14,154 matches
-
sanie trasă de un cal lihnit de foame, figuri înțepenite, dizgrațioase, înfășurate în zdrențe, apăreau ca să afle ultimele zvonuri. Nu exista combustibil cu care să topească zapada, pentru a avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din cauza lipsei de calciu. Aveau gâturile subțiri și sfrijite ca de moși. Pe trupurile lor mișunau păduchii. O baie și lenjerie curată erau un vis tot atât de îndepărtat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
sanie trasă de un cal lihnit de foame, figuri înțepenite, dizgrațioase, înfășurate în zdrențe, apăreau ca să afle ultimele zvonuri. Nu exista combustibil cu care să topească zapada, pentru a avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din cauza lipsei de calciu. Aveau gâturile subțiri și sfrijite ca de moși. Pe trupurile lor mișunau păduchii. O baie și lenjerie curată erau un vis tot atât de îndepărtat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
numaidecît atenția. Bărbatul, cam între 45-50 de ani, era drept, părea solid și osos, dar nu gras. Fusese probabil mai slab și acum prin vîrstă căpătase acea demnitate de volum a oamenilor maturi. Fața rasă era contractată, prin lăsarea mușchilor obrajilor în jos, într-o morgă solemnă. Pentru anotimp era invederat insuficient îmbrăcat, deși se părea că nu lipsa, ci dorința menținerii unei ținute uniforme determina această alegere. Purta pe cap un melon, așezat rigid ca un semi-țilindru, pe trup un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
nu se mai află urmă de Caragiale." Din nuvelistică compartiment extrem de rezistent al operei lui Caragiale O făclie de Paște a întîmpinat rezistența nesemnificativă și fără urmări a lui D. Zamfirescu ("...după ce am isprăvit novela de citit, îmi simțeam mușchii obrazului strîmbați de dezgust") iar exercițiul dramatic 100 de ani va fi aruncat în uitare însoțit de o epigramă semnată Rică: "Veacul nostru-i o minune, Caragiale-o dovedește: Un veac timpul mi se pare Piesa pîn' se isprăvește." În prefața
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și naționalismul ardelenesc în fața cufundării în Dumnezeu a lui Bologa. Plăcut este Domnului Dumnezeului nostru acela care se jertfește de bună voie pentru neamul părinților săi și pentru credința lor în vecii vecilor !... Pentru neamul părinților, șopti Apostol, adâncindu-și obrajii în mirosul de tămâie, uitând îndată cuvintele ca și cum mintea lui n- ar mai fi fost în stare să păstreze nici un înțeles... Finalul filmului este memorabil ca plastică a imaginii. „E cea mai bună secvență pe care am realizat- o vreodată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
limbii. Predominant incisivii intervin în tăierea alimentelor, caninii în sfâșierea acestora, iar molarii în zdrobirea lor. In procesul de triturare a alimentelor deplasarea verticală a mandibulei realizează predominant efecte de zdrobire, iar cea orizontală efecte de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în tiparele unui discurs liric succint, care sugrumă adesea pretenția de a comunica ceva, descompunându-se într-o expresie albă. Modelul bacovian reprezintă nu numai din punct de vedere tematic o referință rezonabilă: „Aici, ploaia e un drum/ Tunel/ De obraji șiroitori/ Spinări murdare/ Ies aburi din cai.../ Și mă gândesc la orașe,/ Mi le-nchipui sub apă,/ Eterne, scufundate,/ Femei cu dinți albaștri/ Încremenite-n seară”. Altfel, puncțiile succesive în corpul imaginilor pe care poemele le capturează ca într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
12 când Benito Mussolini va delimita Statul Vatican a cărui conducător este papa, situație care se menține și astăzi. Nimeni n-a realizat însă - conchide Paulescu - că de fapt prin această evoluție a evenimentelor a fost spălată pata rușinoasă de pe obrazul Bisericii Creștine, dată de puterea temporală pe care însuși Hristos a respins-o și a interzis-o slujitorilor săi. S-a redat astfel Bisericii rolul său spiritual și pacificator, de păzitoare a poruncilor creștine, de îndrumare a creștinilor pe calea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
spațiu și timp (I-IV, 1970-1987). Lupta artistului cu el însuși, conflictul omului cu societatea, bucuria împlinirilor și mai ales continua îndoială privitoare la sensul existenței și la valoarea artei răzbat din aceste pagini emoționante. Demnă de consemnat e în Obraze și măști (1995) suita de portrete ale unor personalități pe care le-a cunoscut, creionate în tonuri alb-negru intense. SCRIERI: Am plecat din sat, Sighișoara, 1938; ed. București, 1957; ed. pref. Dan Grigorescu, București, 1988; Amintiri, cu desene de Valentin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
Clelia Ottone și Sorin Obreja, București, 1972; Ghicitori, ghicitori, cu desene de Burschi, București, 1973; Cartea de toate zilele unui an, Cluj-Napoca, 1984; Copil fermecat, cu ilustrații de Octav Grigorescu, București, 1984; Succes moral, București, 1985; Monolog asimetric, București, 1988; Obraze și măști, București, 1995; Casa de sub stejari, București, 1999. Repere bibliografice: Sextil Pușcariu, Raport, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LIX, 1938-1939; Horia Stanca, „Am plecat din sat”, „Symposion”, 1939, 1; Chinezu, Pagini, 166-170; Perpessicius, Opere, VIII, 187-191, IX, 151-155
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
tată fiilor săi. Încă o dată înțelepciunea este privită ca o încununare a tuturor virtuților, cea care îi conferă valoare și respect omului ce o deține, și de cele mai multe ori îi salvează chiar viața. „Voinică și chipeșă la trup, iar la obraz plăcută și surâzătoare” 190 , Filomena este o bună cunoscătoare a proverbelor populare, care sintetizează în incipit ceea ce ea dorește să dezvolte în povestire și care nu pot fi decât pe linia moralizatoare pe care și o impune: „căci ascultându-mă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de o stăpânire perfectă, păstrând față de cei din jur, dar mai ales față de soț, imaginea soției ideale: „Era la trebi la fel de săritoare/ și de smerită, și-l iubea pe cneaz/ Cu dragoste la fel de arzătoare./ Nu pomenea de pruncă, și n obraz/ Nici umbră de restriște sau necaz/ Nu arăta; și nu vorbea de fată/ Nici jalnic, nici în șagă, niciodată.”797 Aceeași obediență nefirească, dar perfect acceptabilă în contextul medieval al povestirii, o manifestă Grizilda și când este deposedată crud de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Nuta, tot o servitoare, din ultima istorisire a zilei a șasea: „o fetișcană îndesată și groasă, scurtă și cam slută la trup, cu o pereche de țâțe de ai fi zis că-s două corfe de gunoi și c-un obraz cum numai pe la baronci mai vezi, toată asudată, unsă și afumată ca un horn”1020, care nu reușește să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt prostia, mândria, snobismul (Ciesca din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
naratorul se simte dezonorat și insultat de văduva care râde pe seama lui în fața celorlalte femei. Cu aceeași indignare, ilustrează și distrugerea frumuseții fizice a femeii. Suntem la polul opus acelor descrieri stilizate și senzuale din primele opere, unde părul blond, obrajii trandafirii, buzele roșii, dinții precum perlele și umerii albi ascundeau promisiuni nebănuite.1031 Cu brutalitate, fantoma soțului văduvei realizează un portret indezirabil al femeii și concluzioneză cu o descriere metaforică a părților private ale văduvei, la fel de înjositoare 1032. Misoginismul va
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
adevărat lucie. Pentru ea nu mai funcționează energia chetelor. Culmea fiind că ea cere și roagă pe când fratele ei dimpotrivă: respingea. Și totuși, energia tuturor se canaliza către el. De ce? Simplu: pentru că era un nume, „dădea o palmă zdravănă pe obrazul societății” cum va zice socialistul Panait Istrati prin 1924. Asemenea filantropi care-și aleg oamenii ca să-i ajute nu sunt prea lăudați de creștini: poate doar cercurile socialiste să-i slăvească. Nouă ne rămâne de constat această concordanță: informația pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
un gest, subliniind un gând discret. Părea că urmează o discuție în dialog cu cineva, pe care numai el îl vedea. Deodată, fără nici un motiv exterior, se făcu palid ca varul, i se scursese și ultimile picături de sânge din obraz; apoi, tot atât de repede, își reveni, păloarea dispăru și valuri de sânge năvăleau, făcând loc, aproape unei congestionări generale, cu desăvârșire anormală, ce bătea în vioriu. Cum, la un moment dat, se ridicase în picioare, trebui să se așeze din nou
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nimeni nimic nu ne-a întrebat. / Dar nu știm cum sunteți dumneavoastră / De ne luați sama noastră./ Dacă vreți să știți cine suntem / Și ce căutăm." (Orație la poarta miresei); "A nost tânăr împărat / De dimineață s-a sculat, / Pe obraz că s-a spălat, / La icoane s-a-nchinat, / Lui Dumnezeu s-a rugat, / Mândre haine a-mbrăcat, / Pe cal negru-a-ncălicat / Mândră oaste-a-ncălicat, / Mândră oaste-a ridicat / Tot boieri bătrâni / Și feciori tineri / Și-au plecat / La vânat / Și-au vânat: / Câmpii cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Că acolo este / O mreană galbenă / Cu coada geamănă / C-un ochi de foc / Și cu unul de apă / Stinge pe cel foc. / Așa să se stingă / Și ceasul rău, / Ceasul greu / Ceasul de spăriat / Și cu duhul necurat: / Din fața obrazului / Din creierii capului. / Din inimă, / De sub inimă. / Din ficați, / De sub ficați, / Din carne, / De sub carne. / Din ciolane, / De sub ciolane. / Din toate ciolănelele, / Din toate încheieturile. / Să nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru despicat, / În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mare, crezându-se, astfel, că mortul este trimis direct peste mare, în lumea de dincolo.231 Când se bocește mortul, "punându-și fiecare pălmile la ochi, caută cu cea mai mare luare de seamă, ca să nu cadă nicio lacrimă pe obrazul mortului, crezând că lacrimile care ar cădea pe dânsul l-ar frige ca apa cea clocotitoare și i-ar îneca sufletul nevinovat" 232 Pentru ca sufletul mortului să nu rătăcească însetat, se pune, pe o năframă, o ulcică umplută cu apă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
neîncepută de la fântână, pun în ea câteva fire de busuioc, apoi o așază într-un loc unde să bată soarele dimineața, când va răsări. În ziua de Bobotează, se descântă apa aceasta "bătută de soare": "Dimineață m-am sculat, / Pe obraz m-a spălat, / La biserică m-am gătat, / La icoane m-am închinat, / Lui Dumnezeu m-am rugat, / La biserică-am plecat / Pân` nu era popa-n altar, / Nici pasărea sculată pe cuibar, / Pe bură nescuturată / Și pe cale necălcată. / Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ta, ca să scap de prigonirea jidovilor! Pentru că m-ai scăpat de astă dată de la moarte, mare dar vei căpăta de la mine. Drept aceea, când te vei afla în vreun năcaz foarte mare și ai voi să scapi teafăr și cu obraz curat dintr-însul, sau când vei avea vreo dorință oareșicare și vei voi să ți se împlinească, să te rogi numai așa:"Doamne! Omul cel din cofă!" și atunci orice dorință vei avea ți se va împlini!"378 În Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i, / În haină-i, / În fața lui, / În ușa lui."61 "Apa sacră" primenește umanul și restabilește legăturile cu cosmicul: "Duminică dimineață m-am sculat, / La fântâna lui Iordan am alergat / Sfântă apă în mâna dreaptă am luat / Și frumos pe obraz m-am spălat / De fapt, / De dat, / De ură, / De pâră, / De făcătură, / De strigare, / De căscare, / De faptul cel mare, / De făpturile cele rele / Și de boalele cele grele. Și m-aș ruga dumitali, / Sfântă apă curată, / Să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Toate mi le-oi grebla / Și toate aici în apă le-oi aduna / Sănătate-i căpăta. Cine pe tine te-a vedea / Să-i pară că soarele a răsărit / Soarele ți s-a scrie în frunte / Doi luceferi / În umerile obrazului / Și luna în barbă. / Și tu-i fi cea mai de treabă / Mai frumoasă, / Mai sănătoasă și mai voioasă."63 Element purificator și psihopomp, apa cunoaște multiple ipostaze care structurează spațiul poetic ca spațiu al metamorfozelor: "Acolo-n vale la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]