe lângă asta, idealiștii nu sunt de acord cu faptul că anumite aspecte ale mentalului ar fi mai fundamentale. Idealismul platonic afirmă că abstracțiile sunt mai fundamentale pentru
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
la altul, datorită cauzelor și condițiilor fluctuante, întrucât ea este cauza karmei și, prin urmare, a suferinței. Teoria formelor sau „ideilor” a lui Platon, descrie formele ideale, ca universalii ce există independent de orice instanță particulară. Arne Grøn numește această doctrină „exemplu clasic de idealism metafizic ca idealism "transcendent"”, pe când Simone Klein în numește pe Platon, „cel mai timpuriu reprezentant al idealismului obiectiv metafizic”. Oricum, Platon susține că materia este reală, deși trecătoare și imperfectă, este percepută de corpul nostru și
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
noastră lume mentală. El adaugă că mintea nu este o tablă nescrisă, o "tabula rasa", dar vine echipată cu categorii pentru organizarea impresiilor senzoriale. În primul volum al operei "Parerga și Paralipomena", Schopenhauer își scrie propria „schiță de istorie a doctrinei idealului și realului”. El definește idealul ca imagini mentale ce constituie cunoaștere subiectivă. Idealul, pentru el, este ceea ce poate fi atribuit propriilor noastre minți. Imaginile din capul nostru sunt ceea ce cuprinde idealul. Schopenhauer a subliniat că suntem limitați de conștiința
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
parte, "infinitatea" calitativă, ar fi mai autodeterminantă și, prin urmare, mai reală. De asemenea, obiectele naturale finite sunt mai puțin „reale” — deoarece ele sunt mai puțin autodeterminante — decât lucrurile spirituale precum oamenii moralicește responsabili, comunitățile etice și Dumnezeu. Așadar orice doctrină, ca materialismul, care susține că calitățile finite sau obiectele naturale sunt complet reale, este greșită. Sigur că Hegel urmărește să păstreze ceea ia drept adevărat în idealismul german. Este vorba de insistența lui Kant că rațiunea etică poate și trebuie
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
natural și că cosmosul își are baza în minte și inteligență și este străbătut de acestea. Bernard d'Espagnat, fizician teoretic francez, cunoscut pentru lucrarea sa despre natura realității, a scris un articol intitulat " Teoria și realitatea cuantică" potrivit căruia: „Doctrina care susține că lumea este confecționată din obiecte a căror existență este independentă de conștiința umană se dovedește a fi în conflict cu mecanica cuantică și cu factorii fixați de experimet.” Într-un articol din the Guardian intitulat " Ciudățenia cuantică
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
au fost studiate de strategi înainte de operațiuni ample, cum ar fi debarcările din Normandia din 1944 și cele din Războiul Falklandului din 1982. Campania a influențat și operațiunile amfibii ale Marinei SUA din Războiul din Pacific, și continuă să influențeze doctrina militară americană a operațiunilor amfibii. Conform unor autori ca Theodore Gatchel, în perioada interbelică, campania a „devenit punct focal al studiului războiului amfibiu” în Regatul Unit și în Statele Unite, pentru că, după cum se exprima Glenn Wahlert, a implicat „toate cele patru
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
ul este o doctrină teoretică și de acțiune care revendică lupta împotriva inegalității de gen, promovând afirmarea femeii în societate prin ameliorarea și extinderea rolului și drepturilor sale. Doctrina nu trebuie confundată, ca în acreditarea vulgatei, cu simplă revendicare a unor drepturi. Primele structurări
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
ul este o doctrină teoretică și de acțiune care revendică lupta împotriva inegalității de gen, promovând afirmarea femeii în societate prin ameliorarea și extinderea rolului și drepturilor sale. Doctrina nu trebuie confundată, ca în acreditarea vulgatei, cu simplă revendicare a unor drepturi. Primele structurări ale mișcărilor feministe apar în suita ideilor Revoluției franceze. Textele feministe fondatoare reiau principiile iluministe ale dreptului natural și ale egalității în drepturi și libertăți
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
descopere sensul"", subliniază ea în finalul cărții, pentru a distinge adevărata miză transcendență a luptei, înscrisă în contextul devenirii generale a subiectului. Diverse mișcări și denominații feministe revendică astăzi, mai cu seamă la nivel academic și civic-instituțional, latura teoretică a doctrinei. Teoria feministă este extensia feminismului în domeniul teoriei și filozofiei. Este constituită din lucrări dintr-o varietate de discipline, printre care antropologie, sociologie, economie, studii de gen, critică literară, istoria artei, psihoanaliza și filozofie . Scopul teoriei feministe este înțelegerea inegalității
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
anului 1606, legile împotriva recuzanței au fost consolidate; Legea Recuzanților Papistași întorcând Anglia la sistemul elisabetan de amenzi și restricții, a introdus un test sacramental și un jurământ de credință, impunând catolicilor să se lepede ca de o „erezie” de doctrina că „este permisă detronarea sau asasinarea principilor excomunicați de către Papă”. Emanciparea Catolicilor a trebui să aștepte încă 200 de ani, dar mulți catolici importanți și loiali și-au păstrat funcțiile înalte în timpul regelui Iacob I. Deși nu a existat nicio
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
Este remarcată contribuția lui la dezvoltarea învățământului filosofic în România. Sunt studiate contribuțiile originale ale C. Rădulescu-Motru în analizele asupra conceptelor: personalismul energetic, vocația, psihologia etnică, politicianismul, etnicul românesc, formele fără fond, gregarismul și individualismul, tradiția. Este argumentată teza că doctrina personalismului energetic despre personalitate - cea mai înaltă formă de energie cosmică- se înscrie între sistemele filosofice universale. Este pusă în evidență dimensiunea interdisciplinară a exegezei lui Schifirneț despre filosoful român: „Profunda cunoaștere a dinamicii culturii noastre, a curentelor de idei
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
care s-au modernizat. Așa au gândit raționaliștii, cu deosebire Maiorescu și școala sa - C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, I. Petrovici. Trăsătura fundamentală a gândirii filosofice românești este criticismul, și, în mică măsură, evaluarea diversității de proiecte de modernizare, a pluralității doctrinelor și a modelelor de modernitate, din care societatea să selecteze ceea ce este oportun pentru dezvoltarea sa. Modernitatea românească nu se regăsește, doctrinar, în gândirea actorilor și agenților de modernizare.Practic, nu au existat proiecte de modernizare ci numai interpretări ale
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
concrete. Prin urmare, edificarea civilizației moderne cunoaște o varietate de tipuri, un pluralism al căilor de dezvoltare. Această diversitate derivă din situația obiectivă a diferențelor între culturi, între sistemele de valori, între spiritualitățile naționale. Nucleul acestui model teoretic îl constituie doctrina naționalului, care integrează în corpusul său teze cu privire la căile de edificare a civilizației moderne într-un stat național . Schifirneț a creat conceptul ,modernitatea tendențială”, dezvoltat și analizat în lucrările: "Formele fără fond, un brand românesc" (2007), Modernitatea tendențială (2009), Tendential
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
contribuția unor autori români la dezvoltarea sociologiei: Spiru Haret, Traian Brăileanu, Mircea Vulcănescu, Mihail Manoilescu, Anton Golopenția . Analizele sale despre filosofia și sociologia românească nu sunt acceptate de unii exegeți fiindca nu ar accentua aderarea unor gânditori români la diferite doctrinele ideologice l. În domeniul sociologiei culturii sunt de reținut contribuțiile la abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare depășind astfel viziunea despre cultură ca o realitate omogenă și unitară. Cultura este concepută prin sistemul categoriilor polare (cultura clasică-cultura modernă, cultură autohtonă-cultură
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
este o politică a guvernului federal al Statelor Unite enunțată într-o notă de pe 7 ianuarie 1932 trimisă Japoniei și Chinei cu privire la nerecunoașterea modificărilor teritoriale obținute prin forța armelor. Doctrina poartă numele lui Henry L. Stimson, Secretar de Stat al Statelor Unite ale Americii al administrației Hoover (1929-1933) și a fost emisă după ocuparea de către Japonia a regiunii nord-estice a Chinei - Manciuria - ca urmare a incidentului de la Mukden (azi Shenyang), de pe 18 septembrie
Doctrina Stimson () [Corola-website/Science/311052_a_312381]
-
Henry L. Stimson, Secretar de Stat al Statelor Unite ale Americii al administrației Hoover (1929-1933) și a fost emisă după ocuparea de către Japonia a regiunii nord-estice a Chinei - Manciuria - ca urmare a incidentului de la Mukden (azi Shenyang), de pe 18 septembrie 1931. Principiile acestei doctrine au fost invocate de Subsecretarul de Stat SUA Sumner Welles în declarația sa din 23 iulie 1940 cu privire la nerecunoașterea politicii de anexare (și mai târziu de incorporare) de către Uniunea Sovietică a statelor baltice - Estonia, Letonia și Lituania. Acese principii au
Doctrina Stimson () [Corola-website/Science/311052_a_312381]
-
februarie — Universitatea din București: membru al comisiei de doctorat pentru susținerea tezei "Terminologia filosofico-teologică de influență grecească în tratatele teologice tîrzii ale lui Augustin. Studiu lingvistico-filologic asupra fenomenelor lexicale de transfer cu referire specială la tratatele De Civitate Dei, De Doctrina Christiana, De Trinitate și Enchiridion" de Marius David Cruceru; îndrumător: prof. dr. Lucia Wald 2004, ianuarie — Universitatea din Iași: membru al comisiei de doctorat pentru susținerea tezei "Poetica imaginarului în proza lui Octavian Paler" de Lidia Ciocoiu (Bodea); îndrumător: prof
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
servicii, elasticitatea acestora • Formarea prețurilor • Piețele și sistemul de prețuri • Analiza microeconomica a piețelor produsului • Structurile de piețe și eficiența economică • Rolul Guvernului că regulator al piețelor • Cererea de resurse și piețele acestora • Piața muncii • Dobânzi, rente și profit "2. Doctrine economice"• Conceptul de doctrine economice • Școli și curente de gandire economică • Impactul doctrinei economice asupra practicii economice • Principalele doctrine economice - mercantilista, liberalista, protecționista, marxista, keynesistă, neo-liberalistă, dirijistă "3. Metodologia cercetării economice" • Paradigmele cercetării alternative • Construcția teoretică și construcția ipotezelor • Tipurile
Consultanță () [Corola-website/Science/311062_a_312391]
-
prețurilor • Piețele și sistemul de prețuri • Analiza microeconomica a piețelor produsului • Structurile de piețe și eficiența economică • Rolul Guvernului că regulator al piețelor • Cererea de resurse și piețele acestora • Piața muncii • Dobânzi, rente și profit "2. Doctrine economice"• Conceptul de doctrine economice • Școli și curente de gandire economică • Impactul doctrinei economice asupra practicii economice • Principalele doctrine economice - mercantilista, liberalista, protecționista, marxista, keynesistă, neo-liberalistă, dirijistă "3. Metodologia cercetării economice" • Paradigmele cercetării alternative • Construcția teoretică și construcția ipotezelor • Tipurile de date cu care
Consultanță () [Corola-website/Science/311062_a_312391]
-
piețelor produsului • Structurile de piețe și eficiența economică • Rolul Guvernului că regulator al piețelor • Cererea de resurse și piețele acestora • Piața muncii • Dobânzi, rente și profit "2. Doctrine economice"• Conceptul de doctrine economice • Școli și curente de gandire economică • Impactul doctrinei economice asupra practicii economice • Principalele doctrine economice - mercantilista, liberalista, protecționista, marxista, keynesistă, neo-liberalistă, dirijistă "3. Metodologia cercetării economice" • Paradigmele cercetării alternative • Construcția teoretică și construcția ipotezelor • Tipurile de date cu care se operează în cercetarea economică Metodele de culegere și
Consultanță () [Corola-website/Science/311062_a_312391]