14,935 matches
-
de Mihai Lukács Regizorul sovietic Vsevolod Meyerhold a folosit teatrul pentru a contribui la efortul formării Uniunii Sovietice în anii 1920 și 1930 și pentru a-și manifestă solidaritatea cu muncitorii și cu idealurile comuniste. Schimbările radicale ale teoriilor sale (pre- si post-revoluționare) relevă motivațiile politice ale evoluției practicilor sale teatrale: respingând teatrul prerevoluționar și bagajul sau burghez bazat pe inegalitate și oprimare, vechiul tip de cunoaștere teatrală era abandonat și "dezvățat" în timp ce se
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
să ia contact cu noțiuni, norme și cerințe morale general umane, dar și proprii conștiinței noastre socialiste, cu situații etice reale esențializate artistic, cu exemple morale și modele concrete sau generalizate ce personifică ideile și sentimentele, aspirațiile și visurile lor, idealurile comuniste ale tinerei generații.” Analiza conținutului unor astfel de forme artistice ar putea revela în ce măsură se realiza transmiterea unui mesaj instituționalizat. Ne vom orienta atenția spre momentele coregrafice din spectacolele pionierești. Atitudinea larg răspândită de copiii-s buni oricum din partea
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
townhouses în the West Village around Greenwich Street. The residential properties that these new homeowners șo proudly renovated abutted the area's warehouses, printing plants, and garages- the commercial and light industrial facilities which, together with the houses, created the ideal type of mixed-use neighborhood that Jane Jacobs praises în her book The Death and Life of Great American Cities. În fact, this was the neighborhood where Jacobs lived at the time. The middle-class families who were her neighbors formed the
De la producția artistică la piața imobiliară () [Corola-website/Science/295756_a_297085]
-
de Irina Costache Am cunoscut-o pentru prima dată pe Nina Cassian din volumele Memoria că zestre. Din notele de jurnal împrăștiate peste jumătate de secol, mi-am construit-o drept un fel de ideal feminist-poetic. Nina Cassian îmi părea o femeie liberă, deschisă experimentului (fie el poetic, politic sau amoros), o femeie dedicată meseriei și muncii sale (poate singura femeie despre care să fi aflat că își umplea tot timpul cu scris-citit-ul atât de
Nina Cassian: despre cum să trăiești idealul nobil al comunismului () [Corola-website/Science/295776_a_297105]
-
însăși. În mod cert, ar spune criticii, Nina Cassian și-a permis multe și a fost cam răsfățata (inclusiv de regimul politic). Nina Cassian și-a permis amanți, și-a permis politică, și-a permis chiar să creadă sincer în idealurile comunismului fără că mai apoi să-și pună cenușă în cap, și-a permis să avorteze tocmai „sarcina” lui Marin Preda, și-a permis nudism și 2 Mai, și-a permis să bea și să se amuze și, la final
Nina Cassian: despre cum să trăiești idealul nobil al comunismului () [Corola-website/Science/295776_a_297105]
-
ori dacă i-a păsat. Știu, dintr-o întâlnire ulterioară, că nu a interest-o nici un pic „cine” au fost turnătorii. În fond, cum ar fi putut tocmai ea judeca pe alții, probabil și ei la rândul lor convinși de valoarea idealurilor comuniste? Oricum, nici nu i-ar fi stat prea bine cu o etichetă de dizidenta anticomunista. Lectură dosarului este amuzantă nu numai pentru că îți poți ușor imagina fascinația ofițerului de caz pentru poeta - un ofițer extrem de atent cu detaliile ce
Nina Cassian: despre cum să trăiești idealul nobil al comunismului () [Corola-website/Science/295776_a_297105]
-
bun și mai prietenos?[:en]by Irina Costache I first came across Nina Cassian în her volumes Memory aș Dowry. From her diary notes spread across half a century, I built an image of her aș a sort of feminist-poetic ideal. Nina Cassian seemed to be a free woman, open to experimenting (either poetically, politically or amorously), a woman dedicated to her work (maybe the only woman who was known to spend her entire time on the reading-writing rollercoaster șo present
Nina Cassian: despre cum să trăiești idealul nobil al comunismului () [Corola-website/Science/295776_a_297105]
-
cunoști? De ce faci asta?”. Și toată chestia aia era clar făcută, după părerea mea, ca să justifice de fapt venirea [minerilor]. Pentru că, logic, după ce se întâmplase acolo, înțelegeai de ce îi cheamă. Într-adevăr, era foarte greu să găsești o comuniune de idealuri între studenți, tineri, acea pătură atunci destul de mică (atunci se intra la facultate cu examen, nu era atâta „democrație”, pe care a făcut-o ulterior Procesul Bologna), era o pătură chiar mică. Și atunci, sigur, această mobilizare la care speram
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
acest sens. Dacă nu ești dispus să îți distrugi acel confort, care nu este până la urmă doar personal, el este și al familiei tale, al copiilor tăi, și poate duce la distrugerea unui întreg mod de existență, pentru ce?, un ideal până la urmă... Deci, dacă tu ești un actor rațional, nu vei protesta, nu vei ieși în piață. Și, în plus, ești sigur că nu vor fi suficient de mulți nebuni ca tine, care să vină și să înceapă această revoluție
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
lungul timpului, problemă pe care o ridic aici este în ce măsură practicile de reglementare ale formării și diviziunii de gen constituie ele însele identitatea, coerentă internă a subiectului și statutul „egal cu sine însuși”[2] al persoanei?; în ce măsură este „identitatea” un ideal normativ mai degrabă decât o trăsătură descriptiva a experienței?; și cum administrează practicile de reglementare atât identitatea de gen, cât și noțiunile de identitate acceptabile și inteligibile cultural? Cu alte cuvinte, „coerentă” și „continuitatea” „persoanei” nu sunt trăsături logice sau
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
through time, the question here will be: To what extent do regulatory practices of gender formation and division constitute identity, the internal coherence of the subject, indeed, the self-identical status of the person? To what extent is “identity” a normative ideal rather than a descriptive feature of experience? And how do the regulatory practices that govern gender also govern culturally intelligible notions of identity? În other words, the “coherence” and “continuity” of “the person” are not logical or analytic features of
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
Supremația hipersexualizării și hegemonia cultului sexualității feminine devin astfel discurs al forței consumeriste, care promite emanciparea femeii și gratificarea dorințelor bărbatului. Însă emanciparea promisă este pusă, în cazul femeilor, doar sub zodia seducției, a sexualității ca mijloc de reușită, ca ideal de a fi, care merită, prin urmare, orice sacrificiu. Obsesia plenitudinii sexuale feminine că condiție esențială a emancipării sale nu face decât să o limiteze pe această în realizarea să că personalitate umană complexă și că agent creator.[2] Alegerea
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
diferențelor de gen (de altfel, discurs puternic legitimator al sexismului). Mijloace principale de reproducere și întărire a acestei reprezentări feminine și a cultului frumuseții, arta vizuală și cinematografia își impun forță impresionantă asupra imaginarului nostru pentru a ne clădi percepțiile, idealurile și identitatea de gen. Folosindu-se de puternicul prestigiu al artei drept factor legitimator, societatea consumeristă a reușit să își impună cu brio propriile valori și să le transforme în idealuri demne de urmat. „Cinematografia nu doar construiește Femeia ca
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
impresionantă asupra imaginarului nostru pentru a ne clădi percepțiile, idealurile și identitatea de gen. Folosindu-se de puternicul prestigiu al artei drept factor legitimator, societatea consumeristă a reușit să își impună cu brio propriile valori și să le transforme în idealuri demne de urmat. „Cinematografia nu doar construiește Femeia ca obiect al privirii, ci construiește și manieră în care trebuie să fie ea privită, [...] creând astfel o lume pe masura dorinței (sexuale)[11]”. Artă cinematografică joacă un rol important în definirea
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
of consumerism, which promises the emancipation of women and the satisfaction of mân’s desires. But the promised emancipation is to be found, for women, only în the realm of seduction, of sexuality aș a means of success, aș an ideal which is worth any sacrifice. The obsession with a fulfilling feminine sexuality aș an essential condition for a woman’s emancipation only limits her în becoming a complex human being and an active agent.[2] [caption id="attachment 1565" align="aligncenter
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
the safest form of acknowledgement, the axis în the constitution of feminine social identity. Beauty is a mass feature included în the principle of equal opportunity - to be beautiful is something accessible to everyone, thanks to consumerism, and is the ideal way to represent the emancipated woman. To be beautiful nowadays hâș the connotation of a moral virtue. It is the first and most important step towards “reconnecting with yourself.” But without questioning it, the self remains a product of social
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
din fosta Iugoslavie produse de aceeași paradigmă. După război, turbo-folk-ul a devenit în mod neoficial prima marfă de schimb între părțile combatante. În Croația, turbo-folk-ul a început să formeze în mod decisiv identitatea tinerilor printr-o iconografie extrem de erotizată, prin idealul de îmbogățire rapidă și al escapismului. În regimul catolic al lui Tudjman, turbo-folk-ul a creat un fel de vacuum ideologic printre ascultătorii genului. Fără să aibă mustrări de conștiință, aceștia o ascultau pe Ceca, vedeta turbo-folk și văduva criminalului de
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
a iubi și de a fi iubit necondiționat. Parallel este construit pe trei paliere de performare a corporalității în continuă devenire și multiplicare. Un prim nivel ține de performarea extremă a „performanței” fizice. Corpurile își testează limitele ajustării la un ideal de perfecțiune care le stoarce de vlagă. Asistăm la o ritualizare a epuizării depuse în fiecare mușchi încordat al feței, în fiecare pulsiune a corpului care își antrenează supralicitant și încrâncenat domesticirea, subordonarea față de „forța menținerii în formă”. Menținere abrutizantă
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
Leopardul”, un bărbat ce a devenit ideal prin amintire și aspirație, pe care l-ar fi cunoscut cândva în junețea estudiantină. Astfel, deși are o serie de calități sociale: avocat, flautist, în fine ministru sau consilier al Premierului, Lucian contravine idealului făurit de Ina, pentru că este o incarnare a soțului, a previzibilului, a ritualului sau, mai mult, și deci odios pentru personajele Hortensiei Papadat-Bengescu, generatorul maternității ei. Reconfigurări ale operei Ciclul Hallipilor este alcătuit din Fecioarele despletite (1926), <b>Concert din
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
Viena, însoțiți de Elena, care doarme în cușetă cu Ina, iar la hotel locuiește cu aceasta, în timp ce Lucian are cameră în alt hotel! Alteori, lucrurile sînt mai clar precizate de naratoare: Elena pentru Lucian, „ Da, fusese, era, după mamă-sa, idealul lui feminin ‒ care, cu cîteva riduri șterse, cu cîțiva ani mai puțini, ar fi fost idealul lui amoros, negăsit pînă atunci“ (p. 1134, Romanul alternativ).[3] O mecanică a cuplului În genere, cuplurile din opera Hortensiei Papadat-Bengescu ascultă de un
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
în timp ce Lucian are cameră în alt hotel! Alteori, lucrurile sînt mai clar precizate de naratoare: Elena pentru Lucian, „ Da, fusese, era, după mamă-sa, idealul lui feminin ‒ care, cu cîteva riduri șterse, cu cîțiva ani mai puțini, ar fi fost idealul lui amoros, negăsit pînă atunci“ (p. 1134, Romanul alternativ).[3] O mecanică a cuplului În genere, cuplurile din opera Hortensiei Papadat-Bengescu ascultă de un imperativ abnormal, adesea incestuos; singurul care se distinge față de aceste patologii este cuplul Ina / Lucian, ce
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
imperativ abnormal, adesea incestuos; singurul care se distinge față de aceste patologii este cuplul Ina / Lucian, ce are, firește, ambițiile și conflictele sale, dar iese de sub blestemul incestului sau al minciunii (adulterului), iar din acest punct de vedere, este un cuplu „ideal“, neapăsat de tare sau ipocrizii, un cuplu modern. Galeria amanților din ciclul Hallipilor are personaje din cele mai surprinzătoare prin perversitatea lor, romanele fiind în fond un muzeu al tuturor deviațiilor; în Fecioarele despletite (1926), Nory relatează povestea Elizei, mătușa
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
Orient devine activă. România se află în estul Europei, în acest Orient aproximativ, construit de privirea occidentală. În secolul al XX-lea ideea Europei Centrale - care apare încă din secolul al XIX-lea - a fost preluată și transformată într-un ideal care susținea apartenența culturală la Occident a țărilor aflate în fostul bloc sovietic. Ce reprezintă Europa Centrală și ce țări include ea nu poate fi stabilit, întrucât conținutul acestui construct istoric variază în funcție de intelectualul/intelectuala care îl folosește. Indiferent de
Lumina vine din Occident () [Corola-website/Science/296071_a_297400]
-
de stat. Începută în 1949, colectivizarea a cunoscut o perioadă de stagnare între 1953 și 1956, după care a fost reluată agresiv, consecințele fiind dintre cele mai dezastruoase. Mireasa desculță respectă canoanele ideologiei și esteticii proletcultiste, centrate pe teme și idealuri muncitorești, pe coborârea artistului din „turnul de fildeș” în fabrici, uzine, șantire, cooperative agricole de producție, și pe un stil realist frust, care să reflecte viața de zi cu zi a oamenilor muncii. Spectacolul Mireasa desculță a fost jucat de
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
după încercarea de a menține modelul reușitei perfecte la putere, în ciuda unei fragilizări angoasante. Un model influențat habotnic de reprezentările media care “capitalizează profit înșelînd publicul și trimițând mesaje care fac rău copiilor și adolescentelor” (Aimee Nicole Hoffmann, The Beauty Ideal - întregul material aici). Nadia - aflăm la finalul filmului - s-a reîntors în Japonia, unde a acumulat o nouă datorie, după care a fost plasată pe piața din Taiwan și China. Corpul a revenit în sistemul pieții de carne vie, gata
Girl Model - Corp dator pe piața japoneză () [Corola-website/Science/295633_a_296962]