14,215 matches
-
elibera dintr-o zonă a echivocurilor." (Dinu Kivu, Contemporanul, 1 mai 1987) ZECE HOHOTE DE RÂS, Octombrie 24, 1987, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț; Decembrie 29, 1987, Teatrul de stat, Oradea "O suită de «pastile dramatice» configurează spectacolul acesta de «hohote de râs» (numărul lor nici nu contează) - un fel de dialoguri libere, pe teme ce nu întrec măsura anecdoticului, savuroase prin ducerea subiectului până în pânzele negre ale absurdului, fără să pună la încercare răbdarea spectatorului. Întotdeauna în două personaje - își definește Tudor
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
000 de spectatori și critici de film care au vizionat filmul. Scena în care personajul jucat de de Tom Hanks îi dezvăluie agentei de poliție, interpretată de către Audrey Tautou, că ea este urmașa lui Iisus Cristos, a stârnit hohote de râs în sală. La final, în loc de aplauze, filmul a primit doar fluierături. La o conferință desfășurată pe 28 aprilie 2006, secretarul Congregației pentru Doctrina Credinței, o congregație a Vaticanului, Arhiepiscopul Angelo Amato, a cerut boicotul versiunii cinematografice a Codului lui Da
Codul lui Da Vinci (film) () [Corola-website/Science/302720_a_304049]
-
acestor pompieri; o mulțumire de necrezut, sălbatică, oglindită crud in privirile lacome și satisfăcute, ca de canibali prea înfometați. În lipsa acestor neobișnuite activități, ei devin instructori pentru viitorii lor înlocuitori - elevi și studenți. Orele de studiu susținute sunt parcă de râs sau parcă de plâns - se fac demonstrații despre cum se caută sau se ascunde o carte, un fișier, o sursă scrisă de informare. Cărțile sunt condamnate pentru că „îi fac pe oameni nefericiți”, îngândurați și antisociali; sunt „prostii care pot înnebuni
Fahrenheit 451 (film) () [Corola-website/Science/302755_a_304084]
-
de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"). Specii faunistice: porc mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), corb ("Corvus corax"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluturi, dar și „17
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
că s-a încheiat definitiv înțelegerea cu conspiratorii. Afișând un talent pentru retorică și interpretare dramatică, Antoniu a smuls toga de pe corpul neînsuflețit al lui Cezar pentru a arăta oamenilor rănile mortale, nominalizând public autorii crimei și făcându-i de râs în fața mulțimilor. În timpul elogiului l-a citat pe Cezar, cum că, diferit de afirmațiile conspiratorilor, Cezar nu a avut niciodată intenția de a forma o dinastie regală. Opinia publică s-a schimbat și în acea noapte poporul roman a atacat
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
Una dintre anecdotele filmului îl vizează tot pe Osman-Nottara. Se spune că în momentul predării, Osman trebuia să rostească niște cuvinte pline de amărăciune. Nottara a improvizat o turcă atât de expresivă, încât toți actorii și figuranții au izbucnit în râs. Scena a trebuit să fie filmată din nou, într-o epocă în care „dubla” era un lucru neobișnuit. Personajele lui Alecsandri aveau rolul de a cristaliza un joc cinematografic specific. Deși unele gesturi sunt convenționale, de operetă (spre exemplu, pentru
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, acvila de munte, acvila țipătoare mică, cristel de câmp, mierla, sfrancioc roșiatic, codobatura, bufnita, șopârla de munte, salamandra) În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
expresiilor tipice de argou (slang). Semnele de punctuație și majusculele lipsesc deseori. În schimb se recurge des la emotigrame [ de ex. :-), ;-) sau :-o) ] sau și la acronime nestandardizate din engleză (ca de ex. "lol" de la "laughing out loud", în traducere: râs puternic) sau și din română (vb = vorbim, k = ok(bine), nb = noapte bună etc.). Efectul final este posibilitatea de exprimare rapidă, instantanee, cu apăsare pe cât mai puține taste de pe tastatură. Alt efect este însă că mulți interpretează argoul folosit la
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
Moreau de la "Le Parisien" recomandă tuturor celor care nu au văzut până în acel moment "Prison Break" să se cufunde în lumea serialului: „Evadarea din închisoare printr-un scenariu machiavelic, personaje contrastante, dese răsturnări de situație și sentimente intense, amestecate cu râs, dramă și chiar romantism”. Ghidul TV Hebdo își avertizează cititorii cu privire la violența anumitor scene ale serialului, dar apreciază că serialul „surprinde prin stilul și ritmul său”, dovedindu-se a fi „o adevărată reușită”. Seria trei a început să fie difuzat
Prison Break () [Corola-website/Science/302936_a_304265]
-
prin codri, „trecuse prăpăstii“, iar acum cerea fratelui său o „bărdacă de apă“, după care leșinase. Stavrache i se adresează cu un glas încărcat de ură și de teamă că-și va pierde averea: „- Ticălosule, (...) ne-ai făcut neamul de râs! (...) Pleacă! Du-te înapoi de-ți ispășește păcatele!“. Luptându-se cu moartea, ocnașul se agață cu disperare „de frate-săi cu o mână de gât și cu alta de brațul stâng (...) cu o putere covârșitoare“, îl trântește la pământ și, punându
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
vesel, întrebându-l: „Gândeai c-am murit, neică?“ Uitându-se țintă la frate-său, popa Iancu dădu comanda de plecare, „trâmbițele sunară, soldații își ridicară armele și, urmată de obștea satului, compania plecă, având în frunte pe căpitanul al cărui râs acoperea cântecul trâmbițelor și zgomotul mulțimii.“ Dimineața, hangiul se duse „tremurând de friguri“ la popa din sat și-l rugă să vină să facă o sfeștanie casei. Vremea urâtă, „o sloată nepomenită: ploaie, zăpadă, măzărică și vânt vrăjmaș“ se abătu
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
Ambasadorii împărătesei de la Roma, Paris, Amsterdam și Londra au fost instruiți să caute și să cumpere mii de opere de artă neprețuite în numele ei. În mod ironic, în timp ce înalta societate din Sankt Petersburg și restul familiei Romanov o luau în râs pe ultima împărăteasă pentru mobilarea palatelor ei cu obiecte de mobilier comandate de la Maples din Londra, urmau practicile Ecaterinei cea Mare cumpărând obiecte de artă „pe nevăzute”. În acest fel, între 1764 și 1781 Ecaterina cea Mare a achiziționat șase
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
care era prin versiunea în limba francezâ din 1774 renumită la Paris, nici nu putea fi mai mare - la Gluck, un Orfeu virtuos își poate salva soția într-un deznodământ fericit, după multe suferințe, aici însăși pierderea Euridicei provoacă un râs homeric. Vezi și Opereta lui Offenbach s-a bucurat la scurt timp după premieră de celebritate. Se spune că, dacă cineva afirma pe atunci la Paris că are de gând să-l vadă pe "Orfeu", trebuia să se aștepte la
Orfeu în infern (operetă) () [Corola-website/Science/304517_a_305846]
-
mai puternic decât bunicul său Anshar;/ N-avea niciun rival printre zei, frații lui./ Cereștii frați s-au adunat împreună./ Ei au întărâtat pe Tiamat și asaltat pe păzitorul lor./ Da, ei au tulburat bună dispoziție a lui Tiamat,/ "Prin râsul lor în locuința cerului./ "Apsu n-a putut să domolească zgomotul lor/ "Și Tiamat a rămas muta la purtarea lor;/ "Faptele lor erau necuviincioase față de [...]./ "Purtarea lor nu era bună, ei au fost obraznici./ Atunci Apsu, născătorul marilor zei,/ "A
Enuma Eliș () [Corola-website/Science/304548_a_305877]
-
ambiții vizau, în parte datorită firii sale dar desigur și favorizate de un mediu receptiv pentru senzațiile ușoare și fugitive ale teatrelor de varietăți și a vieții de noapte, genurile parodiei și bufoneriei muzicale. Prima operă care a fost ținta râsului offenbachian a fost oda simfonică "Deșertul" a compozitorului Félicien César David (1810-1876), care se bucurase în 1846 de mare succes. Tema romantică a artistului care caută natura sălbatică și neatinsă în "Deșert" este transformată de Offenbach în același an într-
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
spun: tu ești un actor care face pe autorul. Actorii îmi spun: tu ești un autor care face pe actorul. Nici unii nu mă vor în propria categorie. Doar scenografii mă tolerează."" ""...pentru că, urmând tradiția bufonilor de curte medievali, ia în râs puterea, restituind demnitatea asupriților."" (Academia Suedeză) Fiul lui Felice și a Pinei Rota, copilări înconjurat de basmele bunicului și de poveștile călătorilor și meșteșugarilor. Studiază la Academia de Belle Arti Brera la Milano iar în 1950 începe să lucreze pentru
Dario Fo () [Corola-website/Science/304654_a_305983]
-
dar care este foarte probabil din a doua jumătate a anului 1880, Veronica începe prin a-l amenința pe Eminescu că se va răzbuna pentru că el, în mod deliberat, în înțelegere cu Mite Kremnitz și Maiorescu, a făcut-o „de râsul și disprețul lumii”. Răzbunarea ei va consta în publicarea unei descrieri a "Junimii" sub titlul "Haremul lui Jupiter sau Misterele unui cerc literar" pe care i-a făcut-o chiar Eminescu. Iar dacă va fi dată în judecată pentru calomnie
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
cântărit greu asupra popularității Caterinei, lăsând o amintire de neșters posterității. În 29 septembrie când Henric de Navarra îngenunchează în fața altarului ca un romano-catolic, după ce se convertise pentru a nu fi ucis, Caterina se întoarce spre ambasadori și izbucnește în râs. Din acest moment datează legenda reginei italiene rea. Scriitorii hughenoți au marcat-o pe Caterina ca o intrigantă italiană ce a acționat după principiul lui Machiavelli acela, de a-și ucide toți dușmanii dintr-o singură lovitură. Doi ani mai
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
ea un monstru sângeros. A trebuit să așteptăm jumătatea secolului XX, pentru ca istoriografia tradițională a acestei regine să fie complet pusă în discuție: Jouanna, Garisson, Bourgeon, Crouzet. Din epoca războaielor religioase, hughenoții și catolicii au disprețuit și au luat în râs politica de toleranță a reginei mamă. O propagandă eficace împotriva familiei de Valois a perpetuat o imagine complet falsă a reginei. Înfrângerea din 1589 nu a permis reabilitarea. Mai rău, în secolul al XVII-lea istoricii au disprețuit intenționat familia
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
Pellea) sosește în concediu la Marea Neagră. El este condus la Hotelul Vega de către Gogu a lui Pupăză (Sebastian Papaiani), un nepot de-al acestuia care lucra la hotel. Cum nu erau camere libere și pentru a nu se face de râs, recepționerul Sache (Mihai Mălaimare), și el oltean, îi dă lui Nea Mărin pentru o noapte camera miliardarului care urma să sosească a doua zi. Nea Mărin este închis în cameră, el urmând a fi luat de acolo de Gogu pentru
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
afirmă că scenariul filmului pare a fi scos „din fundul magaziei de vechituri a teatrului de comedie”, iar concepția regizorală a lui Nicolaescu ar fi fost bazată exclusiv „pe câteva priviri distrate aruncate pe un episod sau două din Cascadorii râsului”. Acest film este considerat modelul din care s-au inspirat alte succese cinematografice populare precum "Miss Litoral", "A doua cădere a Constantinopolului" sau "Garcea și oltenii", asemănătoare ca stil cu comediile americane cu Burt Reynolds, care se adresau gustului cinefil
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
suma de 7.581.000 lei. Saizescu a afirmat că responsabilii cu cinematografia au pus bețe în roate filmului, considerând că ironiile lui Păcală erau adresate unor persoane reale, deși filmul nu conținea aluzii politice. „Dar știți cum e: de râs se teme și vlădica, și opinca. S-au născut întrebări: cine e Păcală, unde vrea să bată? Toți se gândeau că ar putea fi... Marele Păcălitor. Și cenzura lucrează pe două fronturi, ori taie, ori te amână. S-au păcălit
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad; -arbuști: alun, mur, corn; -plante erbacee: feriga, mușchi, licheni, mierea-ursului, păiuș; -animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului); -animale vertebrate: ciocănitoare, gaița, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veverița, mistreț, pisica sălbatică. Pădurile de molid, (numite și "molidișuri"), ocupă regiunile înalte ale Munților Carpați, de la limita superioară a fagului până în zona subalpina. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m. În nordul Carpaților, limită inferioară a pădurilor de
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
lyncurium") și care atrage paiele și așchiile de lemn. Această piatră este cel mai probabil ceea ce azi numim "turmalină". Teofrast credea că acest material se formase din urina unui animal sălbatic, pe care mai tîrziu Plinius l-a identificat cu rîsul ("Lynx lynx"). Timp de peste două milenii cunoștințele noastre despre piroelectricitate nu au evoluat aproape deloc, pînă cînd în secolul al XIII-lea aceasta a intrat în atenția cîtorva învățați. În 1717 medicul și chimistul Louis Lemery a realizat prima descriere
Piroelectricitate () [Corola-website/Science/304178_a_305507]
-
nou pe străzi în căutarea unui mijloc de transport. În gând, încep să mă rog lui Dumnezeu să găsesc o soluție salvatoare... Privesc cu disperare spre ceas... E aproape de miezul nopții, ora fantomelor din castel... Nu-mi mai arde de râs...Și o adevărată minune! Un polițist călare, plin de importanță, apăru în capătul străzii... Mi-a părut un Făt-Frumos sosit să mă salveze din labirintul nocturn care devenise deosebit de periculos, ca în văgăuna zmeului. L-am întrebat cu o voce
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]