14,595 matches
-
al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. Doar 5% din moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. 380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au declarat limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni (români), ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparație cu recensământul din 1989, folosirea zilnică al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza emigrației multor
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
219.000 erau evrei (aproape 34%). Populația evreiască a Varșoviei înainte de Război se ridica la un număr de 350.000, constituind 30% din populația totală. În 1933 din 1.178.914 de locuitori, 835.500 aveau limba poloneză ca limbă maternă. Al doilea Război Mondial a schimbat această situație, în zilele noastre există o diversitate etnică mult mai mică decât era în urmă cu 300 de ani, în istoria orașului. O mare parte din creșterea populației se bazează pe migrarea internă
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
43,5) români și 47 300 (1,9%) Alte surse ne informează despre o prezență maghiară de 52% (majoritate absolută) respectiv 47,5% (majoritate relativă) în regiune. Diferența relativ mare între numărul maghiarilor și numărul vorbitorilor limbii maghiare ca limbă maternă arată că mulți dintre locuitori și-au declarat maghiari chiar dacă nu erau, mai ales dintre evrei și nemți (mulți dintre ei și-au declarat români la recensămintele anterioare) - ca urmare în 1941 numărul persoanelor care și-au declarat maghiari era
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
dintre evrei și nemți (mulți dintre ei și-au declarat români la recensămintele anterioare) - ca urmare în 1941 numărul persoanelor care și-au declarat maghiari era cu 36,811 mai mare decât cel al vorbitorilor de limba maghiară ca limba maternă. Totodată o relativ mare parte a românilor și-au declarat maghiari (deși ca limbă maternă au semnat cea română). Ca urmare numărul românilor era cu 39,471 mai mică decât numărul vorbitorilor de limba română ca limba maternă. Numărul mărit
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
urmare în 1941 numărul persoanelor care și-au declarat maghiari era cu 36,811 mai mare decât cel al vorbitorilor de limba maghiară ca limba maternă. Totodată o relativ mare parte a românilor și-au declarat maghiari (deși ca limbă maternă au semnat cea română). Ca urmare numărul românilor era cu 39,471 mai mică decât numărul vorbitorilor de limba română ca limba maternă. Numărul mărit al maghiarilor (față de recensămintele anterioare) se explică și cu faptul că în 1941 evreii transilvăneni
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
ca limba maternă. Totodată o relativ mare parte a românilor și-au declarat maghiari (deși ca limbă maternă au semnat cea română). Ca urmare numărul românilor era cu 39,471 mai mică decât numărul vorbitorilor de limba română ca limba maternă. Numărul mărit al maghiarilor (față de recensămintele anterioare) se explică și cu faptul că în 1941 evreii transilvăneni și-au declarat în mare parte maghiari (evreii erau doar 31,3% din numărul total al mozaicilor), timp ce la recensământul român din
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
țigani. Conform rapoartelor INSSE din 2009, orașele cele mai mari ale Transilvaniei (în sensul larg, care cuprinde Sătmarul, Crișana și Maramureșul) sunt: Primul recensamânt oficial din Transilvania în care s-a facut distincție între naționalități (distincție făcută pe baza limbii materne) a fost efectuat de către autoritățile austro-ungare în 1869. Pentru perioada anterioară acestui an există doar estimări ale proporțiilor diverselor etnii din Transilvania. Astfel, Elek Fényes, statistician maghiar din secolul al XIX-lea, estima în 1842 că populația din Transilvania anilor
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
popor și istoria lui, istoricul a manifestat o reținere în a-și însuși apartenența etnică explicit, însă în cartea autobiografică „O viață de om așa cum a fost” scriitorul neagă subtil legătura cu grecii și se mândrește că provine pe linie maternă din aristocrația bizantină și după tată direct din munții Pindului, pe care orice istoric îi acceptă ca vatra veșnică a macedonilor aromani. Totuși, detalii despre originile îndepărtate ale familiei rămân incerte: se zvonea că Iorga are rădăcini grecești; zvonul, încă
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
gimnaziul și liceul (după 1881) la Colegiul Laurian din Botoșani, unde a obținut rezultate excelente, și, din anul 1883, a început să ofere meditații colegilor pentru a crește veniturile familiei. La vârsta de treisprezece ani, în timpul unei vizite la unchiul matern Emanuel „Manole” Arghiropol, și-a făcut debutul în presă în ziarul celui din urmă, "Romanul", unde publica anecdote și editoriale despre politica în Europa. Anul 1886 a fost descris de Iorga ca fiind "„catastrofa vieții mele de școlar în Botoșani
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Contează în primul rând din ce țară provine partea care a formulat cererea de chemare în judecată și din ce țară este pârâtul. Această regulă asigura oricărei persoane din UE posibilitatea de a participa la actele procesuale în limba să maternă. Intervențiile părților procesuale și ale judecătorilor sunt traduse de interpreți, la fel că și toate documentele care fac parte din dosarul cauzei.Limba folosită pe plan intern la CEJ este franceză. Acest lucru se explică prin faptul că în momentul
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
UE în aceste limbi. Politicile pentru limbi sunt responsabilitatea statelor membre, dar instituțiile UE promovează învățarea altor limbi. Engleza este cea mai vorbită limbă în UE și este cunoscută de 51% din populație, luând în calcul atât folosirea ca limbă maternă cât și ca limbă secundară sau terțiară. Germana este cea mai răspândită limbă maternă (aprox. 88,7 milioane de locuitori o vorbeau în 2006). 56% din cetățenii UE pot vorbi o limbă străină. Cele mai multe dintre limbile oficiale ale UE aparțin
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
promovează învățarea altor limbi. Engleza este cea mai vorbită limbă în UE și este cunoscută de 51% din populație, luând în calcul atât folosirea ca limbă maternă cât și ca limbă secundară sau terțiară. Germana este cea mai răspândită limbă maternă (aprox. 88,7 milioane de locuitori o vorbeau în 2006). 56% din cetățenii UE pot vorbi o limbă străină. Cele mai multe dintre limbile oficiale ale UE aparțin familiei limbilor indo-europene, cu excepția estonienei, finlandezei și maghiarei care aparțin limbilor uralice și malteza
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
castellano"), este o limbă romanică din subgrupul iberic. Este una dintre cele șase limbi oficiale ale Organizației Națiunilor Unite. Spaniola se situează pe locul doi ca cea mai vorbită limbă în lume conform numărului vorbitorilor care o au ca limbă maternă, fiind precedată doar de chineza mandarină. O vorbesc ca prima și a doua limbă între 450 și 500 milioane de persoane. Se plasează pe locul trei ca cea mai folosită limbă după numărul combinat de vorbitori (atât ca limbă maternă
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
maternă, fiind precedată doar de chineza mandarină. O vorbesc ca prima și a doua limbă între 450 și 500 milioane de persoane. Se plasează pe locul trei ca cea mai folosită limbă după numărul combinat de vorbitori (atât ca limbă maternă, cât și străină), fiind întrecută de chineza mandarină și de engleză. Spaniola ocupă, de asemenea, locul doi în topul celor mai studiate limbi din lume, fiind învățată de cel puțin 14 milioane de studenți. Conform altor surse, acest număr depășește
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
Consiliului Europei dă numărul de circa 250.000 de vorbitori din aproximativ 500.000 de etnici aromâni. Singura dată exactă se găsește printre cele ale recensământului populației din 2011 din Albania, unde 3.848 de persoane se declară de limbă maternă aromână, din 8.266 care se declară de etnie aromână. În urma emigrărilor din regiunile natale, aromâna se mai vorbește și în Europa Occidentală (Franța, Germania), S.U.A., Canada, America Latină și Australia. Istoria externă a aromânei cuprinde trei perioade. Prima perioadă, cea
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
După bătălia de la Mohacs, partea centrală a Ungariei este supusă Imperiului Otoman. În partea nord vestică va guverna o dietă din vechea nobilime ungurească. Vechea cultură maghiară va conviețui în Principatul Transilvaniei. Numărul total al vorbitorilor limbii maghiare ca limbă maternă este estimat la cca. 14,5 milioane de oameni, dintre care 10 milioane trăiesc pe teritoriul Ungariei. O parte a populației vorbitoare de limba maghiară este răspândită, începând din anul 1920, urmare a tratatului de pace de la Trianon, în afara Ungariei
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
precum și America Latină (îndeosebi în Brazilia, cu 150.000-200.000, Argentina, Chile, Venezuela, Uruguay, Costa Rica). În afara maghiarilor etnici sau a ungurilor, mai există în Ungaria, Israel și în alte țări câteva zeci de mii de evrei vorbitori de maghiară ca limbă maternă. Romii din Ungaria și unii romi din România (Transilvania) și Slovacia sunt de asemenea vorbitori de maghiară sau bilingvi. În Ungaria și România (Transilvania) există și o mică comunitate armeană maghiarofonă. În urmă cu aproximativ 5 decenii, în anii instaurării
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
artist al foamei", " Un medic de țară" și "Marele zid chinezesc". s-a născut în Praga, capitala Regatului Boemiei în timpul Imperiului Austro-Ungar, într-o familie de evrei așkenazi, fiu al comerciantului Hermann Kafka și al Juliei Kafka (Löwy). Limba lui maternă, în care a și scris mai târziu, a fost germana, vorbită nativ în acea vreme de mai puțin de o cincime din populația orașului. Kafka a mai învățat de-a lungul vieții ceha, franceza, italiana și ebraica. După absolvirea liceului
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
elocvență, mulțumire de sine, dominarea lumii, rezistență, prezență de sine și cunoașterea naturii umane ». Acestea sunt practic caracteristicile lui Hermann Kafka, negustorul autoritar și egocentric, care și-a construit cu propriile forțe o carieră de succes. Al doilea principiu, cel matern - "Löwy", este unul pasiv, timid, ascuns, melancolic, chiar spiritual, intelectual și religios, dacă luăm în calcul tradiția rabinică a unor strămoși din partea mamei. Cu acest al doilea principiu se va identifica Franz Kafka. Trebuie amintiți aici mai ales trei dintre
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
este unul pasiv, timid, ascuns, melancolic, chiar spiritual, intelectual și religios, dacă luăm în calcul tradiția rabinică a unor strămoși din partea mamei. Cu acest al doilea principiu se va identifica Franz Kafka. Trebuie amintiți aici mai ales trei dintre unchii materni, și anume Siegfried, Rudolf și Alfred („unchiul din Madrid”) Löwy, niște burlaci excentrici, după care Kafka și-a modelat propria viață. Figura tiranică a tatălui a dominat primii ani de viață ai scriitorului și a influențat mult opera acestuia. În
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
prin quare se ncredentiedia, quo scolariu lu Alessandru Macedonschi a terminat anul școlar 1867-68, Clasa a IV-a a Liceului/Gimnasiului Mare din Craiova, la obiectele: Purtare (bună), Limba română și latină (binișoară), limba elenă (binișor), Istorie și Geografie (bine), matern, (binișor), naturale (repetând examenul, binișor), franceză (bine), religie (binișor), desen (binișor)". După ce i se eliberează pașaportul pentru "statele Europei, pe termen de 3 ani de zile la studie", având: "statură înaltă, păr-sprâncene, castanii, ochi negri, fruntea potrivită, nasul-gura-bărbia-obrazul=potrivite, fața
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
separatistă Transnistria, limba moldoveneasca este co-oficială cu limbile ucraineană și rusă dar este impusă scrierea cu alfabet chirilic. La recensământul din 2004, din cei 3 383 332 de locuitori ai Moldovei, 16,5% (558 508) au ales română că limba maternă, în timp ce 60% au ales moldoveneasca. Dar acest procent variază din mediul urban în mediul rural. Dacă 40% din vorbitorii de română/moldoveneasca din mediul urban au indicat limba română că limba maternă în detrimentul limbii moldovenești, în mediul rural, doar fiecare
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
5% (558 508) au ales română că limba maternă, în timp ce 60% au ales moldoveneasca. Dar acest procent variază din mediul urban în mediul rural. Dacă 40% din vorbitorii de română/moldoveneasca din mediul urban au indicat limba română că limba maternă în detrimentul limbii moldovenești, în mediul rural, doar fiecare al șaptelea a indicat română că limba maternă. Totuși, grupul de experți din cadrul misiunii internaționale de observare a recensământului în Republică Moldova a precizat că subiectele din chestionare ce țin de naționalitate
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
procent variază din mediul urban în mediul rural. Dacă 40% din vorbitorii de română/moldoveneasca din mediul urban au indicat limba română că limba maternă în detrimentul limbii moldovenești, în mediul rural, doar fiecare al șaptelea a indicat română că limba maternă. Totuși, grupul de experți din cadrul misiunii internaționale de observare a recensământului în Republică Moldova a precizat că subiectele din chestionare ce țin de naționalitate și limba au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de "moldovean" sau "român" și
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
este oficială doar în localitățile Vojvodinci, Markovac, Straža, Mâli Žam, Malo Središte, Mesić, Jablanka, Sočica, Ritiševo, Orešac și Kuštilj. În recensământul din 2002, cel mai recent desfășurat pe teritoriul Șerbiei, 1,5% de voivodineni au indicat română că limba lor maternă (doar 0,1% din totalul romanofonilor). Datorită faptului că în Voivodina, română a devenit destul de recent limba oficială, există anumite probleme în sincronizarea organelor puterii. Alte dificultăți sunt provocate de numărul mic de membri ai minorității românești (în jur de
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]