19,447 matches
-
ce promovează natura umană dincolo de aparențe. ideea centrală este extrem de simplă: un grup de copii, aflați pe o insulă îndepărtată, încearcă să recreeze regulile societății în care au trăit înainte să devină izolați. În mod treptat, încercările copiilor cu un simț rațional (Ralph și Piggy) vor ceda în fața instinctelor, a simțurilor primare și a forței brute. Copiii urmăresc să ucidă 'fiara' care tăriește în inima junglei, nerealizând că de fapt singura fiară de pe insulă este aceea care sălășluiește în ei înșiși
Împăratul Muștelor, de William Golding. In: Apogeul by Maria Hrișcă () [Corola-publishinghouse/Science/877_a_1790]
-
simplă: un grup de copii, aflați pe o insulă îndepărtată, încearcă să recreeze regulile societății în care au trăit înainte să devină izolați. În mod treptat, încercările copiilor cu un simț rațional (Ralph și Piggy) vor ceda în fața instinctelor, a simțurilor primare și a forței brute. Copiii urmăresc să ucidă 'fiara' care tăriește în inima junglei, nerealizând că de fapt singura fiară de pe insulă este aceea care sălășluiește în ei înșiși. Problematica sună simplist în ansamblul său: un grup de copii
Împăratul Muștelor, de William Golding. In: Apogeul by Maria Hrișcă () [Corola-publishinghouse/Science/877_a_1790]
-
cisternei înainte de introducerea laptelui. Fiecare compartiment al autocisternei trebuie umplut la capacitatea maximă, pentru a se evita agitarea laptelui pe timpul transportului și formarea de spumă. 1.2. Caracteristicile laptelui integral 1.2.1. Însușirile organoleptice Reprezintă ansamblul proprietăților percepute cu ajutorul simțurilor, iar determinarea acestora permite aprecierea calității laptelui, dar și a eventualelor stări anormale (defecte sau falsificări). 1) Aspectul. Laptele normal trebuie să se prezinte ca un lichid omogen și opalescent, fără corpuri străine în suspensie și fără sedimente. Opacitatea peliculei
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
atacate și jignite în presă Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovietică, Germania și Italia. Despre Iugoslavia trebuia să se scrie cu amabilitate și să nu fie pomenite pretențiile teritoriale față de ea. Critica la adresa Franței și Marii Britanii era permisă "în limitele bunului simț". Cu toate acestea, administrația militară a interzis numeroase ziare 21, în primul rând ziare românești, dar nu numai (de pildă un cotidian la Oradea, două la Cluj). Până la urmă, singurul ziar românesc care apărea sub administrația ungară a fost Tribuna
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
diviziei noastre; atunci am auzit pentru prima oară un nyilașist autentic. De limba lui spurcată și de comportamentul său infatuat la adresa "ardelenilor dezordonați și rozalii" se săturase și guvernul - de pildă, el batjocorise un ministru de Interne cinstit, cu bun simț, un autentic patriot, pe Keresztes Fischer Ferenc, în fața ostașilor, care se "stricau de râs". L-a strigat: "Băiete Fischer!". Împotriva lui s-a inițiat o anchetă, bineînțeles povestea a fost escamotată..."23. Nici Hlatkay Endre, reprezentant al guvernului în patru
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Voyager, Galileo, Magellan și Ulysses, fiind exploratorii epocii în care trăim și urmași ai lui Marco Polo, Cristofor Columb și Fernando Magellan ce au cutreierat în epoca renașterii, întregul glob. În epoca modernă exploratorii noștri sunt roboți care se substituie simțurilor omenești, oferindu-ne imaginea Sistemului Solar. Rachetele spațiale se utilizează doar o dată, în timp ce naveta spațială este vehiculul ale cărui componente sunt reutilizate, excepție făcând rezervorul exterior. Navele spațiale sunt lansate în cosmos cu ajutorul rachetelor ce au la bază motoare foarte
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
alte mecanisme capabile să genereze ordine, coerență prin mecanisme specifice de control. Cu toții am auzit de mult prea multe ori întrebarea „Unde scrie?”, rostită de cei care asumă o libertate îngrădită doar de normele scrise, eventual chiar cu surprindere juridică. Simțul comun, opinia majoritară, altfel spus mecanismele comunitare de control sunt ignorate. Dacă trec strada printr-un loc nepermis, după ce mă asigur că nu vin vehicule, mă interesează exclusiv să nu mă vadă vreun agent de circulație. Mă interesează prea puțin
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
recent plasează România pe ultimul loc în Europa la acest capitol. „în definiția autorilor, coeziune socială înseamnă calitatea superioară a unei bune vecinătăți. În societățile cu o coeziune puternică între membrii societății se stabilește o relație emoțională solidă și un simț dezvoltat al solidarității”<ref id=”1”>Coeziune socială subdezvoltată, 29 ianuarie 2014, online la http://www.europalibera.org/ content/article/25048028.html.</ref>, ceea ce în mod clar nu se întâmplă în țara noastră. * * * Din perspectiva noastră, care este una comunitaristă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
gânditorul ne spune că „pe lângă pregătirea științifică, universitatea trebuie să formeze și personalitatea spirituală a studentului. Îndeobște e știut că universitatea nu dă cultură generală și nici nu este institut de educație. Ea nu poate influența asupra omului decât dezvoltând simțul adevărului și devenind chiar prin aceasta moralizatoare”<ref id=”3”>Petre Andrei, Sociologie generală, ediția a V-a, studiu introductiv de Dumitru Stan, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2010, p. 41.</ref>. În alte rânduri, savantul subliniază faptul că
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
arată o extindere a utilizării sale. Extinderea înseamnă atât apariția unor valori semantice noi, cât și răspândirea unor valori semantice mai vechi, dar mai puțin frecvente înainte de perioada discutată. Exemplele pe care le-am înregistrat au fost selectate pe baza simțului lingvistic (al meu și al colegilor cu care am discutat exemplele). De altfel, pentru a testa intuiția că pe se extinde în limbajul presei în contexte în care alți vorbitori ar folosi alte prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, am făcut o
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
înțelegere și toleranță, totul desfășurându-se după o programă extrem de complexă și diferită de la o familie la alta. Acum, în primii ani de viață petrecuți în familie, se învață și hărnicia, și deprinderile elementare de curățenie și ordine, și bunul simț, și cele dintâi elemente de respect și bună-cuviință, și aspirația spre bine și frumos, și primele elemente ale credinței, pe scurt fiind spus, se pun bazele construcției personalității copilului, cu pilonul ei de susținere - caracterul. De calitatea actului educațional realizat
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
educațional realizat în mediul familial depinde întreaga evoluție a omului pe tot parcursul vieții. Aceasta înseamnă că unele carențe produse în școala familială se manifestă toată viața, indiferent de nivelul studiilor și al titlurilor academice sau științifice obținute ulterior. Bunul simț, sentimentul rușinii, primele elemente ale conduitei politicoase, deprinderile simple de muncă, respectul față de semeni, ordinea și disciplina etc. sunt doar câteva dintre atributele fundamentale ale educației în familie care aureolează viața și personalitatea celor care le au. În educația familială
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
însuți o bună educație. S-au văzut destule cazuri în care părinți cu înalte studii au eșuat în educația propriilor copii. Pe baza experienței personale și a celei dobândite de la înaintași, țăranii, cu puțină știință de carte dar cu bun simț pedagogic, își creșteau copiii în spiritul celor mai înalte comandamente ale vieții familiale și sociale: respectul față de părinți, cinstea, credința, cultul muncii și al familiei ș.a. Se poate afirma că în școala familiei se fundamentează profilul moral al copilului, se
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
trec cu vederea greșelile copilului, greșeli care nesancționate se înmulțesc, se permanentizează și devin componente stabile de conduită. Copilul, aflat la o vârstă considerată de părinți inocentă, le speculează slăbiciunile și își ia drepturi și libertăți ce depășesc limitele bunului simț și ale bunei cuviințe. Pentru a preveni devierile de conduită și manifestările necuviincioase, părinții trebuie să impună copiilor norme de comportament disciplinat, să ia atitudine față de exprimările verbale și de manifestările emoționale și relaționale nepotrivite. Activiștii în domeniul drepturilor copilului
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Ai ajuns deja “sus”, acolo unde noi încă sperăm să ajungem. Cum se compară “mantaua stundenției” cu frumoșii (după caz) ani de liceu? Anii de liceu sunt, pentru majoritatea, frumoși deoarece acel simț al responsabilității rămâne undeva, acolo, între studiu și a-ți face temele sau între “cu cine, unde ieșim în seara asta?”; chiar dacă această răspundere se manifestă totuși diferit la fiecare, liceul se reduce la perioada de tranziție între “copilărie” și
Target Interview. In: Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1799]
-
o “altă” libertate. Încă ceva, referitor la remarca ai ajuns deja “sus”, care sincera să fiu, mă amuză puțin: ... ” Trăind în cercul vostru strâmt Norocul vă petrece, Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece.” Ai spus că simțul critic este foarte evidențiat în mediul studențesc. Tu de ce ai să te plângi? A critica nu înseamnă neapărat a te plânge. Atunci când o critică nu este bine fondată, argumentată devine plângere. Totuși, consider că orice tip de critică poate fi
Target Interview. In: Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1799]
-
subregnul Protozoa și subregnul Eumetazoa din care provin briozoarele, se interpune doar un alt subregn, Metazoa). Această poziție filogenetică se traduce în prezența unui sistem nervos, al unuia digestiv și al unuia genital [90]. Deși nu au încă organe de simț, ele sunt sensibile la lumină. Evident heterotrofe, briozoarele sunt microfage, hrănindu-se cu organisme mici precum protozoarele [90]. O concluzie imediată - dar aparentă/parțială - este rolul benefic, ca factor de control al foulingului biologic. Majoritatea lor sunt forme marine, dar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
actori, pictori sau înalte fețe bisericești. Alexandru cel Bun, Mihai Viteazul, Regele Ferdinand și Regina Maria se regăsesc pe pân- zele sale, alături de Panaiteanu-Bardasare, ma- estrul său și autoportretele în care se reprezintă cu detașare obiectivă. Cu conștiinciozitate și adânc simț patriotic, artistul și-a onorat înda- toririle cetățenești cu o înaltă responsabilitate, fără a face diferențieri preferențiale între a fi pictor, profesor, director de Pinacotecă, restau- rator al operelor înaintașilor, sau cetățean obișnuit al urbei. Din toate acestea pare a
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
de a evoca o liniște cristalină sau o tensiune dramatică, de a sugera alianța totdeauna misterioasă dintre corp și spațiul năpădit de umbră sau misterul prezenței subite a corpului în plină lumină, mai neliniștitoare uneori, mai refractară sesizării totale de către simțurile și mintea noastră decât o vagă semiobscuritate. Atâtea naturi moarte, atâtea gânduri, sentimente, temperamente personale”. ( Charles Sterling) Un solitar în istoria picturii românești, Stahi reprezintă un capitol important care nu poate fi trecut cu vederea. Dimpotrivă, fără opera sa, începuturile
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
sa - șasiuri, echere, cutii cu culori, pensule de toate felurile, palete, batoane de cretă, rotunde și prismatice, sticluțe cu verniuri și terebentine sau uleiuri, pânze ș.a. Pentru un pictor care folosește o recuzită atât de diversificată de obiecte, având, evident, simțul acestora, formelor absența geometrice din esențiale inventarul său a a instrumentelor muzicale pare a fi cel puțin paradoxal, pentru că, în esența lor, aceste obiecte, dimpotrivă, se definesc prin claritatea geometrică a formelor. În treacăt fie vorba, acest gen de obiecte
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
cea a vestului Europei, mai degrabă, decât ulcioarele noastre răcoritoare și cu iz de lut proaspăt ars. Strugurii brumați, aromați și transparenți, prin dulceața lor, amintesc de ambra zei- lor, evocată de poeți, părând a fi un omagiu adus desfătării simțurilor. Pepene, nuci, struguri, gu- tui, vin în cupa prețioasă, toate laolaltă ne vor evoca, privindu-le, toamnele aurite și bogățiile lor. O astfel de pictură ne face să ne apropriem de ea abandonând ideile preconcepute și sche- mele convenționale de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
lui C. D. Stahi, un solitar al picturii românești, a cărui operă a fost catalogată, în timp, după criterii estetice ce s-au dovedit a fi imbatabile. Astfel, întregul demers poate fi considerat un act recuperator necesar, în limitele bunului simț și al considerației profesionale confraterne. În raport cu timpul, opera unui artist nu va putea fi “țintuită” în grilele de interpretare estetică și evaluare stilistică considerate la un moment dat imuabile. Timpul însuși face ca unele “glorii” să apună, în vreme ce autori și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
mai bine de un secol și voi încerca să Vă fiu recunoscător în felul meu, prin aceste câteva rânduri. Afirmații sau judecăți, ar putea să pară definitive sau în contrast cu secolul Dumnea- voastră, dar în orișice caz arta contrastează cu bunul simț. Nu sunteți discipolul meu și totuși ne leagă multe lucruri; cum ar fi de exemplu dragostea severă și nemărginită pentru riguroasa ordine geometrică de pe pânză sau setea niciodată satisfăcută pe deplin de a ne cufunda în cutele roz sau argintii
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
devine capabilă „să apere sau să se apere în fața noutății”( nota Luigi Giussani în volumul Curajul de a educa), soluția adoptată, a ceea ce este bun și drept, a ceea ce este adecvat, fiind direct proporțională cu claritatea rațiunii. Sintetizat, este bunul simț care trebuie să ne fie ghid în viața care ne va scoate în față noi provocări.Creativitatea fiecăruia este unică și de neînlocuit, de aceea, în confruntarea universală, prin diversitatea provocărilor, adultul OM trebuie să știe a-și aduce aportul
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
sa realitate. ”Crearea spațiului reprezintă esența arhitecturii”, dar care este esența spațiului creat? Nu putem spune ce este spațiul, pentru că nu vedem spațiul. Vedem doar obiectele și prin deplasările noastre metamorfoza obiectelor, care dezvăluie profunzimea și volumul lor și dau simțul existenței spațiului. se derulează în timp. Acest lucru nu trebuie înțeles ca o consecință a percepției vizuale care limitează subiectul la a avea o singură imagine a obiectului pentru un moment dat, ci în faptul că finalitatea arhitecturii nu stă
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]