14,255 matches
-
an, producând mai multe ovule atunci când sunt în călduri. Împerecherea are loc în martie, în locuri protejate atât în timpul zilei cât și în timpul nopții. Bărbații luptă pentru femele în sezonul de reproducere, urmănd ca acestea să se împerecheze cu masculul dominant. Diavolii nu sunt monogami, iar femelele se vor împerechea cu mai mulți masculi dacă nu sunt păzite după împerechere. Gestația durează 21 de zile, și diavolii dau naștere la 20-30 pui, fiecare cântărind aproximativ 0,18-0,24 grame. Când puii
Diavol tasmanian () [Corola-website/Science/319758_a_321087]
-
Dominantă în genetică este (la nivelul genei) o relație de afinitate între alelele unei gene prin care o alela poate să mascheze (atenueze) expresia fenotipica a altei alele existente într-un locus. Inversul dominantei se numește în acest caz recesivitate, adică
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
mascheze (atenueze) expresia fenotipica a altei alele existente într-un locus. Inversul dominantei se numește în acest caz recesivitate, adică o stare de alela, în care alela se manifestă fenotipic numai dacă nu este prezentă (prin acțiune) o altă alela. Dominantă apare pentru că genă dominantă e transpusa în proteine mult mai eficient decât cealaltă. Relațiile interalelice sunt relațiile genotipice care se stabilesc între alelele unei gene la organismele diploide și care modifică expresia lor fenotipica. Organismele diploide au câte două alele
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
a altei alele existente într-un locus. Inversul dominantei se numește în acest caz recesivitate, adică o stare de alela, în care alela se manifestă fenotipic numai dacă nu este prezentă (prin acțiune) o altă alela. Dominantă apare pentru că genă dominantă e transpusa în proteine mult mai eficient decât cealaltă. Relațiile interalelice sunt relațiile genotipice care se stabilesc între alelele unei gene la organismele diploide și care modifică expresia lor fenotipica. Organismele diploide au câte două alele pentru fiecare genă (sau
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
Indivizii care au genotipurile "ĂĂ" și "ăă" sunt homozigoți iar cei cu genotipul "Ăă" sunt heterozigoți. Fenotipurile asociate acestor genotipuri pot fi identice sau diferite. Dacă genotipurile "ĂĂ" și "Ăă" au același fenotip atunci alela "A" este considerată ca alela dominantă iar alela "a" că alela recesiva, prezența alelei "A" mascând expresia fenotipica a alelelei "a". Manifestarea fenotipica a alelei "a" se va putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă și recesivitate sunt relații care se
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă și recesivitate sunt relații care se stabilesc datorită interacțiunii între două alele și nu sunt proprietăți intrinsece ale alelelor: în multe situații una și aceeași alela poate fi dominantă față de o alela și recesiva față de altă alela. Genele sunt poziționate pe cromozomi, poziția fiecărei gene fiind numită "locus" (la plural "loci"). Cei doi loci omologi (loci situați pe aceeași poziție pe perechea de cromozomi omologi) pot fi ocupați de
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
în fiecare celulă, femelele vor fi un mozaic celular format din două populații celulare ce se diferențiază prin alelele genelor gonozomale exprimate. Fiecare dintre aceste alele se va exprima la nivel celular indiferent dacă în alt context genotipic ele sunt dominante sau recesive. În acest caz conceptul de dominantă și recesivitate nu se mai aplică alelelor genelor situate pe cromozomul X (cu excepția celor localizate în regiunile pseudoautozomale). La sexul heterogametic (spre exemplu la bărbații 46,XY) este prezentă doar o singură
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
localizate în regiunile pseudoautozomale). La sexul heterogametic (spre exemplu la bărbații 46,XY) este prezentă doar o singură alela pentru fiecare din genele situate pe gonozomi, alele care se vor exprima fenotipic indiferent dacă în alt context genotipic ele sunt dominante sau recesive. Dominantă unei alele mutante față de alela normală, numită și alela sălbatică ("wild type" în engleză), se realizează print-un mecanism de câștig de funcție: Recesivitatea unei alele mutante față de alela normală, numită și alela sălbatică (wild type în
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
pseudoautozomale). La sexul heterogametic (spre exemplu la bărbații 46,XY) este prezentă doar o singură alela pentru fiecare din genele situate pe gonozomi, alele care se vor exprima fenotipic indiferent dacă în alt context genotipic ele sunt dominante sau recesive. Dominantă unei alele mutante față de alela normală, numită și alela sălbatică ("wild type" în engleză), se realizează print-un mecanism de câștig de funcție: Recesivitatea unei alele mutante față de alela normală, numită și alela sălbatică (wild type în engleză), se realizează
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
la indivizii homozigoți pentru alela normală cât și la cei heterozigoți (ce au o alela normală și una mutanta), alela mutanta este numită "alela recesiva" (alela care nu se manifestă) iar alela normală, ce se manifestă fenotipic, este numită "alela dominantă". Alela recesiva se va putea manifestă doar atunci când organismul este homozigot pentru această alela. Alelele mutante ce determină anumite boli genetice se pot manifesta:
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
URSS. Hașomer Hațair și MAPAM-ul, care costituiau aripa stângă a partidului din Israel, au rămas fidele liniei marxiste sovietice staliniste, în timp ce partea majoritară au format partidul „Achdut haAvoda” („Unirea Muncii”) care, în continuare s-a unit cu partidul israelian dominant al timpului, MAPAI, partid social-democrat de tip european. MAPAM-ul s-a distanțat de stalinism tardiv, abea după dezvăluirile lui Hrușciov. Partidul MAPAM s-a micșorat de la o alegere la alta și dacă nu ar fi luat parte la fondarea
Hașomer Hațair () [Corola-website/Science/319831_a_321160]
-
de-facto. Suporterii partidului se identificau în mod obișnuit ca fiind "Republicani" (în original, "Republicans"), dar uneori că "Democrați" (în original, "Democrats"). Denominarea "Democratic Republican" era de asemenea utilizată de contemporani, dar mai ales de către oponenții partidului. "" a fost partidul politic dominant pe scena politică a Statelor Unite între 1800 și 1824, după care, scinzându-se în fracțiuni, a devenit practic un partid defunct. Jefferson created the political party to oppose the economic and foreign policies of the Federalists, a party created a year
Partidul Democrat-Republican () [Corola-website/Science/319033_a_320362]
-
sora vitregă, Maria-Mathilde. Nu și-a văzut tatăl până la vârsta de 11 ani când a fost obligat să se întoarcă în Monaco pentru a fi pregătit pentru viitoarele îndatoriri regale. Tatăl lui Louis, Prințul Albert I, a fost o personalitate dominantă care a transformat Monaco într-un centru cultural și unde realizările intelectualilor erau recunoscute în toată lumea. Nefericit, locuind cu tatăl său distant și rece, imediat ce a devenit suficient de mare, Louis a plecat în Franța înrolându-se la Academia Militară
Louis al II-lea, Prinț de Monaco () [Corola-website/Science/319064_a_320393]
-
La începutului secolului al XX-lea, Priestley a fost adesea descris ca un om de știință conservator și dogmatic care a fost, cu toate acestea, un reformator politic și religios. Într-un eseu istoriografic, istoricul Simon Schaffer cele două portrete dominante ale lui Priestley: primul îl înfățișează ca „un inocent jucăuș” care s-a dat peste descoperirile sale; al doilea îl portretizează ca pe un nevinovat, precum și un „strâmb” pentru neînțelegerea implicațiilor bune ale acestora. Evaluarea totală a muncii lui Priestley
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
, cunoscut și sub numele de Paianjen Jorō (jap), este un membru al genului "Nephila", paianjeni țesători sferici aurii. Femelă are o lungime de 17 - 25 mm, iar masculul este de 7-10 mm. Femelă are o colorație foarte pestrița, nuanșele dominante sunt galben, negru, albastru și roșu. Opistosoma masculului este roșietica, prosoma și picioarele sunt brune spre negru. Femelele construiesc o pânză până la 1 metru în diametru; firele de matase sunt de culoare galbenă, reflectând bine lumina soarelui. Împerecherea are loc
Nephila clavata () [Corola-website/Science/319304_a_320633]
-
că au așteptări mai mari din punct de vedere salarial sau sunt mai puțin interesate de a lucra ore suplimentare Unele încercări de anti-discriminare au fost criticate ca "discriminare inversă." În special, cotele de minoritate discriminează membri ai unui grup dominant sau majoritar. În opoziție cu preferințele sale rasiale, Ward Connerly de la Institutul American A Drepturilor Civile a declarat: Nu este nimic pozitiv, afirmativ, sau egal" cu privire la afirmația "programe de acțiune care să acorde întâietate unor grupuri pe criterii de rasă
Discriminare () [Corola-website/Science/319283_a_320612]
-
Tisa, Mureș, Someș, Salzach, Prut, iar - prin Mur - ajunge până la Graz. În afluenții Tisei, este semnalată în Rusia Subcarpatică. A fost găsită și în Nistru. În România este întâlnită în Dunărea de la intrarea în țară și până la vărsare, fiind specie dominantă între Orșova și Coronini (orașul Moldova Nouă). Este des întâlnită în regiunea Brăilei, chiar în fața orașului, în brațul Borcea (unde există și o comună cu numele de Cegani), iar în susul Dunării - la Silistra, Topalu, Turnu-Măgurele, Turnu-Severin și Vârciorova. Foarte rară
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
coperțile la "Calendarul Tipografiei" din 1904, precum și a două afișe pentru "Expoziția societății agrare". În unul din cele din urmă, spune Florea, amprenta pictorului Toulouse-Lautrec este pregnantă. În susținerea afirmației vine personajul feminin, care se constituie ca element principal și dominant al imaginii și care amintește de inconfundabila iconografie a lui Lautrec. Artistul a fost nu numai un neintrecut grafician și pictor. El a urmărit și potrivirea dintre ansamblul unei lucrări și rama ei. Câteva dintre operele lui poartă și astăzi
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Henares. În momentul în care Élisabeth a ajuns în Spania, eticheta de la curtea spaniolă era mult mai strictă decât la Versailles și, pentru a face lucrurile și mai rele, Elisabeth a descoperit că soacra sa, Elisabeta de Parma, era foarte dominantă. Ca rezultat, ea a petrecut cea mai mare parte a timpului departe de regină, jucându-se cu păpuși. Élisabeth i-a scris tatălui ei că este nefericită. La 31 decembrie 1741, la vârsta de paisprezece ani, ea a dat naștere
Prințesa Louise-Élisabeth a Franței () [Corola-website/Science/315580_a_316909]
-
petrecut la universitate, împreună cu influența membrilor de familie mai puțin conservatori au contribuit la îmbrațișarea idealurilor sale liberale. În secolul XIX, căsătoriile regale erau aranjate pentru a asigura alianțe și pentru a menține legături de sânge în rândul națiunilor europene dominante. Încă din 1851, regina Victoria a Marii Britanii și soțul ei, Prințul Albert, au făcut planuri pentru ca fiica lor cea mare, Victoria, Prințesă Regală a Marii Britanii să se căsătorească cu Frederic. Dinastia regală a Marii Britanii era predominant germană; exista puțin sânge
Frederic al III-lea al Germaniei () [Corola-website/Science/315651_a_316980]
-
descalificați la concursurile canine). Acest câine este inteligent și receptiv, are o fire veselă și jucăușă. În prima parte a vieții are un nivel de activitate destul de ridicat, apoi devine mai sedentar. Se împacă bine cu copiii, masculii pot fi dominanți și agresivi în prezența altor câini masculi. Foarte atașați de stăpâni, preferă o relație mai profundă cu un anumit membru din familie. Sunt recunoscuți ca niște animale curate și fără cerințe deosebite de îngrijire. Nu se pot lăuda cu o
Boxer (câine) () [Corola-website/Science/315797_a_317126]
-
publică cere ca țara să rămână în neutralitate. Bătrânul rege își joacă ultima carte în Consiliul de Coroană. El încearcă să îi convingă pe reprezentanții poporului să voteze pentru intrarea în război de partea Puterilor Centrale. Carol I este personajul dominant, în jurul căruia este construit întregul film. Este un bărbat mândru, dar discret. Carol se simte sfâșiat între datoria față de Germania și cea față de țara lui de adopție. Dintre membrii familiei regale, regina Elisabeta este singura care îl susține pe Carol
Carol I - Un destin pentru România () [Corola-website/Science/315807_a_317136]
-
sud ale statului său, pentru a proteja Rusia kieveană de invazia mongolilor. Aici s-a realizat o fortificație de lemn, pentru a apăra frontiera de sud-vest a Rusiei kievene, după ce aceasta ocupase teritoriile respective. Zona Hotinului a căpătat o importanță dominantă pentru partea de sud‑vest a Principatului Halici-Volînia (stat apărut după destrămarea statului kievean, datorită luptelor pentru succesiune), aflându-se pe traseul unor importante drumuri comerciale, care legau Scandinavia și Kievul cu Podolia și cu coloniile genoveze și grecești de la
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
atât de frumos timbrată, dar reținută a flautului se împletește cu intervențiile grave, uneori nesupravegheate canonic, ale oboiului sau fagotului (Grigore), ca să fie re-expusă și dezvoltată amplu, pe fondul celorlalte instrumente de acompaniament, în tonul suav de „la” al primo-clarinetului, dominant pe final (Andrei). Fără a-mi fi teamă că greșesc, voi semnala cititorului în remarcabilul roman Veneticii al lui Ion Lazu o temă de autor pentru prima dată tratată în literatura noastră și anume refugiul istoric al românilor basarabeni din
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
bine și rău. Specific basmului cult este modul în care se realizează individualizarea personajelor, în primul rând prin limbaj. Acestea reprezintă, cu excepția eroului al cărui caracter evoluează pe parcurs, hiperbolizarea și ironizarea unor tipologii umane reductibile la o singură trăsătură dominantă. Protagonistul nu prezintă puteri supranaturale sau însușiri excepționale dar prin trecerea probelor de pe parcurs dobândește o serie de calități psiho-morale necesare unui crai „mare și tare”. Numele personajului reflectă condiția duală de slugă (Harap) de origine nobilă (Alb), dar și
Povestea lui Harap-Alb () [Corola-website/Science/316595_a_317924]