17,773 matches
-
recifuri neprimitoare,/ nici de foame nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu ca peștii:/ incizii le fac la-ncheieturile moi,/ pe întuneric,/ pe-ascuns,/ ca hoții,/ ca drogații/ și viața în venele mele o picur“. A fura viața din cuvinte, a o procura pe ascuns, „ca hoții, ca drogații“, reprezintă una din cele mai necosmetizate și convingătoare viziuni asupra actului scrierii. Dar nu pentru că vorbește despre spaime personale și mizerii publice se apropie poezia Marianei Codruț de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
un taraf în față, însoțiți de polițiști. Șoferul, în receptor: „Uite, trecem pe lângă o nuntă de țigani... Da, nu știu ce dracu’... Hă, hă... Da, e marți. Păi, ce vrei, fac nunțile marți, că-n weekend n-au timp, sunt ocupați să fure, c-atunci suntem noi plecați de-acasă. ’Tu-le muma-n cur de nenorociți!“. Apoi mi-a făcut cu ochiul, complice. Cobor și eu, ceva mai încolo. Coloana de romi care-și sărbătoresc ziua internațională se apropie. O doamnă vorbește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
doar, pentru că n-am ce să număr. Nimic altceva în afară de: „N-am înțeles ce-au căutat țiganii la Muzeul Țăranului Român. Erau chestii de ciordit prin zonă?“ (un român); „Paradă de costume și obiceiuri: adică ciordit portofele, dat cu japca, furat de porumb și transformatoare. Bine le făcea Mareșalul!“ (Nea Florică). Și altele asemenea. Unele, de nereprodus. Deh, ca pe forumuri. Și iată-mă la începutul paragrafului conclusiv observând că, mai sus, n-am reușit altceva decât o colecție de instantanee
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
din cauza foametei!Ă, m-am dus în curtea din spatele haltei și am fumat pe îndelete o țigară adevărată, albă, lungă, luată din sat, de la un mic negustor ce mi le da (ziceam că sunt pentru acari!Ă în schimbul unor ouă furate de mine din cuibarele găinilor, de prin grajdul construit din scânduri proaspete, parfumate... Să nu uit de a doua, și ultima bătaie, cu cureaua, scoasă cu satisfacție de taică-meu de la betelia pantalonilor... Eram prin clasa a șasea, la Iași
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
notează Gheorghe Penciu „În surghiun cu Vasile Voiculescu”, în vol. „Articole, comunicări, documente V. Voiculescu”, IV, Biblioteca județeană „V. Voiculescu - Buzău”, Buzău, 1994. Apoi, tot de Gheorghe Penciu, redă un episod de interior: Într-o zi deosebit de friguroasă, cineva îi furase lui Voiculescu obielele. Gestul ne-a indignat pe toți pentru că nu exista unul să nu sufere de frig. La o percheziție făcută asupra fiecărui deținut, au fost descoperite la un fost plutonier major de jandarmi, Andrei...Poetul însă i le-
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
revistă... Înseamnă, din cele explicate, că V. Voiculescu care fusese printre primii mari intelectuali români arestații fără vină, tot el se număra printre cei dintâi care se încerca să fie reabilitat, repus pas cu pas în drepturile care îi fuseseră furate prin sentințe judecătorești nedrepte. Se voia prin aceasta a se da străinătății un semnal că în R.P.R. începuse „recuperarea” intelectualilor. Și într-adevăr, reabilitarea în forță continua. Cum a murit poetul, Ionică, cel care are marele merit în acțiunea de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
așterne pe străzile lui, /ale Iașului n.n./ ele n-au astupat încă de tot urma pașilor lui Eminescu, urma ciubotelor de iuft ale diaconului Creangă, urma atâtor umbre ilustre care au trecut de mult în lumea tăcerii.” Uite cum te fură gândurile și nu te mai poți opri din povestit. Acum, după ce am tăifăsuit vrute și nevrute și am umblat pe ulițele bătrânului Iași, sau am stat în cerdacul cel fermecat al Bojdeucii, să încercăm a ne desprinde măcar imaginar de vraja pe
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
a contestat niciodată nimeni. Nici în timpul scandalului, nici înainte. S.A.: Fiindcă era, tehnic vorbind, imposibil. Prea erai bun! M.I.: În fine. Așa că era o problemă: nimeni nu putea spune că nu știe despre ce vorbesc. Nu puteau spune că am furat, pentru că ei aprobaseră scrierile mele până atunci. Am devenit profesor foarte ușor și foarte repede, pentru că ei au aprobat totul. Dar cât timp n-am scris cartea... S.A.: ...nu vedea nimeni întregul, ansamblul odios... M.I.: Da, așa că problema adversarilor mei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
spre a-i alunga în case pe cetățenii care mai întârziau în bodegă sau la colț de stradă pentru a complota contra „genialului conducător”. În iarna 2011-2012, demonstranții cei mai gălăgioși din Piața Universității - București, care au vandalizat și au furat, veneau tot de pe stadioane, plătiți, se presupune, de oligarhii care nu-l mai suportă pe Băsescu. Recent, cu ocazia anchetării unor nereguli 78 electorale din iulie 2012, s-a descoperit o organizație „civilă” cu numele Poporul nostru (tot ai noștri
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
gigantică din București (în timp ce atâtea biserici de patrimoniu sunt gata să se prăbușească!). Nu pot să tac nici atunci când persoane cu funcții înalte în Stat 149 sunt învinuite oficial de furt intelectual (plagiat), pentru că eu cred în vorba țăranului: „Cine fură azi un ou mâine va fura un bou”. În loc să demisioneze, plagiatorul a așteptat să fie pus în neplăcuta situație de a concedia un subordonat (o doamnă secretar de stat) din cauză de... plagiat! Penibilitate absolută! Și atunci, cum să nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de patrimoniu sunt gata să se prăbușească!). Nu pot să tac nici atunci când persoane cu funcții înalte în Stat 149 sunt învinuite oficial de furt intelectual (plagiat), pentru că eu cred în vorba țăranului: „Cine fură azi un ou mâine va fura un bou”. În loc să demisioneze, plagiatorul a așteptat să fie pus în neplăcuta situație de a concedia un subordonat (o doamnă secretar de stat) din cauză de... plagiat! Penibilitate absolută! Și atunci, cum să nu scriu, chiar dacă vorbesc în pustiu?! „Scena
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
spre a-i alunga în case pe cetățenii care mai întârziau în bodegă sau la colț de stradă pentru a complota contra „genialului conducător”. În iarna 2011-2012, demonstranții cei mai gălăgioși din Piața Universității - București, care au vandalizat și au furat, veneau tot de pe stadioane, plătiți, se presupune, de oligarhii care nu-l mai suportă pe Băsescu. Recent, cu ocazia anchetării unor nereguli 78 electorale din iulie 2012, s-a descoperit o organizație „civilă” cu numele Poporul nostru (tot ai noștri
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
gigantică din București (în timp ce atâtea biserici de patrimoniu sunt gata să se prăbușească!). Nu pot să tac nici atunci când persoane cu funcții înalte în Stat 149 sunt învinuite oficial de furt intelectual (plagiat), pentru că eu cred în vorba țăranului: „Cine fură azi un ou mâine va fura un bou”. În loc să demisioneze, plagiatorul a așteptat să fie pus în neplăcuta situație de a concedia un subordonat (o doamnă secretar de stat) din cauză de... plagiat! Penibilitate absolută! Și atunci, cum să nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de patrimoniu sunt gata să se prăbușească!). Nu pot să tac nici atunci când persoane cu funcții înalte în Stat 149 sunt învinuite oficial de furt intelectual (plagiat), pentru că eu cred în vorba țăranului: „Cine fură azi un ou mâine va fura un bou”. În loc să demisioneze, plagiatorul a așteptat să fie pus în neplăcuta situație de a concedia un subordonat (o doamnă secretar de stat) din cauză de... plagiat! Penibilitate absolută! Și atunci, cum să nu scriu, chiar dacă vorbesc în pustiu?! „Scena
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în 2004, în celebra Direcție Națională Anticorupție. Ovidiu Budușan n-a mai ajuns în Franța; a trecut de partea cealaltă a barei, îmbrăcând roba de avocat. A fost, poate, un mod de a-și lua revanșa față de sistemul care-i furase întreaga muncă și carieră, transformându-se din adversarul marilor cercetați penal în apărătorul lor. Însă nedreptatea comisă acum un deceniu avea să stea, ironia sorții, la originea unei viitoare numiri menite să transforme radical un mod de a face anchete
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
fi făcut-o și eu, dacă aș fi terminat facultatea, la fel ca cei doi veri ai mei, înainte de 1990. Vă aduceți aminte, erau acele dosare în care procurorul trebuia să trimită în judecată și să ceară condamnarea unuia care furase o plasă de porumb. Procurorul era un fel de zbir înainte de 1989. Adică avea imaginea unui jupân. — Exact. Dar știam tocmai ce însoțește, ce formează această imagine. Procurorul era perceput ca fâcând o meserie cel puțin parțial nedreaptă. Procurorul dispunea
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
cetățeanul cutare cu un sac de porumb în spate și l-a trimis în judecată, iar cetățeanul a luat trei luni de închisoare. — Și în satul meu din Ardeal avizierul poliției era plin, înainte de 1989, de poze cu inși care furau cartofi sau porumb de la CAP. — Exact. Dar asta făcea fiecare om, fiecare țăran, pentru că altfel nu putea să trăiască. Or, eu nu puteam să mă fac părtaș, să fiu în partea cealaltă. — Ați simțit, deci, un sentiment de compătimire față de
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
m-am mutat la Cluj, m-am specia lizat pe această criminalitate economico financiară, pe care procurorii o evitau. — De ce o evitau? — Tocmai pentru că era mai simplu să rezolvi dosare, unde mecanica e simplă: de exemplu, un furt. Găsești bunul furat, îl trimiți pe inculpat în judecată. Aici erau dosare care necesitau mai mult stat pe scaun, mai multă analiză. Lucram cu inspectori de la direcțiile financiare și cu comisarii de la Garda Financiară. Garda Financiară a fost o instituție foarte eficientă în
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
cred că educația în familie are rolul principal. Apoi, ar trebui făcută educație și în școală. Da, educație anticorupție încă din școală. Să i se spună educație antiinfracțională. Să nu li se predea elevilor doar preceptele de bază: să nu furi. Trebuie dezvoltat. E o lume a nuanțelor. Nu doar să nu furi. Nu trebuie să iei mită. Hai să mergem la chestiuni mai elaborate, care se pot discuta în liceu. Sunt formele mai subtile de corupție: conflictul de interese, incompatibilitățile
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
educație și în școală. Da, educație anticorupție încă din școală. Să i se spună educație antiinfracțională. Să nu li se predea elevilor doar preceptele de bază: să nu furi. Trebuie dezvoltat. E o lume a nuanțelor. Nu doar să nu furi. Nu trebuie să iei mită. Hai să mergem la chestiuni mai elaborate, care se pot discuta în liceu. Sunt formele mai subtile de corupție: conflictul de interese, incompatibilitățile. Oamenii trebuie să priceapă că dacă vor să trăiască într-o societate
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
-l afectează pe Z. Nu-l afectează direct. Sigur că-l afectează, dar asta presupune o judecată mai complexă. Vă asigur că dacă parlamen tarul respectiv, condamnat pentru fapte de corupție, i-ar fi spart mașina sau i-ar fi furat mașina din curte cetățeanului, acel cetățean nu l-ar fi votat. Sau dacă primarul respectiv i-ar fi făcut un act legat de restituirea unei suprafețe de teren. Dacă ar fi făcut ceva care l-ar fi atins direct pe
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
explicăm ce se întâmplă. Care e treaba DNA. Pentru că m-au întrebat oameni inteligenți din presă: Ce treabă avem 110 noi cu corupția din sport? Ce ne interesează ce fac oamenii care-și bagă propriii bani în fotbal? Că se fură între ei... — ...că se fură între ei. Ce ne interesează pe noi că Liga Profesionistă de Fotbal își cheltuie banii într-un fel sau altul? Ne interesează prin faptul că s-ar înscrie în ceea ce se cheamă „corupția în mediul
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
e treaba DNA. Pentru că m-au întrebat oameni inteligenți din presă: Ce treabă avem 110 noi cu corupția din sport? Ce ne interesează ce fac oamenii care-și bagă propriii bani în fotbal? Că se fură între ei... — ...că se fură între ei. Ce ne interesează pe noi că Liga Profesionistă de Fotbal își cheltuie banii într-un fel sau altul? Ne interesează prin faptul că s-ar înscrie în ceea ce se cheamă „corupția în mediul privat“. Convenția ONU împotriva corupției
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
venit după ce-am terminat eu facultatea. Vreau să revenim la chestiune. Deci, poți să ajuți oamenii și să-i aperi pe multe chestiuni de procedură și să fii autist. Dacă ai probleme morale. Domnule, nu mă interesează c-a furat roata, polițistul l-a bătut. Și-l pot scăpa de asta. Acum, am serioase dubii, foarte serioase dubii c-aș mai putea face avocatură în penal. — De ce? — Pentru că am fost atâția ani total angajat de această parte a baricadei. Am
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
o fată cuminte, așezată, ascultătoare, bună de pus la rană, mai tot timpul în umbra lui Zenovica, bună învățătoare, actualmente humoreancă. Fira Sahlean - rubicondă, îndrăgostită până peste urechi de Ticu, era geloasă pe mine - se temea să nu i-l fur, nu vedea că și el era îndrăgostit până peste urechi de ea. Sunt finii de cununie ai părinților mei. Marusia și Arcadie Horodnic - au predat rusă și matematică, o pereche frumoasă, Marusia blondă, cu părul ondulat prins în cozi groase
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]