15,061 matches
-
neobizantin, acoperind în întregime pereții interiori. Tot în aceeași perioadă au fost pictate și panourile cu icoane de sfinți de pe fațada principală, de către arhimandritul Gheorghe Firmilian Ciobanu. Creația întregii picturi, de aproximativ 800 mp, îi aparține în întregime. Biserica Nașterea Maicii Domnului Bumbăcari - Strada Toporași nr. 70/ Prelungirea Ferentari. Biserica a fost construită între anii 1941 și 1948, pe un teren donat de Gogu Florian, prin donațiile credincioșilor și zbaterile părintelui Constantin Sârbu-Bârlad. Biserica a fost pictată între anii 1966 și
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
specificul zonei vâlcene. În activitatea sa de la Episcopie, Anton Pann a avut ca scop principal românizarea și modernizarea muzicii bisericești, dovadă fiind manuscrisele redactate, constând în cântări specifice cultului ortodox: polieleuri, axioane, doxologii. În același timp, preda lecții de muzică maicilor de la mănăstirile „Dintr-un Lemn” și „Surupatele”. În anul 1830 deschide seria tipăriturilor sale cu conținut religios și laic. Acum va tipări lucrarea "Versuri musicești ce se cântă la nașterea Mântuitorului nostru Is.Hs. și în alte sărbători ale anului
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
-și înceapă cursurile. Prin rezoluția din 26 iunie este numit în locul lui Constantin Chiosea, care încetase din viață. În vara anului 1844 îl găsim la mânăstirea Tismana, ca oaspete al părintelui arhimandrit Spiridon, căruia îi dedică, în manuscris, slujba Adormirii Maicii Domnului. Această lucrare cu conținut didactic stă în strânsă legătură cu activitatea sa de profesor de seminar. În anul 1846, va tipări: "Poezii populare", "Cântece de stea", ediția a III-a, "Irmologhiu-Catavasier", "Epitaful" și "Heruvico-Chinonicarul". Toate acestea, au fost scrise
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
și Vasile Alecsandri, cu toții fiind în căutarea unei melodii pentru poezia „Un răsunet”, cel care a găsit melodia „veche, tărăgănată”, dar devenită atât de vibrantă în posterioritate, a fost Anton Pann. Această melodie nu era alta decât romanța „Din sânul maicii mele”, alcătuită în 1839 pe versurile lui Grigore Alexandrescu. Vorbind despre poetul Andrei Mureșanu și despre poezia „Un rasunet” (Deșteaptă-te, române!), George Călinescu numește această poezie „Marseilleza română”, iar pe Anton Pann îl consideră „acel Rouget de Lisle român
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Române de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie și Endocrinologie. În 1946, regele Mihai înființează Institutul de Endocrinologie cu numele "C. I. Parhon". Primul sediu al acestui institut a fost la Spitalul "Colentina". Ulterior, după naționalizarea în 1948 a spitalelor, sediul Sanatoriului de maici "St. Vincent du Paul", din parohia Bisericii Franceze de la Statuia Aviatorilor, a devenit sediul Institutului. A fost ales ca membru al Academiilor de Științe ale URSS, R. P. Bulgară, R. P. Ungară și R.D.G, al societăților de endocrinologie din
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), angelica ("Angelica archangelica"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), feriga de piatră ("Cystopteris sudetica"), iedera albă ("Daphne blagayana"), garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), „Mâna Maici Domnului” ("Gymnadenia conopsea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupinița ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasa ("Hesperis matronalis
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
pictate (se pare, cu destinația Muntele Athos) și celebra icoana Axionita, care se află acum în Paraclis. La scurtă vreme după sosirea la mănăstire, i s-a cerut să picteze o icoană, "de probă". După ce s-a rugat mult la Maica Domnului, el a pictat celebra icoană "Tânguirea Maicii Domnului". După cum mărturisea părintele Paisie Olaru, Maica Domnului i s-a arătat în vis și i-a mulțumit pentru felul în care a pictat-o . Înainte ade a se apuca de pictat
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
celebra icoana Axionita, care se află acum în Paraclis. La scurtă vreme după sosirea la mănăstire, i s-a cerut să picteze o icoană, "de probă". După ce s-a rugat mult la Maica Domnului, el a pictat celebra icoană "Tânguirea Maicii Domnului". După cum mărturisea părintele Paisie Olaru, Maica Domnului i s-a arătat în vis și i-a mulțumit pentru felul în care a pictat-o . Înainte ade a se apuca de pictat, el citea Viețile sfinților și se ruga. Ivan
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
în Paraclis. La scurtă vreme după sosirea la mănăstire, i s-a cerut să picteze o icoană, "de probă". După ce s-a rugat mult la Maica Domnului, el a pictat celebra icoană "Tânguirea Maicii Domnului". După cum mărturisea părintele Paisie Olaru, Maica Domnului i s-a arătat în vis și i-a mulțumit pentru felul în care a pictat-o . Înainte ade a se apuca de pictat, el citea Viețile sfinților și se ruga. Ivan Protcenco a pictat la Mănăstirea Sihăstria timp
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
să fie chemat părintele Cleopa, că nu mai are mult de trăit. Acesta a spovedit-o și apoi a venit în biserică, la Sfânta Liturghie, unde la sfârșitul Vohodului mare, din pragul bisericii, duhovnicul a strigat: ""Pomeniți-o și pe maica Pelaghia, că s-a dus la Rai"" . Maica Pelaghia a fost înmormântată și ea în cimitirul mănăstirii. După cum își amintea arhimandritul Ioanichie Bălan într-un film de televiziune inchinat pictorului, aflăm următoarele: ""După câteva zile de la moartea lui, vine o
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
are mult de trăit. Acesta a spovedit-o și apoi a venit în biserică, la Sfânta Liturghie, unde la sfârșitul Vohodului mare, din pragul bisericii, duhovnicul a strigat: ""Pomeniți-o și pe maica Pelaghia, că s-a dus la Rai"" . Maica Pelaghia a fost înmormântată și ea în cimitirul mănăstirii. După cum își amintea arhimandritul Ioanichie Bălan într-un film de televiziune inchinat pictorului, aflăm următoarele: ""După câteva zile de la moartea lui, vine o femeie străină. N-o știa nimeni. Și întreabă
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
ș.a. Arhimandritul Timotei Aioanei povestește într-un articol că însoțindu-l pe arhimandritul Sofian Boghiu, cunoscut pictor bisericesc la pictarea unei biserici din satul Slatina, numit și Drăceni din județul Suceava, acesta a văzut în biserica parohială o icoană a Maicii Domnului pictată de Irineu Protcenco. Părintele Sofian i-a cerut preotului paroh îngăduința de a avea icoana în chilia lui mai mult timp pentru a-l inspira în realizarea picturii, încercând să realizeze chiar o copie. După mai bine de
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
Icoana Maicii Domnului cunoscută mai mult sub numele de Icoana Nefăcută de mână omenească sau, mai simplu,Prodromița este cea mai importantă icoană a comunității românești de la Muntele Athos din Grecia , despre care se consideră a fi făcătoare de minuni. Icoana este
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
o mâna pământească, ci de penelul unui înger,conform voinței lui Dumnezeu. Totodată, istoria a consemnat numeroase minuni, în special vindecări miraculoase de boli incurabile, care i-au crescut și mai mult faima. În legătură cu icoana, a fost redactat și "Acatistul Maicii Domnului Prodromița", precum și rugăciunea "Prodromița", amândouă bucurându-se de o mare popularitate, nu numai la " Sfântul Munte", ci în întreaga Ortodoxie. Prăznuirea are loc în fiecare an, pe data 12 iulie, fiind un praznic mare ,cu priveghi pe întreaga noapte
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
bazele celui mai mare schit românesc de acolo,cunoscut până astăzi ca schitul românesc "Prodromul". Între anii 1852-1866,în timpul lucrărilor de ridicare a schitului "Prodromul",ieroschimonahul Nifon caută un iconar care sa zugrăvească pe lemn de tei o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită.De aceea ,a impus condiții severe pentru cel care se va angaja la executarea lucrării,bunăoară spovedania la părintele duhovnic,înfrânarea de la păcate trupești,post cu rugăciune către preasfânta Fecioara.Cuvioșii Nifon si Nectarie,ajutorul lui
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
in anul 1863 ,se apucă de lucru.Iconarul a început lucrarea la mănăstirea Bucium din Iași.Icoana a rămas nedesăvârșită căci,inexplicabil,Sfintele Fețe nu puteau fi zugrăvite.A doua zi,iconarul a observat cu uimire că Sfânta Față a Maicii Domnului și a Pruncului Iisus s-au zugrăvit de la sine,icoana apărând cu totul desăvârșită.Fiind interpretată ca o mare minune,icoana a fost de la început de o valoare inestimabila,atrăgând o mulțime de pelerini. La schitul Prodromul se găsește
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
început de o valoare inestimabila,atrăgând o mulțime de pelerini. La schitul Prodromul se găsește un document datat 29 iunie 1863 care reprezintă mărturia iconarului Nicolau Iordache: ""Eu,Iordache Nicolau,zugrav din târgul Iași,am zugrăvit aceasta sfânta icoană a Maici Domnului cu însăși mana mea,la care a venit o minune: după ce am isprăvit veșmintele, după meșteșugul zugrăvirii mele,m-am apucat sa lucrez fetele Maicii Domnului si a lui Iisus Hristos(sic).Privind eu la chipuri,cu totul a
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
Iordache: ""Eu,Iordache Nicolau,zugrav din târgul Iași,am zugrăvit aceasta sfânta icoană a Maici Domnului cu însăși mana mea,la care a venit o minune: după ce am isprăvit veșmintele, după meșteșugul zugrăvirii mele,m-am apucat sa lucrez fetele Maicii Domnului si a lui Iisus Hristos(sic).Privind eu la chipuri,cu totul a ieșit din potriva,pentru care foarte mult m-am mâhnit, socotind ca mi-am uitat meșteșugul. A doua zi, după ce m-am sculat,am făcut trei
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
a lui Iisus Hristos(sic).Privind eu la chipuri,cu totul a ieșit din potriva,pentru care foarte mult m-am mâhnit, socotind ca mi-am uitat meșteșugul. A doua zi, după ce m-am sculat,am făcut trei metanii înaintea Maicii Domnului,rugându-mă sa-mi lumineze mintea,sa pot isprăvi sfânta ei icoana. Când m-am dus sa mă apuc de lucru,am aflat chipurile drese desăvârșit,precum se vede. Văzând aceasta minune,n-am mai adaos a-mi pune
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
vede. Văzând aceasta minune,n-am mai adaos a-mi pune condeiul, fără numai am dat lustrul cuviincios, deși o greșeală a fost aceasta ca am dat lustru la o asemenea minune"." Dimensiunile icoanei sunt de 1000/700 mm.Chipul Maicii Domnului și al Pruncului Iisus au culoarea galbenă,nuanța de galben a grâului.Exista marturii cum că Sfintele Fețe se schimbă,uneori întunecându-se,alteori luminându-se.O alta caracteristica este aceea că icoana ,cercetată la microscop,nu prezintă urme
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
fața nu rotunda,nici scurta,ci puțin alungită,mâinile si degetele lungi,hainele pe care le purta erau simple și puțin mai lungi decât măsura corpului,cu trupul gingaș,având părul bine și cu multa cuviință legat"". Imnul acatist al Maicii Domnului Prodomița are forma canonică de 12 condace și 12 icoase.. Ce particularizează Acatistul Maicii Domnului Prodromița este faptul că,mai rar întâlnit,litania este rimata,folosindu-se rima împerecheată:""Bucura-te,ca Prodromiță ești cu dreptate numită,/Bucura-te
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
le purta erau simple și puțin mai lungi decât măsura corpului,cu trupul gingaș,având părul bine și cu multa cuviință legat"". Imnul acatist al Maicii Domnului Prodomița are forma canonică de 12 condace și 12 icoase.. Ce particularizează Acatistul Maicii Domnului Prodromița este faptul că,mai rar întâlnit,litania este rimata,folosindu-se rima împerecheată:""Bucura-te,ca Prodromiță ești cu dreptate numită,/Bucura-te a schitului înainte-mergătoare smerită,/Bucura-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules,/Bucura
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
litania este rimata,folosindu-se rima împerecheată:""Bucura-te,ca Prodromiță ești cu dreptate numită,/Bucura-te a schitului înainte-mergătoare smerită,/Bucura-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules,/Bucura-te ,al Schitului Prodromu(l) chivot ales...".). Rugăciunea Maicii Domnului Prodromița se citește după acatist,dar se obișnuiește să se spună și separat.Aceasta este foarte populară,mulți ortodocși o folosesc în nevoile lor zilnice: În afară de această rugăciune canonica,mai exista și alte rugăciuni,necanonice,mai puțin folosite.De
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
folosesc în nevoile lor zilnice: În afară de această rugăciune canonica,mai exista și alte rugăciuni,necanonice,mai puțin folosite.De asemenea,mai circulă și o varianta necanonică versificată a rugăciunii. Exista si o rugăciune adresata copiei icoanei aflate in Biserica Nașterii Maicii Domnului din Vatra Dornei
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
este o mănăstire ortodoxă de maici, pe stil vechi, situată într-o pădure din satul Brădățel, comuna Horodniceni (județul Suceava). La această mănăstire se poate ajunge de pe drumul Fălticeni - Gura Humorului. a fost întemeiată în anul 1947, de un grup de maici (Camelia, Epifania, Evtropia și
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]