15,136 matches
-
pe 22 septembrie 1987. Botez a analizat în amănunt motivațiile acelei Realpolitik americane care a acordat susținere Bucureștiului pînă în 1985, cu toate derivele interne ale sistemului ceaușist. Această politică din partea Washingtonului a fost oportunistă și Botez se exprimă foarte dur în privința montajului de "success story" românesc a administrației americane: "Creditul (economic și politic) acordat în alb conducătorilor de la București viza crearea unei success story: alte țări socialiste ar fi trebuit să înțeleagă din exemplul românesc pînă la ce punct cooperarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
legilor existente care reglementează construcția și finanțarea ei. Costul acestei imense construcții s-a triplat din cauza schimbărilor pe care le ordonați în fiecare lună, atît în interior, cît și în exteriorul imobilului". Formulele care vizează să stabilească incompetența guvernului sînt dure: "Pentru ce să se urbanizeze satele, cînd nu puteți asigura condiții decente în orașe, în special încălzire, iluminare, transport, fără a mai vorbi de alimentație? Un guvern care, timp de cinci ierni la rînd, este incapabil să rezolve astfel de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
influenței afirmațiilor lui Baudrillard cu privire la "sfîrșitul economiei politice" (1976) sau doar delăsării și a ignoranței din domeniul economiei politice ori a unei oarecare moliciuni a celor care practică studiile culturale și care nu se simt în apele lor în domeniile "dure" ale producției și economiei. 35 Totuși, într-un alt articol din această perioadă, Hall (1986 [1980]) respingea paradigma economiei politice ca fiind reducționistă și abstractă (46-47). El respinge însă cel mai economic model de suprastructură/bază și nu importanța economiei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
politicile aferente) trebuie eliminate; cea mai sigură cale spre succes este inițiativa personală, cea care produce o societate puternică, în consecință, guvernul trebuie să facă tot ce-i stă în putință pentru a încuraja asemenea inițiative în afaceri; viața este dură și numai cei puternici și adaptați rezistă și prosperă. Totuși, în multe din problemele politice, sociale și culturale, conservatorii nu au reușit să-și impună hegemonia, să redefinească acel "bun simț" de care vorbeam și, ca urmare, "războaiele culturale" continuă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ruta Roma-Atena. (Reuters Ltd., 30 iunie 1985)17 Psihologii au început să descrie o manie războinică la copii și au apărut peste tot referiri și afișe cu imagini din film reprezentîndu-l pe Rambo. Curînd, termenul Rambo a devenit sinonim cu "dur", "viril", "patriot" și Reagan însuși a folosit termenul pentru a descrie un răspuns agresiv la provocare. S-a discutat la nesfîrșit despre film ca despre o expresie a semnelor timpului. "Rambo a atins punctul nevralgic al Americii, stîrnind un sentiment
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Goose, Maverick, împovărat de vină, este incapabil să piloteze la nivelul său obișnuit, iar cînd noul său partener de culoare îl mustră că nu și-a îndeplinit în mod adecvat misiunea în timpul unui zbor de exercițiu, Maverick îl înșfacă, răspunzîndu-i dur: "Am să trag cînd o să mă simt în stare să trag. Ai priceput?" Această singulară ieșire violentă, unica dată în care Maverick își pierde stăpînirea de sine, funcționează pentru a pune la locul lui un negru obraznic și exagerat de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Vietnamul este văzut ca un misterios loc exotic. Personajul principal și tovarășii săi văd mai multe cadavre în saci speciali de plastic și apoi sînt imediat transportați în junglă, în misiune de luptă, aruncîndu-l astfel pe spectator direct în realitatea dură a luptei fără vreo pregătire prealabilă sau informație preliminară. Este evident că și Chris însuși a aterizat în Vietnam fără să dețină o cunoaștere reală a ceea ce se petrece acolo și a ceea ce urmează să facă. În prima călătorie prin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să-și care echipamentul. Pe măsură ce povestea evoluează, un grup de soldați se identifică cu Barnes, în timp ce alții se asociază cu Elias, schițînd ceea ce Stone privea drept o divizare fundamentală în cadrul trupelor care au luptat în Vietnam, între militarii de carieră, duri și neînduplecați, și indivizii cu opinii contraculturale, mai umani (negri, hispanici, hippie)7. Astfel, Stone împarte soldații în "buni" și "răi", reproducînd viziunea maniheistă proprie filmelor de război hollywoodiene. Această împărțire moralistă îi permite lui Stone să îl prezinte pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
panopticon, ca cea descrisă în romanul lui Orwell, 1984. 9 Teama de televiziune reprezintă una din temele obsesive din filmele recente ale lui Spielberg. Într-o scenă de la începutul filmului Poltergeist, copiii sînt admonestați să nu joace jocuri atît de dure, iar lui Carol Anne i se spune să se uite în schimb la televizor: ea îl deschide și canalul difuzează un western violent. În E.T., cînd extraterestrul privește pentru prima dată la televizor, el își comunică gîndurile și senzațiile băiatului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Vice practică o critică socială moderată 9. Ca și în opera lui Balzac și Brecht, în Miami Vice sînt asociate bogăția și crima, inițiativa capitalistă și criminalitatea. Pe de altă parte, modul fascinant în care este prezentată crima elogiază capitalismul dur, așa încît punerea crimei și a afacerilor sub semnul egalității este extrem de ambiguă o ambiguitate care traversează întregul serial și care consideră identitatea postmodernă ca ambivalentă și dincolo de modelele de roluri tradițional categorisite drept "bun" și "rău". Căci adesea identitatea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modernismul pop (cu ajutorul videoclipurilor). Culoarea părului ei a trecut de la blond murdar la blond platinat, apoi la genul brunet, roșcat și nenumărate alte variante. Corpul său a trecut de la genul molatic și senzual la cel zvelt și fascinant, la cel dur și musculos al unei mașini de sex, apoi la stilul futurist al unui "tehno-corp". Hainele și moda s-au schimbat, trecînd de la ostentativ și prost-gust, la haute couture, la moda tehno de avangardă, la moda lesbiană S&M și la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de asemenea, în relație cu cuvîntul "cyborg", cuvînt ce descrie o sinteză între om și mașină și se referă în general la produse și experiențe ale tehnologiei de vîrf. Termenul "punk" derivă de la mișcarea punk-rock, preocupată de riscurile și atitudinea dură prezente în viața urbană, sex și modă. Împreună, acești doi termeni se referă la asocierea dintre subcultura tehnologiei de vîrf și cultura străzii, sau la conștiința tehnologică și cultura care unifică starea actuală a tehnologiei cu schimbările de sens, mentalitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care mai are încă dorințe, speranțe, temeri, doruri și resentimente, ba chiar și amintiri, și care încearcă să-și mențină controlul asupra mediului înconjurător. El urmează tradiția romanului scris în linia lui Raymond Chandler, în care eroul este un "tip dur", un personaj individualist care luptă pentru onoare și independență într-o lume coruptă. Ca și detectivii lui Chandler, eroii lui Gibson dețin un cod propriu de valori și nu acceptă "să joace cum le cîntă alții", în ciuda tuturor forțelor tehnologice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
muzică rock/hobbiuri sexuale/droguri/jucărioare telectronice/ arme noi/halucinații exteriorizate) reprezentînd (moravurile/modelele) unei civilizații moderne ajunse în faza finală a declinului); eroul se aliază cu tineri/forme de inteligență artificială/grupuri rock cu spirit rebel și cu limbaj dur, care oferă o alternativă, nu în sfera vieții comunitare/socialismului/valorilor tradiționale/unei viziuni transcendentale, ci în suprema trăsătură hippie, o afirmare a vieții, mergînd acum în direcția curentului care promovează mașina, împotriva spectrului unei inteligențe artificiale/corporații multinaționale informatizate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
durerea ei./ Ramuri grele de muguri și de stele/ trec traiu-n locul meu./ Tot ce-am spus eu cândva/ murmura-vă vor vag/ nopți ce-or urma" (Poetul bolnav). Volumul Stražilovo a apărut în 1922, fiind receptat ca o replică dură la adresa miturilor politice și religioase ce perpetuau o tradiție depășită de timpul istoric. Inovația poetică dobândește în acest volum contururi precise și tonalități dramatice, focalizarea fiind din nou asupra unui eu pribeag, rătăcind în natură și în ținuturi străine: "Pribegesc
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
totodată: crizele. Crizele, veritabile incursiuni în spațiul contopirii eului cu lumea, vor fi înlocuite, odată cu ieșirea din timpul Întâmplărilor... - din adolescență, de o maladie fatală, un morb care nu mai erodează doar granița dintre realitate și halucinație, ci chiar suportul dur și concret al prezenței fizice - sistemul osos. Prins într-un corset de ghips, Blecher și-a scris cărțile, de fapt, pe patul morții, într-o lungă așteptare a disoluției finale. Toate textele sale fac, de fapt, trecerea ființei prin locurile
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
mișcărilor braț și picior opus; - se va urmări așezarea labei piciorului pe toată talpa, orientată pe direcția de alergare; - alergările se vor executa în principal pe terenuri moi, amenajate cu iarbă, rumeguș, pistă sau coritan; se evită alergarea pe terenuri dure; - este indicată alergarea în grup; - la început, se vor evita accelerările, execuția fiind mai lentă. 2.Alergarea cu joc de gleznă (a.J.g.) - aspecte generale Alergarea cu joc de gleznă este un mijloc ce are la bază o pășire scurtă
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
și picior opus, așezarea labei piciorului pe toată talpa, cu laba piciorului orientată pe direcția de alergare; alergările se vor executa în principal pe terenuri moi, amenajate cu iarbă, rumeguș, pistă sau pista sintetică; se va evita alergarea pe terenuri dure, va fi indicată alergarea în grup. 13. Alergarea pe teren variat (a.t.v.) Aspecte generale Se caracterizează prin aceea că pășirea pe teren variat se realizează: A. în funcție de înclinația, suprafeței de sprijin (terenului) și anume: - pe partea anterioară a
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
de a corecta poziția trunchiului, a brațelor și a se încerca să se conștientizeze efectele impulsiei energice; - concursuri: cine aleargă cel mai repede pe un teren variat de 600m - 1000 m; Notă Se va evita pe cât posibil alergările pe suprafețe dure (în special pe ciment - șosea), iar atunci când acest lucru nu este posibil se recomandă adoptarea unor pantofi sport cu talpă specială pentru suprafețe dure, care să asigure un confort optim și care să preia din șocul la contactul cu solul
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
un teren variat de 600m - 1000 m; Notă Se va evita pe cât posibil alergările pe suprafețe dure (în special pe ciment - șosea), iar atunci când acest lucru nu este posibil se recomandă adoptarea unor pantofi sport cu talpă specială pentru suprafețe dure, care să asigure un confort optim și care să preia din șocul la contactul cu solul. Greșeli: laba piciorului se așează pe pingea în coborârea la vale și pe terenurile moi sau pe călcâi în urcarea la deal; brațele nu
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
suprafeței de alergare, dar și orientată pe direcția de alergare; alergările se execută în principal pe terenuri moi, amenajate cu iarbă, rumeguș, pistă sau pistă specială, pe plat, în pantă la deal sau la vale; se evită alergarea pe terenuri dure; este indicată alergarea în grup. distanța de lucru și numărul de repetări se va alege în funcție de obiectivul urmărit, de nivelul de pregătire, de vârsta executanților. 14. Alergarea peste obstacole (a.p.obs.) Aspecte generale Alergarea peste obstacole, ca mijloc al școlii
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
cât mai departe de locul de desprindere; se urmărește realizarea coordonării brațelor cu picioarele; se urmărește realizarea unei impulsii complete. se vor efectua sărituri numai cu aterizare pe suprafețe moi (nisip, saltele) se va evita efectuarea acestei sărituri pe suprafață dură sau pe iarbă (risc de alunecare); dozarea în funcție de nivelul de pregătire, vârstă; accent pe realizarea unei flexii ample în prima fază și pe o impulsie completă la desprindere; groapa cu nisip va fi curățită de orice urmă de obiect dur
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
dură sau pe iarbă (risc de alunecare); dozarea în funcție de nivelul de pregătire, vârstă; accent pe realizarea unei flexii ample în prima fază și pe o impulsie completă la desprindere; groapa cu nisip va fi curățită de orice urmă de obiect dur; 4. Sărituri pe obstacole 5. Sărituri de pe obstacole 6. Sărituri peste obstacole Aspecte generale Săriturile pe, de pe și peste obstacole contribuie la dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice de bază și specifice (viteză, forță, rezistență, coordonare), la creșterea capacității de efort, la creșterea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
semnale acustice pentru a delimita schimburile de ritm; se vor folosi multe concursuri fie contra cronometru fie pe grupe, câte 2-4 sportivi; se va urmări ca alergarea să se execute cu relaxare; se va evita pe cât posibil, alergările pe suprafețe dure (bitum, ciment); dozarea se va face în funcție de vârsta, nivelul de pregătire, obiectivul urmărit . V. ALERGAREA DE GARDURI Aspecte generale Probele de alergări de garduri sunt considerate, în literatura de specialitate, ca fiind probe de alergare de viteză cu o deosebire
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
cine execută cel mai tehnic trecerea obstacol fix (de la groapa cu apă). Greșeli: așezarea greșită a piciorului pe obstacol (prea pe călcâi sau prea pe pingea). bătaia prea puternică în fața obstacolului și aterizarea pe obstacol prea de sus și prea dură după obstacol. ridicarea prea sus a CGG deasupra obstacolului. scăderea vitezei înainte și după trecerea obstacolelor. impulsia incompletă pe obstacol; aterizarea pe ambele picioare odată, la groapa cu apă sau la celelalte obstacole; relaxarea sau neatenție înaintea trecerii obstacolului fix
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]