14,500 matches
-
taină, Schimbarea la față, Intrarea în Ierusalim" și "Botezul". Între ușile liturgice apare "Sfântul Ioan Botezătorul, Maria cu Pruncul, Isus binecuvântând" și "Sfântul Dumitru". Un lucru care diferențiază iconostasul de la Arpătac de toate celelalte pictate de Mișu Popp este că icoanele iconostasului sunt pictate pe pânză pe șasiu și sunt puse în rame. Bisericile din Râșnov și Arpătac au fost ridicate, prima în 1886 și a doua în perioada 1880 - 1887. Picturile lui Mișu Popp pot fi considerate a fi fost
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
și Arpătac au fost ridicate, prima în 1886 și a doua în perioada 1880 - 1887. Picturile lui Mișu Popp pot fi considerate a fi fost executate în aceeași perioadă anterioară sfințirii bisericilor. Lucrările murale de la Țânțari pot fi datate în funcție de icoana "Sfintei Paraschiva, care are o probabilitate destul de mare să fie un portret al Sevastiei Panovici. Virgil Vătășianu ia în considerare acest fapt, deoarece există un portret al doamnei Panovici care aparține ultimei perioade de creație a lui Mișu Popp și
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
fie un portret al Sevastiei Panovici. Virgil Vătășianu ia în considerare acest fapt, deoarece există un portret al doamnei Panovici care aparține ultimei perioade de creație a lui Mișu Popp și care o înfățișează în vârstă, pe când cea reprezentată în icoană este cu circa treizeci de ani mai tânără. De asemenea, Vătășianu consideră că iconostasul din Țânțari ar fi primul dintre cele făcute de Mișu Popp în Ardeal, la scurt timp după stabilirea sa definitivă la Brașov în anul 1859. La
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
De asemenea, Vătășianu consideră că iconostasul din Țânțari ar fi primul dintre cele făcute de Mișu Popp în Ardeal, la scurt timp după stabilirea sa definitivă la Brașov în anul 1859. La biserica din Toderița nu se găsesc decât patru icoane care sunt dispuse pe iconostas între ușile liturgice: "Sfântul Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul, Isus binecuvântând" și "Sfânta Treime". Biserica romano-catolică din Cernat are multe asemănări cu cea de la Țânțari, cu câteva deosebiri: scena "Cinei cea de taină" este înlocuită
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Vestire a Maicii Domnului, pe lângă o generoasă galerie de picturi murale realizate de Mișu Popp, iconostasul este cel care domină prin mărime și realizare artistică nu numai întreaga pictură a bisericii ci și toate iconostasele pictate în întreaga sa carieră. Icoanele sunt pline de expresivitate plastică ce reiese chiar și din ornamentarea rafinată a încadrărilor realizate cu elemente geometrice și vegetale poleite cu aur. Aceeași valoare artistică ar fi avut și iconostasul din Frăsinei, dacă nu ar fi fost repictat grosolan
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
bisericii din Câmpulung Muscel este asemănătoare cu cea a bisericilor din Frăsânei și Târgu Jiu și concepția iconografică a picturilor murale este aproape identică. Prin tot ce a făcut Mișu Popp la Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung, atât prin realizarea icoanelor de pe iconostas cât și a picturilor murale de pe pereți, a reușit să creeze printr-o cromatică desăvârșită o armonie compozițională de excepție, armonie care evidențiază nu numai talentul pictorului, ci și o experiență de invidiat în crearea de programe iconografice
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
mod deosebit. Așa cum afirmă Corneliu Comănescu, chiar dacă urme ale activității lui Ion Popp Moldovanu pe întinsul Țării Oltului nu s-au putut identifica științific, există credința că în multe din bisericile din Țara Făgărașului acesta ar fi realizat altare sau icoane sculptate și pictate. Faima lui și a familiei sale a făcut ca acesta să preia comenzi împreună cu Nicolae Popp, până în secuime chiar, precum și în bisericile romano-catolice ungurești din acea zonă. Ioan Popp și faima sa de zugrav de biserici și
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
consemnat că doar la biserica Madonna Dudu și la Sfântul Ilie din Craiova nu mai există nimic. Tot el a afirmat că la biserica din Scheii Brașovului nu mai există pictura murală originală, acolo ar fi rămas în schimb trei icoane realizate de Constantin Lecca: "(1) Cina cea de taină, (2) Spălarea picioarelor, (3) Intrarea lui Isus în biserică". Barbu Theodorescu a mai afirmat că, din ce a facut Lecca (subînțeleasă departajarea: fără Mișu Popp) pe tărâm religios nu mai exista
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
cea de taină, (2) Spălarea picioarelor, (3) Intrarea lui Isus în biserică". Barbu Theodorescu a mai afirmat că, din ce a facut Lecca (subînțeleasă departajarea: fără Mișu Popp) pe tărâm religios nu mai exista în 1969 ci doar cele trei icoane din Brașov. În concluzie, bisericile de la Curtea Veche, Răzvan Vodă și Sfânta Ecaterina nu mai au nimic din picturile originale. Faptul este contrazis de restauratori care spun că la Sfânta Ecaterina a rămas cam tot ce au facut cei doi
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
spațiului interior, corespunzătoare pronaosului actual. Zestrea picturală originară, de factură postbrâncovenească, a fost executată după mijlocul secolului al XVIII-lea, finanțatorii acesteia fiind enumerați, parțial, în pisania peretelui nordic al altarului. Registrul împărătesc al tâmplei, datat, pe baza inscripției unei icoane a „Maicii Domnului cu Pruncul”, la 1699 de 15 februarie”, a fost reîmprospătat, la sfărșitul secolului al XIX-lea, de zugravul Dionisie Iuga din Nicula (jud. Cluj). Renovării din 1920 îi corespunde înlocuirea învelitorii inițiale din șiță cu alta mai
Biserica de lemn din Brâznic () [Corola-website/Science/316917_a_318246]
-
de 9 metri. Biserica stă pe o temelie din piatră și este acoperită cu draniță. Lăcașul de cult nu este pictat în interior, ci doar tencuit cu mortar de var. Catapeteasma este realizată în anul 1848, având trei rânduri de icoane, pictate în acel an de ieromonahul Ilarie. Turnul clopotniță al bisericii datează din perioada 1931-1935 când a fost construit de către parohul Ilie Anisescu. În jurul bisericii se află un mic cimitir parohial, unde a fost înmormântat printre alții pictorul bisericesc prof.
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
cu învelitoarea din tablă zincată; învelitoarea navei și altarului fiind din șiță. În apropierea bisericii, pe latura sudică, se află „scaunul de judecată”, alcătuit din bârne masive de stejar, având în mijloc o masă formată dintr-o piatră de moară. Icoana de hram, „Buna Vestire”, este opera lui Constantin Zugravul. este amplasată într-un loc favorabil, pe o colină, care oferă posibilitatea admirării unei priveliști superbe asupra culmilor din jur, zona fiind una din cele mai frumoase din județul Hunedoara și
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
clopotniță. În noua așezare a fost însoțit și de ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, pe fundal arhitectonic,și cu chipurile proorocilor Isaiia și David, în registrul superior,într-o pictură aleasă, al cărei autor și datare, le aflăm pe icoanele, aduse de la Boiu, în colecția Episcopiei de Alba Iulia: Soborul îngerilor Mihail și Gavriil; Iisus Hristos, cu semnătura lui Ioan zugravul, data realizării, 1789, și numele platnicilor. Grație valoroaselor bunuri artistice, tradiția aducerii de la Boiu a bisericii din Uilac, este
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
sau sub o zvoniță. Nu au fost păstrate obiecte de preț donate de ctitor sau de familia sa. Cea mai veche relicvă păstrată este un fragment de sculptură provenind de la o catapeteasmă din secolul al XVII-lea. Cele mai vechi icoane sunt: "Deisis" (donată în 1726 de Ioachim Buliga și soția sa Iliana), "Sf. Muceniță Varvara, Cuvioasa Parascheva și Întâiul mucenic Ștefan" (din 1808). S-au mai păstrat trei volume de "Protocolul poroncilor", "Conscripție din 1825 asupra tuturor persoanelor din parohia
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
din Suceava. Frescele cele mai bine păstrate se află în pridvor. Pictura bisericii din Părhăuți are trei aspecte distinctive: tabloul votiv, scena "Pieta" din firida proscomidiarului și îmbrăcămintea sfinților. Picturile din pronaos sunt rău păstrate și retușate; este de menționat icoana Maicii Domnului (Vlacherniotissa) de pe bolta pronaosului. Icoanele pictate în naos se disting destul de greu; pe calota bolții este Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru Evangheliști, pe pereții laterali sunt două rânduri de picturi ale mucenicilor. În stânga intrării se află
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
se află în pridvor. Pictura bisericii din Părhăuți are trei aspecte distinctive: tabloul votiv, scena "Pieta" din firida proscomidiarului și îmbrăcămintea sfinților. Picturile din pronaos sunt rău păstrate și retușate; este de menționat icoana Maicii Domnului (Vlacherniotissa) de pe bolta pronaosului. Icoanele pictate în naos se disting destul de greu; pe calota bolții este Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru Evangheliști, pe pereții laterali sunt două rânduri de picturi ale mucenicilor. În stânga intrării se află Sfinții Constantin și Elena, iar în dreapta este
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
românească, fiind urmașă a logofătului Sima-Piteșteanul. Ca urmare a faptului că dispunea de o stare materială bună, Dan Nasta a devenit încă din adolescență un pasionat colecționar de artă, strângând colecții valoroase de cărți și timbre, iar mai apoi de icoane, mobilă și obiecte de artă. Pasiunea a dobândit-o de la avocatul și omul politic Take Ionescu, fost ministru de externe și prim-ministru, care era căsătorit cu vara primară a mamei sale, Alexandrina Ecaterina Ionescu. Omul politic avea în casă
Dan Nasta () [Corola-website/Science/328899_a_330228]
-
Clopotul din turn datează din 1776 și inscripția de pe el arată proveniența lui 'Erstes Infanterie Regiment Zweite Maior......'. Anul 1776 înscris pe clopot dovedește că a servit și în altă biserică, mai veche decât actuala. În patrimoniul bisericii sunt și icoane vechi, din 1794 și cărți din 1743. Stăpânirea habsburgică nu a reușit sa facă „uniti”. Din tradiția orală a satului se spune că ar fi locuit un preot unit la nr. 221, care a fost omorât de ortodocși. Aceeași soartă
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
biserici, toate clasate ca monumente istorice și apreciate tocmai pentru pictura acestor renumiți pictori. Pe valea Hârtibaciului sunt bisericile din Mohu, Fofeldea, Țichindeal, Retiș și biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Săsăuș. Obiecte vechi de cult de valoare istorică și artistică: Icoana Sfântul Nicolae, pictură pe lemn, sec.XVIII; potir de argint aurit; cărți de cult: Liturghierul lui Antim Ivireanul, Târgoviște, 1713; Liturghierul lui Iacob Stamati, Iași, 1759; Penticostar, București, 1743; Biblia, Blaj, 1795. În prezent, slujește în biserică părintele Ovidiu Petru
Biserica Sfântul Nicolae din Mohu () [Corola-website/Science/325484_a_326813]
-
existat înaintea celei surprinse în fotografia publicată în lucrarea preotului Vasile Cosma se știa că era o biserică mică, făcută toată din lemn de goron, lucrată numai cu securea. Interiorul bisericii era acoperit cu pânză pe care erau zugrăvite ”multe icoane din Biblie”. Ferestrele bisericii erau mici iar ușile erau joase cu praguri înalte. Tinda femeilor nu era padimentată, aceasta trebuind să fie lipită cu lut înainte de sărbători. Scaune în biserică nu erau ci doar niște bâte cu cârjă de care
Biserica de lemn din Cornești, Cluj () [Corola-website/Science/325928_a_327257]
-
După tradiția locală, prin sanctuar biserica ar fi avut o legătură subterană, cu aripa sudică a cunoscutului castel Korniș ridicat la 1592-1593, în stilul Renașterii transilvane. În biserică se află câteva obiecte de cult interesante: pe peretele din stânga amvonului, o icoană a Fecioarei Maria de 25/15 cm, zugrăvită pe scândură, copie a celei de la Nicula; la altar, deasupra chivotului, o altă icoană a Fecioarei Maria, zugrăvită pe pânză, copie fidelă a celei de la biserica Universității din Cluj, după cum arată și
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325958_a_327287]
-
în stilul Renașterii transilvane. În biserică se află câteva obiecte de cult interesante: pe peretele din stânga amvonului, o icoană a Fecioarei Maria de 25/15 cm, zugrăvită pe scândură, copie a celei de la Nicula; la altar, deasupra chivotului, o altă icoană a Fecioarei Maria, zugrăvită pe pânză, copie fidelă a celei de la biserica Universității din Cluj, după cum arată și inscripția de pe ea. În cripta bisericii sunt înmormântați Kereszturi Kristof și 5 membrii ai familiei Korniș. În fața bisericii au fost înmormântați alți
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325958_a_327287]
-
Stanca, soția Domnului Mihai Viteazul (legenda locului spun că din satul Stâncești își are numele doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul). Potrivit unui vechi procedeu de influență bizantină, biserica a fost sfințită fără a fi pictată, ci numai împodobită cu icoane și tâmplă sau catapeteasmă. Sub Crucea de la Răstignire, pictorul a scos în relief portretul lui Matei Basarab voievod, precum și a lui Ștefan, mitropolitul Țării Românești. Această pictură s-a executat între anii 1648-1654, timp de 6 ani, și a rămas
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
și la ridicarea de biserici. Biserica a fost înzestrată cu iconostas, odoare și mobilier încă de la ridicarea sa. Ușile diaconești sunt semnate de donatorii eventual zugravii lor „Pantelimon Zota” și „Constantin Zota”. Interiorul a fost completat cu o serie de icoane semnate de zugravul Dimitru din Schei între 1865-1866. Biserica a trecut din timp în timp prin necesare lucrări de întreținere, mai ales ale acoperișului de draniță, care i-au asigurat existența de la o generație la alta. Biserica a fost reparată
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
de două arcuri dublouri puternic profilate, în funie. Portalul de la intrare păstrează un motiv interesant sculptat pe ușorul drept, sub funie, un puiet de paltin de munte. Paltinul este cunoscut împreună cu teiul drept materialul prin excelență folosit ca suport pentru icoane, fiind preferat de mai toți crucerii din sudul țării. Puietul de paltin poate astfel fi atât un simbol al pomului vieții, bine cunoscut în decorul religios și des întâlnit pe portale, cât și o posibilă marcă de recunoaștere a meșterului
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]