15,139 matches
-
ale diverselor tipuri de colind. Tipologia colindelor este stabilită după criteriul persoanelor cărora le sunt adresate. Nimeni până la C. n-a acordat atâta atenție substanței, semnificațiilor profunde, oralității, stereotipiei, caracterului canonic al colindelor, contribuției acestor cântece de laudă la conturarea idealului poporului, fapt pentru care el le și numește „cântecele idealului”. De asemenea, nimeni până la el nu a realizat un studiu comparat atât de temeinic. Cercetare de mare adâncime, cartea descrie datina colindatului și ramificațiile tipului răsăritean de colinde (tipologie, motive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
criteriul persoanelor cărora le sunt adresate. Nimeni până la C. n-a acordat atâta atenție substanței, semnificațiilor profunde, oralității, stereotipiei, caracterului canonic al colindelor, contribuției acestor cântece de laudă la conturarea idealului poporului, fapt pentru care el le și numește „cântecele idealului”. De asemenea, nimeni până la el nu a realizat un studiu comparat atât de temeinic. Cercetare de mare adâncime, cartea descrie datina colindatului și ramificațiile tipului răsăritean de colinde (tipologie, motive) și se ocupă de originea datinii și de constituirea colindelor-dedicații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice. Prin opera lui C., studierea comparată a folclorului a luat un avans considerabil, „geografia etnografică exterioară” constituind „un înalt ideal, în același timp, o imperioasă datorie, fiindcă numai studiul pe plan comparativ al etnografiei va avea drept rezultat adevărata cunoaștere de sine ca popor”. În Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene (1984), C. demonstrează, pe baza unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră» (Mt 6,20-21). Cred că cea mai mare provocare pentru viața consacrată, atât din punct de vedere personal, cât și instituțional, este aceea de a porni la drum plecând nu de la ideal, ci de la realitate. Trebuie să avem curajul să ne debarasăm de o serie de idei și imagini pe care le avem despre noi înșine pentru ca, astfel, să putem accepta realitatea noastră - atât din punct de vedere personal, cât și instituțional
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
remarcă divină pe care o aflăm în Psaltire: «Îți închipui că eu sunt ca tine?» (cf. Ps 50,21). Am putea spune că viața, în concretețea sa, este un punct de plecare și de peregrinare continuu și nu doar un ideal abstract, atât de pur și lipsit de realism evanghelic încât să fie lipsit de umanitate. Însă, pentru ca lucrurile să meargă în această direcție, nu doar din comoditate ori datorită abandonării datoriei de a fi perseverenți și exigenți în lupta spirituală
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
formă de urmare a Răstignitului-Înviat este, în baza a ceea ce afirmă Grigore de Nyssa în unul dintre primele tratate despre feciorie, opțiunea celor ce nu le este frică de moarte și care fac din Dumnezeu propria lor moștenire: «Acest nobil ideal al fecioriei, prețios pentru toți aceia ce văd frumusețea în puritate, este destinat doar acelora ce sunt însoțiți, în truda lor, de harul binevoitor al lui Dumnezeu, pentru a duce la bun sfârșit dorința lor cea bună». Iată de ce este
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
a persevera în propria alegere, conștienți fiind de propriile noastre limite și de nevoia de a accepta cu seninătate propria sărăcie. Toți sfinții au experimentat, într-un fel sau altul, această etapă. Și nu au depășit-o prin asumarea acelui ideal de sfințenie stoic, ce inițial le-a călăuzit pașii, ci au acceptat propria lor slăbiciune, meteahnă în care au descoperit un nou chip al lui Dumnezeu, îmbrățișând ceea ce părintele René Voillaume considera a fi a doua chemare. Chemarea de a
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
nu aparține viziunii prezente în epoca noastră), experimentale (viitorul este cel care ne confirmă căile cele mai adecvate pentru a fi adoptate și parcurse) și, din punct de vedere eclezial, autentice, în sensul că noile angajamente de viață și noile idealuri comunitare trebuie să fie semne vizibile pentru toți oamenii vremurilor noastre. În realitate, dacă stăm bine și ne gândim, categoriile culturale pe care le-am amintit (provizoriul, experimentarea, autenticitatea) sunt cele dintotdeauna, acelea pe care le aflăm la originile Ordinelor
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
este și sărbătoarea călătorilor. Învață-ne, o Mamă, să călătorim așa cum călătoreai tu... cu privirea sufletului mereu îndreptată doar spre Isus, pe care-l purtai în sânul tău, trecând prin mijlocul creaturilor ca într-un vis». Miezul spiritualității și al idealului de viață religioasă a fratelui Charles este viața ascunsă de la Nazaret. Această perioadă a vieții lui Isus l-a atras atât de mult încât voia să trăiască la Nazaret, îmbrățișând modul de viață și truda pe care Isus a îmbrățișat
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
autoritățile maghiare unor ziariști sau gazetelor „Tribuna” și „Foaia poporului”. Este închis la Seghedin timp de șase luni. După procesul Memorandumului, R.-Ș., care avea temperament de luptător politic, a colindat satele pentru a propaga în rândurile țăranilor încrederea în idealul libertății și unității naționale. După ce, în 1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903), să militeze pentru idealurile politice și programul cultural al „Tribunei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
propaga în rândurile țăranilor încrederea în idealul libertății și unității naționale. După ce, în 1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903), să militeze pentru idealurile politice și programul cultural al „Tribunei” sibiene. Corespondent al „Tribunei” la Conferința Interparlamentară de Pace de la Bruxelles (1894), și-a adunat într-un jurnal impresiile călătoriei prin Europa. A colaborat la ziarul „Românul” din Arad și la „Luceafărul” din Budapesta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
stări de securitate, prin evitarea celor două capcane, ale falsei securități și ale obsesiei. Se pot găsi momente din istoria României ce pot exemplifica aceste două tipuri de capcane. Astfel, În perioada interbelică, sub influența paradigmei wilsoniene, imediat după Împlinirea idealului național al Marii Uniri, decidenții politici au considerat că, prin realizarea acelui „cordon sanitar” Între URSS și Marile Puteri occidentale, prin mici alianțe și Înțelegeri regionale, sub egida generoasă a Ligii Națiunilor, se poate realiza securitatea națională. Pactul Ribbentrop-Molotov și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
excepție al acestora (Williams, 2005). Conform neoconservatorilor, fără o legătură Între valorile și aspirațiile societății, o politică externă ce urmărește interese materiale va eșua În Încercarea de a inspira viziunea politică, iar unui stat care eșuează În găsirea valorilor și idealurilor În interiorul granițelor sale Îi va fi dificil să protejeze pe plan internațional acele valori. În acest context, una dintre principalele griji ale neoconservatorilor este aceea că, În lipsa respectului pentru idealurile sale și pentru măreția națională, publicul consumator poate cere puternice
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
politică, iar unui stat care eșuează În găsirea valorilor și idealurilor În interiorul granițelor sale Îi va fi dificil să protejeze pe plan internațional acele valori. În acest context, una dintre principalele griji ale neoconservatorilor este aceea că, În lipsa respectului pentru idealurile sale și pentru măreția națională, publicul consumator poate cere puternice revizuiri În bugetele de apărare și pentru afaceri externe, subminând astfel hegemonia americană. Politicienii americani pot contracara această tendință descriind interesul național În termenii măreției naționale, bazate pe identitatea națională
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ei sunt wilsonieni „adevărați”, care se Încred nu În bucăți de hârtie, ci În putere, În special În puterea Statelor Unite. ș...ț Aceștia cred că Statele Unite ar trebui să folosească forța atunci când este necesar, pentru a-și Îndeplini interesele și idealurile (Boot, 2004, p. 49)1. În acest punct, merită readucerea În discuție a războiului din Irakxe "Irak", arătând care a fost poziția neoconservatoare În această chestiune. Conform părerii lui Donald Rumsfeld, Wolfowitz și ale altor figuri proeminente de la Washington, Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sunt practici legitime, fie că este vorba despre argumentarea pentru (sau împotriva) unor concepții referitoare la specificarea adecvată a conținutului anumitor valori sociale și politice fundamentale (precum libertatea, dreptatea sau legitimitatea), fie despre argumentarea pentru (sau împotriva) anumitor reguli sau idealuri de organizare politică (politicile multiculturaliste vs. politicile asimilaționiste, politica recunoașterii vs. politica toleranței diferenței culturale, politicile redistributive, politicile de gen, politicile anti-discriminare, respectiv statul minimal, statul bunăstării, democrația bazată pe proprietate 4 etc.). De asemenea, prin "moralism" voi desemna și
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralism" voi desemna și 3) practica, atât de uzuală printre filosofii politici, a întemeierii sau justificării morale a celor trei tipuri de concepții menționate (specificarea conținutului uneia sau alteia dintre valorile sociale și politice fundamentale, argumentarea cu privire la cel mai adecvat ideal de organizare politică și argumentarea referitoare la regulile de organizare socială (i.e., politicile, instituțiile, procedurile, aranjamentele sociale etc.) dezirabile "aici și acum", în condițiile non-ideale pe care ni le oferă societățile și lumea în care trăim)5. Atunci când va fi
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
poziție ar fi, însă, negreșit, o uriașă nedreptate. E adevărat, Cohen este unul dintre filosofii politici care a argumentat pentru celebra sa concepție a dreptății sociale, egalitatea accesului la avantaje 8, exclusiv în termeni morali. Argumentarea sa pentru socialism ca ideal de organizare socială și politică este, de asemenea, în cea mai mare parte, o argumentare de factură morală 9 (la fel ca majoritatea celorlaltor argumentări filosofice pentru un anumit ideal de organizare socială). Însă Cohen nu a apărat nici pe
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
8, exclusiv în termeni morali. Argumentarea sa pentru socialism ca ideal de organizare socială și politică este, de asemenea, în cea mai mare parte, o argumentare de factură morală 9 (la fel ca majoritatea celorlaltor argumentări filosofice pentru un anumit ideal de organizare socială). Însă Cohen nu a apărat nici pe departe ideea că argumentarea morală este singurul tip de argumentare acceptabil în filosofia politică. Dimpotrivă. Cel mai bun rezumat al poziției sale în această privință este, cred, următorul: argumentarea de
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a răspunde la întrebarea "ce este dreptatea?"). Lucrurile stau cu totul diferit însă, a insistat suficient de mult Cohen pentru a trebui să fie bine înțeles în această chestiune, atunci când în discuție se află argumentarea pentru o regulă sau un ideal de organizare socială și politică (sau, în alți termeni ai săi, argumentarea pentru un răspuns la întrebarea "ce trebuie să facă statul?" sau întrebarea "ce stări de lucruri este dezirabil să fie realizate în cadrul societății?"10). Ceea ce caracterizează înainte de orice
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
socială și politică (sau, în alți termeni ai săi, argumentarea pentru un răspuns la întrebarea "ce trebuie să facă statul?" sau întrebarea "ce stări de lucruri este dezirabil să fie realizate în cadrul societății?"10). Ceea ce caracterizează înainte de orice regulile sau idealurile de organizare socială și politică, a reliefat Cohen 11, este, pe lângă faptul că sunt obligate să respecte condiția fezabilității, faptul că ele trebuie să satisfacă și exigențele altor valori decât cele de factură morală (precum dreptatea, solidaritatea sau libertatea), valori
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și exigențele altor valori decât cele de factură morală (precum dreptatea, solidaritatea sau libertatea), valori ca productivitatea, utilitatea, eficiența etc. Argumentarea de natură morală este, așadar, din perspectiva lui Cohen, cel puțin insuficientă pentru a legitima implementarea regulilor sau a idealurilor de organizare socială și politică. Tot adevărat este totuși și faptul că, uneori, Cohen pare să cadă pradă tentației de a asocia filosofia politică doar cu preocuparea de a răspunde la întrebarea "ce este dreptatea?"12. Mai exact, Cohen pare
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în argumentarea lui John Rawls împotriva utilitarismului și pentru binecunoscutele sale principii ale dreptății 20 și în argumentarea lui Robert Nozick împotriva teoriei rawlsiene a dreptății distributive, pentru teoria dreptății ca îndreptățire (justice as entitlement) și pentru statul minimal ca ideal de organizare politică 21; și 2) rolul jucat de principiul tratării ca (liberi și) egali a tuturor cetățenilor în argumentarea din cadrul concepției despre dreptatea distributivă și a întregii teorii politice a lui Ronald Dworkin 22 și - în general - în argumentările
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că sunt întruchipate în două modele clasice de filosofare politică: modelul legislativ (enactment model) și modelul structural (structural model). Potrivit modelului legislativ, exemplificat în mod paradigmatic pentru Williams de utilitarism, "rolul filosofiei politice este acela de a formula principii, concepte, idealuri și valori pe care politica (în măsura în care face ceea ce își doresc filosofii politici) să le exprime în acțiunea politică, prin intermediul persuasiunii, exercitarea puterii politice ș.a.m.d."34, în vreme ce modelul structural, al cărui rezultat paradigmatic este, în opinia lui Williams, concepția
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ramură a eticii aplicate"40 având sarcina de a "ghida politica în promovarea sau onorarea anumitor angajamente morale pre-politice"41 sau, altfel spus, sarcina de a "aplica etica politicii" în sensul "aspirației de a ghida acțiunea politică în baza unor idealuri morale (precum, să spunem, imparțialitatea sau bunăstarea) care sunt externe și anterioare politicii, în sensul că ele sunt valorizate anterior și independent de orice analiză a adecvării lor ca principii de organizare și reglementare a treburilor politice într-un context
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]