14,044 matches
-
de lege, se recunoaște legitimarea (calitatea) procesuală activă unor organe sau persoane, care nu ar justifica un interes propriu. Deci, acordând unui cerc larg de persoane posibilitatea de a invoca nulitatea absolută a unui act juridic, legea le acordă calitatea procesuală civilă activă, ceea ce nu înseamnă că în mod automat persoanele menționate ar justifica un interes propriu (calitatea procesuală nu se confundă cu interesul). În soluționarea unei spețe s-a apreciat, de exemplu, că au interes, de a invoca nulitatea absolută
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
propriu. Deci, acordând unui cerc larg de persoane posibilitatea de a invoca nulitatea absolută a unui act juridic, legea le acordă calitatea procesuală civilă activă, ceea ce nu înseamnă că în mod automat persoanele menționate ar justifica un interes propriu (calitatea procesuală nu se confundă cu interesul). În soluționarea unei spețe s-a apreciat, de exemplu, că au interes, de a invoca nulitatea absolută reclamanții care, notificând pârâților să se prezinte la notariat pentru autentificarea antecontractului de vânzare-cumpărare a unui imobil, au
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Pârâtul poate, de asemenea, să ridice excepții care tind să paralizeze acțiunea reclamantului cum ar fi, încetarea dreptului la acțiune (în sens material) a reclamantului prin împlinirea termenului de prescripție, puterea lucrului judecat, litispendența etc. Dar, dacă invocă o excepție procesuală, el trebuie să facă dovada acesteia, preluând inițiativa probei. O situație asemănătoare este și cea în care pârâtul ridică pretenții contra reclamantului, pe calea cererii reconvenționale, când rolurile părților se inversează, sarcina probei revenind pârâtului care este reclamant în acțiunea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
proprie inițiativă sau în cadrul procedurii interogatoriului, a unui fapt pe care partea adversă își întemeiază pretenția sau, după caz, apărarea". Privită prin prisma dreptului civil, mărturisirea 477 apare ca un act juridic unilateral, pe când din punct de vedere al dreptului procesual civil ea apare ca un mijloc de probă. Este motivul pentru care sediul reglementării mărturisirii s-a aflat în Codul civil de la 1864 (art. 1204-1206), dar și în vechiul Cod de procedură civilă (art. 218-225), care reglementau interogatoriul ca mijloc
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
proba contrară, făcută prin orice mijloc admis de lege. Așa fiind, judecătorul poate să înlăture motivat recunoașterea unei părți, dacă din ansamblul probelor administrate în cauză își formează convingerea că mărturisirea respectivă nu corespunde adevărului. VII.5.5. Interogatoriul Mijlocul procesual de administrare a probei mărturisirii poartă denumirea de "interogator" și el a fost reglementat de art. 218-225 din vechiul Cod de procedură civilă. În afară de mărturisirea spontană, mărturisirea este, de cele mai multe ori, provocată, ceea ce se realizează prin intermediul interogatoriului. Potrivit Codului de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
afectat administrării probelor, valoarea sa este contestată. Se argumentează, în sensul arătat, "că ceea ce constituie dovada propriu-zisă, este tocmai lucrul cercetat, iar nu constatările instanței".533 În opinia autorilor citați, cercetarea la fața locului nu ar fi decât un "act procesual" necesar instanței pentru examinarea unor probe materiale. Ideea avansată este oarecum izolată pentru că majoritatea autorilor de specialitate, cărora ne alăturăm, apreciază cercetarea la fața locului ca fiind un incontestabil mijloc de probă. Sunt dovadă, în sensul arătat, și reglementările noului
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sau să nu facă ceva, recurgând la nevoie la sancțiunea stabilită de acele norme. Cât privește dreptul la acțiune, acesta trebuie analizat în cele două laturi ale sale: dreptul la acțiune în sens material și dreptul la acțiune în sens procesual. Dreptul la acțiune în sens material se referă la posibilitatea titularului de a-și realiza un drept subiectiv obținând, prin organul de jurisdicție competent, executarea obligației corelative a debitorului său, dacă acesta refuză să o execute de bună voie. Dreptul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sens material se referă la posibilitatea titularului de a-și realiza un drept subiectiv obținând, prin organul de jurisdicție competent, executarea obligației corelative a debitorului său, dacă acesta refuză să o execute de bună voie. Dreptul la acțiune în sens procesual se referă numai la posibilitatea unei persoane de a sesiza organul de jurisdicție competent în vederea realizării unui drept subiectiv. c) Stingerea prin prescripție a dreptului la acțiune în sens material Din interpretările date dispozițiilor Decretului nr. 167/1958, a reieșit
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în timp ce dreptul subiectiv supraviețuiește după împlinirea acesteia. Numai că el nu va mai putea fi realizat pe calea forței de constrângere a statului, ci numai printr-o executare voluntară a obligațiilor de către debitor. Cât privește dreptul la acțiune în sens procesual, acesta este imprescriptibil (nu se stinge, în principiu, niciodată). În susținerea ideii că prescripția extinctivă are ca efect general stingerea dreptului material la acțiune pot fi invocate mai multe argumente. Un prim argument este de ordin terminologic. Dacă intenția legiuitorului
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1958, ca regulă, prescripția extinctivă operează în cazul dreptului material la acțiune, pentru valorificarea unor drepturi subiective cu caracter patrimonial. Această regulă comportă, însă, unele precizări și distincții. În primul rând, trebuie să reamintim că dreptul la acțiune în sens procesual este imprescriptibil și din acest caracter decurge și imprescriptibilitatea acțiunilor care au ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unor drepturi. Asemenea acțiuni nu sunt supuse prescripției extinctive, dar ele sunt inadmisibile, ori de câte ori este posibilă introducerea unor acțiuni pentru realizarea acelor
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
drepturi. Asemenea acțiuni nu sunt supuse prescripției extinctive, dar ele sunt inadmisibile, ori de câte ori este posibilă introducerea unor acțiuni pentru realizarea acelor drepturi (care pot fi prescriptibile). Deci, acțiunea în constatare se sprijină numai pe un drept la acțiune în sens procesual, care nu este dublat de un drept la acțiune în sens material. O acțiune în declararea simulației unui act, de exemplu, urmărește dezvăluirea actului secret 558 (real) și a inexistenței actului public, aparent. Ea nu urmărește valorificarea unor drepturi izvorâte
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
aceea, ea este o acțiune în constatare și în consecință, nu este supusă prescripției, putând fi exercitată oricând, atât pe cale principală, cât și pe cale de excepție 559. Dacă dreptul la acțiune în sens material dublează dreptul la acțiune în sens procesual, aplicabilă va fi regula enunțată de art. 1 al Decretului nr. 167/1958 potrivit căruia, prescripția operează când dreptul material la acțiune are un obiect patrimonial, indiferent că prin exercițiul acestuia se urmărește valorificarea unor drepturi de creanță sau a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
articol adaugă că: În cazurile anume prevăzute de lege, sunt supuse prescripției extinctive și alte drepturi la acțiune, indiferent de obiectul lor". Într-un contract de vânzare-cumpărare, de exemplu, dreptul de acțiune al vânzătorului pentru plata prețului prezintă o latură procesuală (dreptul de a se adresa instanței) dar și o latură materială (constând în posibilitatea vânzătorului de a obține, prin organul de jurisdicție competent, executarea obligației corelative a cumpărătorului). Dar, regula enunțată comportă și unele excepții prevăzute de lege întrucât sunt
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în revocarea unui testament pentru injurii grave 588, termenul de 3 ani în care poate fi revendicat bunul furat sau pierdut, în condițiile art. 937 al. 2 din noul Cod civil. Sunt, de asemenea, termene de decădere, termenele de drept procesual care atrag pierderea dreptului de a exercita o cale de atac sau de a îndeplini un act procedural, așa cum prevedea art. 103 din vechiul Cod de procedură civilă. Cu alte cuvinte, toate termenele care atrag pierderea unui drept procesual, sunt
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
drept procesual care atrag pierderea dreptului de a exercita o cale de atac sau de a îndeplini un act procedural, așa cum prevedea art. 103 din vechiul Cod de procedură civilă. Cu alte cuvinte, toate termenele care atrag pierderea unui drept procesual, sunt termene de decădere. Unele termene de decădere sunt stabilite de normele care reglementează răspunderea pentru prejudiciile nucleare. Articolul 12 al Legii nr. 703/2001, adoptată în aplicarea dispozițiilor de principiu ale Legii nr. 111/1996, privind desfășurarea în siguranță
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
privește atât exercitarea dreptului la acțiune cât și dreptul de a cere executarea silită. Sub acest aspect, opiniile literaturii de specialitate dar mai ales soluțiile practicii, prezintă un caracter unitar pe considerentul că "executarea silită reprezintă o fază a activității procesuale, constând dintr-un ansamblu de măsuri concrete necesare pentru realizarea efectivă a unui drept. Ea nu poate fi desprinsă, deci, de instituția juridică a acțiunii civile"596. Controversată a fost o vreme, problema termenului în care se poate cere executarea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
se solicită cheltuieli de judecată Așa cum prevedea vechiul Cod de procedură civilă de la 1865 (art. 274 al. 1) "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată", obligație ce-și are izvorul în culpa procesuală a părții respective 640 (suntem în prezența răspunderii izvorâte dintr-un raport delictual). Într-o manieră asemănătoare,noul Cod de procedură civilă precizează că" partea care pierde procesul va fi obligată,la cererea părții care a câștigat, să îi plătească
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1958. c) A treia cauză care ducea la întreruperea prescripției extinctive o reprezenta săvârșirea unui act începător de executare (art. 16 pct. c). Aceasta era o cauză de întrerupere a prescripției dreptului de a cere executarea silită, care interesa dreptul procesual civil. Cum este cunoscut, actele începătoare de executare se pot prezenta: sub forma cererii de executare silită, adresată instanței care urmează a dispune executarea; sub formă de sechestru al lucrurilor imobile ale debitorului în cadrul executării silite imobiliare a condamnatului, în cadrul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
executarea prestației la care s-a obligat prin act (cum ar fi predarea lucrului vândut). 352 Este vorba de cauze ce justifică intervenția nulității relative. 353 Pentru condițiile de exercitare a acțiunii civile, a se vedea, Ciobanu, Tratat de drept procesual civil, op. cit., p. 169; art. 29 și urm. din noul Cod de procedură civilă. 354 Dec. civ. nr. 668/1991 a T. M., București, în C.D. 1991, p. 385. 355 Dec. civ. nr. 785/1978 a T.S., în Culegere de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
contractul de comision, a se vedea art. 2044, al. 1 din noul Cod civil, iar pentru contractul de consignație, a se vedea art. 2055 din noul Cod civil. 375 G. Boroi, op. cit., 1988, p. 156. 376 G. Boroi, Probele în dreptul procesual civil, București, 1993, p. 157. 377 Gh. Beleiu, op. cit., p. 103. Ideea reapare în noul Cod de procedură civilă, în art. 250, care se referă la obiectul probei și mijloacele de probă. 378 Uneori legea însăși pretinde dovada unui fapt
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și C.D. 1969, p. 373. 396 A se vedea dec. civ. a fostului T.S. nr. 1337/1981, în R.R.D. nr. 5/1982, p. 60. 397 Dec. nr. 1524/1975, în C.D. 1975, p. 230. 398 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil, Teoria generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, p. 337; O. Căpățână, în Tratat de drept civil, vol. I, 1989, pp. 262-263. 399 G. Boroi, Drept procesual civil, Note de curs, op. cit., vol. I, 1993, p. 158. 400 Vechiul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1975, în C.D. 1975, p. 230. 398 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil, Teoria generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, p. 337; O. Căpățână, în Tratat de drept civil, vol. I, 1989, pp. 262-263. 399 G. Boroi, Drept procesual civil, Note de curs, op. cit., vol. I, 1993, p. 158. 400 Vechiul Cod de procedură civilă reglementa expertiza ca mijloc de probațiune judiciară prin articolele 201-214. Acest mijloc de probă este în prezent reglementat în art. 330-340 din noul Cod
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
art. 215-217 din vechiul Cod de procedură civilă. Noul Cod de procedură civilă reglementează acest mijloc de probă în art. 345-347. Unii autori sunt de părere că nu am fi în prezența unui mijloc de probă, ci a unui act procesual care are ca scop cercetarea în afara instanței a unor probe materiale. Vezi V. M. Ciobanu, op. cit., vol. I, pp. 19-289. 402 Probele materiale sunt acele obiecte care prin aspectul lor exterior, prin calitățile avute, prin semnele sau urmele rămase pe
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
aveau sediul reglementării în Codul de procedură civilă (art. 674). În prezent acțiunile posesorii își au reglementarea printre instituțiile de drept material, substanțial (art. 949-952 din noul Cod civil). Unele elemente de noutate aduce noua reglementare și-n privința calității procesuale a detentorului precar în cadrul unei acțiuni posesorii (art. 949 al. 2 din noul Cod civil). Au incidență în materie și unele dispoziții ale noului Cod de procedură civilă. 586 Plenul fostului T. S., dec. de îndrum. nr. 14 din 1965
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cererea nu pe baza situației existente la data sesizării ei ci la data soluționării cererii. Neregularitatea trebuie înlăturată înainte de a pune concluzii în fond. Doctrina consideră că această nulitate este o nulitate absolută 124, cu consecințe directe în privința legitimării calității procesuale active și a termenului de prescripție în acțiunea în nulitate corespunzătoare. Cererea privind declararea nulității poate fi exercitată de orice persoană interesată iar acțiunea în nulitatea societății este imprescriptibilă. Normele europene nu limitează acest drept la acțiune decât din perspectiva
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]