15,855 matches
-
atât înainte, cât și după modificarea acestui text prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010). Cu acele prilejuri, Curtea Constituțională a statuat, printre altele, că prevederile menționate, "care îndrituiesc Înalta Curte de Casație și Justiție să unifice diferențele de interpretare și aplicare a aceluiași text de lege de către celelalte instanțe judecătorești naționale, pronunțând în acest scop soluții numai în interesul legii, care
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, s-a reținut că "puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta." Curtea a mai statuat că "atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept. În consecință, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează, în aplicarea legii criticate, să respecte
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010.) Astfel fiind, Curtea reține, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituției României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 23 iunie 2011, că reglementarea criticată dă expresie dispozițiilor art. 1 alin. (5
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
dreptul intern (Hotărârea din 25 august 1993, pronunțată în Cauza Chorherr împotriva Austriei, paragraful 25). De altfel, problema pe care o ridică autorii sesizării privește, în realitate, modul de interpretare și aplicare a textului criticat. Reținând în acest context cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că "oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare juridică" (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza C.R.
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
referă nu doar la calificarea profesională, ci și la reputația lor, este subliniată în Raportul Comisiei de la Veneția asupra independenței sistemului judiciar Partea I: Independența judecătorilor - Veneția, 12 - 13 martie 2010. Un alt document cu aceeași valoare de recomandare, care statuează asupra acelorași principii, este Declarația privind etica judiciară, adoptată de Adunarea Generală a Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare, în cadrul întâlnirii de la Londra, 2 - 4 iunie 2010, prin care s-a aprobat raportul intitulat "Etică judiciară - Principii, valori și calități", ca
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
27 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 22 februarie 2011, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, statuând că acestea nu conțin nicio dispoziție de natură să încalce dreptul la un proces echitabil. Dimpotrivă, prin textele contestate s-a avut în vedere dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil de către o
DECIZIE nr. 9 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 18 şi art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239411_a_240740]
-
24 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 12 iulie 2010, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 18 din Codul de procedură penală, statuând că prevederile legale invocate, reglementând ca motive de casare a unei hotărâri judecătorești comiterea unei erori grave de fapt, având drept consecin��ă pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare sau de condamnare, sunt menite să garanteze dreptul tuturor părților de
DECIZIE nr. 9 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 18 şi art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239411_a_240740]
-
nr. 22 din 11 februarie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. 1 lit. a) din Codul penal, statuând că instituția juridică a faptei penale care nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, prevăzută în art. 18^1 din Codul penal, și instituția juridică a înlocuirii răspunderii penale, din titlul IV al Părții generale a Codului penal, prevăzută de
DECIZIE nr. 8 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 1 lit. a) şi c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239426_a_240755]
-
aprecierea privind excluderea infracțiunilor de mai sus de la aplicarea unei pedepse, pentru motivul că aceste fapte au un grad de pericol social redus, nu este o problemă de ordin constituțional, ci una de politică legislativă. De altfel, așa cum s-a statuat prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 7 septembrie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 27 septembrie 1993, implicarea Curții în domeniul legiferării și al politicii penale excedează competenței sale, fiind o imixtiune
DECIZIE nr. 8 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 1 lit. a) şi c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239426_a_240755]
-
reglementează mai întâi instituția incompatibilității, pentru ca la alin. (2) să stabilească procedura de urmat". 4. Cât privește pretinsa încălcare a principiului egalității în drepturi, se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în care s-a statuat, în esență, că egalitatea de tratament nu înseamnă uniformitate juridică, la situații diferite putându-se aplică soluții diferite, ipoteză existentă în speță. Art. 21 alin. (3) din Constituție, invocat de asemenea de autorii sesizării, este apreciat ca neavând incidență în
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
funcții și demnități publice", în considerarea căreia le revin obligații specifice. Sub acest aspect, referindu-se la compatibilitatea unor particularități procedurale, inclusiv în ce privește exercitarea căilor de atac, cu principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, Curtea Constituțională a statuat de principiu că "nu este contrar acestui principiu instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ce privește căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
de calcul al pensiei de serviciu aplicabile acelorași categorii de persoane vizate de ipoteza normei juridice, respectiv magistrați care îndeplinesc condițiile cu privire la vechimea în magistratură, fără a crea discriminări față de alte persoane aflate în situații identice. În același sens a statuat și Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie, de pildă Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005 și Decizia nr. 695 din 31 mai 2011 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
C. Duvac, Accesul ilegal la un sistem informatic în reglementarea Noului Cod penal, în RRDP1, nr. 1/2012, p. 96), în sensul existenței unui acces fără drept la un sistem informatic, autorul achiesând la soluțiile instanțelor de judecată ce au statuat în acest sens. Plasarea unor asemenea dispozitive nu poate în nicio ipoteză să atragă tipicitatea infracțiunii prevăzute de art. 42 din Legea nr. 161/2003 . În acest sens, unele instanțe au considerat că ne aflăm sub incidența prevăzută de art.
DECIZIE nr. 15 din 14 octombrie 2013 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 , respectiv pentru interpretarea unitară a noţiunii de acces fără drept la un sistem informatic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
democratice a suveranității prin intermediul poporului se poate asigura doar prin participarea la referendum a majorității cetățenilor, constând în jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. În acest sens, arată că în jurisprudența sa Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 731 din 10 iulie 2012 , că întrunirea majorității absolute care constă în jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente reprezintă o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
în jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente reprezintă o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală. Participarea la referendum a majorității cetățenilor reprezintă un act de responsabilitate civică. Așadar, atribuirea suveranității, prin lege, unui grup format din 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente constituie o
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
Guvernului de modificare și completare a Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului în România, adoptat de Comisia de la Veneția la cea de-a 93-a Sesiune Plenară (Veneția, 14-15 decembrie 2012), această instituție a Consiliului Europei a statuat la pct. 31 și 32 următoarele: "31. Norma generală de la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 este mai stabilă. Textul original al acestui articol, care face referire la toate tipurile de referendum, are următorul conținut: «Referendumul este
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Curtea reținea că aceasta reprezintă o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală. Participarea la referendum a majorității cetățenilor reprezintă un act de responsabilitate civică, prin care corpul electoral urmează să se pronunțe cu privire la sancționarea sau nu a Președintelui României, având posibilitatea demiterii sau menținerii
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
rezultatul referendumului asupra intereselor generale ale comunității. Dat fiind faptul că pragul de participare reprezintă o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității în conformitate cu principiul statuat în art. 2 din Legea fundamentală, Curtea trebuie să găsească un echilibru între necesitatea protejării dreptului de a decide participativ la referendum al cetățeanului, ca drept fundamental, și dorința unei majorități parlamentare de a-și impune voința politică în stat
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente." Curtea reținea că aceasta reprezintă "o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală." Or, se ridică întrebarea: care sunt elementele noi care au intervenit în intervalul de un an de la data pronunțării acestei decizii de natură să determine o reevaluare a autenticității manifestărilor suverane ale
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
prin Decizia nr. 850/2011 , constatând că din această perspectivă ordonanța nu înfrânge dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (4). În ceea ce privește avizul Comitetului TVA, arată că prin jurisprudența sa, Cauza C-409/99, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că un stat membru nu poate să excludă produse din sistemul de deducere a taxei pe valoarea adăugată fără a consulta în prealabil Comitetul consultativ pentru taxa pe valoarea adăugată. În continuare, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională
DECIZIE nr. 354 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, precum şi ale art. 145^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în forma introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256883_a_258212]
-
ordonanței de urgență prin raportare la art. 141 din Constituție. În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4), din perspectiva inexistenței situației extraordinare și a nemotivării urgenței adoptării ordonanței de urgență, Curtea observă că instanța de contencios constituțional a statuat că pentru emiterea unei ordonanțe de urgență este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. Astfel, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 354 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, precum şi ale art. 145^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în forma introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256883_a_258212]
-
caracterului ciclic al economiei, să excludă, în totalitate sau în parte, toate sau câteva dintre bunurile de capital sau alte bunuri de la sistemul deducerilor." De asemenea, Curtea observă că, răspunzând unor întrebări preliminare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat, prin Hotărârea din 8 ianuarie 2002, pronunțată în Cauza C-409/99, și Hotărârea din 14 septembrie 2006, pronunțată în Cauza C228/05, că prima teză a articolului 17 alineatul (7) din a șasea Directivă nr. 77/388/CEE trebuie
DECIZIE nr. 354 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, precum şi ale art. 145^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în forma introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256883_a_258212]
-
de rangul legii, nu și asupra legalității unor acte inferioare legii. În cazul în care normele metodologice încalcă legea sau adaugă la dispozițiile legii, acestea pot fi atacate în fața instanței de contencios administrativ, care, verificând conținutul hotărârii Guvernului, poate să statueze, cu ocazia efectuării controlului specific, asupra conformității dispozițiilor acestora cu actul normativ cu forță juridică superioară. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al
DECIZIE nr. 355 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256891_a_258220]
-
încadrate în condiții speciale de muncă, potrivit reglementărilor ulterioare datei de 1 aprilie 2001, nu poate fi lipsită de relevanță asupra condițiilor de obținere în prezent a dreptului la pensie, permițând legiuitorului să instituie o reglementare diferențiată. Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că "principiul egalității în fața legii presupune un tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite." În acest sens
DECIZIE nr. 435 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256898_a_258227]
-
II-a de muncă, aflate în mod evident într-o situație diferită sub aspectul condițiilor în care s-a desfășurat activitatea, este de natură să aducă atingere prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, că instituirea unui tratament juridic egal pentru persoane aflate în situații diferite poate dobândi semnificația încălcării principiului
DECIZIE nr. 435 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256898_a_258227]