14,859 matches
-
Off the Earth" sau "The Vanishing Leprechaun"). Sunt cele mai vechi jocuri de acest gen. Multe aparțin Fenicienilor (zona Turcia de azi), fiind cei mai "talentați" în acest domeniu. Problema constă în a bea lichide din aceste vase fără a vărsa conținutul, ele fiind pline de perforații, atât în zona "gâtului" cat și pe "corpul" sau mânerul lor. De obicei există o perforație prin care lichidul se bea, acoperindu-le pe celelalte cu degetele. De cele mai multe ori, lichidul se bea printr-
Joc problemă () [Corola-website/Science/300086_a_301415]
-
special de frații mei, țaranii ruși, tu, țarul Rusiei, nu trebuie să te temi de nimic pentru copiii tăi, ei vor domni sute de ani în Rusia. Dar dacă voi fi omorât de boieri, nobili și dacă ei îmi vor vărsa sângele, mâinile lor vor rămâne mânjite cu sângele meu, pentru 25 de ani și ei nu-și vor spăla mâinile de sângele meu. Ei vor părăsi Rusia. Frații își vor ucide frații, se vor ucide și se vor uri și
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
germani și 4 evrei. Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, la 22 VII 1941, sub ordinele generalului Ion Antonescu, a marcat profund și locuitorii satului Crăciunelu de Jos. Zeci de tineri din localitatea de pe Târnavă și-au vărsat sângele în încleștările din Basarabia, Crimeea, de la Cotul Donului etc., de partea armatei regale române. Lor li se adaugă atât cei care vor da jertfă supremă, între 23 VIII 1944 și 12 V 1945, în luptele date împotriva Germaniei naziste
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
la 13 km est de Baia de Arieș și 35 km vest de Turda. Râul Huda lui Papara este un mic curs de apă, care izvorăște din peșteră Huda lui Papara. După un traseu cu multe repezișuri și cascade se varsă în Arieș după numai 4 km, coborând o diferență de nivel de 260 m. Condițiile naturale au favorizat construirea în trecut, a morilor de apă, motiv pentru care cursul de apă a fost denumit local și Valea Morilor. Au fost
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
-lea) au determinat decaderea totala a fierăritului în Rimetea și alunecarea localității în ruralitate. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 124), localitatea apare sub numele de „Thorotzko”. De-a lungul văii de la nord de localitate (vale care se varsă în Arieș la Buru), apar pe Harta Iosefină cca 15 șteampuri de prelucrare a minereurilor de fier extrase din zonă, notate (în limba germană) ca “"Eisen Hamer Schmeltz Stamph Mühlen"”. O perioadă scurtă tot aici s-a prelucrat și aur
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
Arad, Crișana, România. Localitate așezată pe traseul șoselei Arad-Brad prin localitatea Ineu. Pe hartă se mai pot vedea localitățile Băița, Bihor, Nucet, Ștei, Vârfuri, Brad, localități care se găsesc în bazinul râurilor Crișul Alb și Crișul Negru care se vor vărsa pe teritoriul Ungariei în Tisa. Etimologia denumirii acestei localități se poate interpreta ca "poartă", "intrare" într-o depresiune, vale, regiune etc. Datele expuse relevă o scădere constantă a populației, cauzată în principal de procesul de creștere a populației urbane datorat
Gurahonț, Arad () [Corola-website/Science/300292_a_301621]
-
sciții regești de care vorbește Herodot, sau „socoloți” (scoloți) de rasă indo-iraniană, amestecați într-o oarecare măsură cu alte neamuri asiatice. “ În fața pământului scit, spre mare, se întinde Tracia. a începe acolo de unde acest ținut formează un golf. Istrul se varsă în mare, îndreptându-se spre sud-est. Voi înfățișa țărmul Sciției de la Istru în sus și voi arăta cât de mare îi este întinderea. Îndată după Istru, vine Sciția veche, așezată către miazăzi și ajungând până la cetatea numită Carcinitis” În Herodot
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
Ocna Șugatag, Hoteni, Mara și un sat din zona Lăpușului numit Șurdești. Brebul are 3490 ha,iar teritoriul satului este străbătut de o rețea hidrografică bogată. În toponimia locală principalele cursuri de apă care izvorăsc din munții Gutâi și se varsă în Mara, sunt cunoscute sub următoarele denumiri: Valea Breboaia, Valea Mare, Valea Sunătoare și Valea Caselor. Împrejurimile uimesc prin vegetația lor bogată și prin mulțimea florilor sălbatice. Din anul 1715 satul este cunoscut sub numele actual de Breb. La 20
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
ore, până în municipiu Suceava. În această zonă valea se lărgește puțin, iar dealurile mai joase comparativ cu împrejurimile muntoase (dar ajungând până la 600 m altitudine) și mai puțin împădurite, dovedesc o activitate economică intensă încă din Evul Mediu. Aici se varsă pârâurile Ieudișor și Valea Satului în râul Iza, fiind prin urmare un punct important la confluența drumurilor care duc spre Ieud, și care fac legătura cu Valea Vișeului. Agricultura zonei e reprezentată mai ales de livezi de pomi fructiferi și
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
Valea Vișeului (în , în ) este un sat în comuna Bistra din județul Maramureș, Transilvania, România. Satul este situat la sud de granița cu Ucraina. În partea de nord-vest a satului Valea Vișeului, râul Vișeu se varsă în Tisa. În sat există o biserică ortodoxă și una catolică. Valea Vișeului este un important nod feroviar în județul Maramureș, satul având legături directe cu unele dintre principalele orașe din România, cum ar fi București, Timișoara, Cluj sau Mangalia
Valea Vișeului, Maramureș () [Corola-website/Science/301597_a_302926]
-
dezvoltă pe direcția vest-est. Lungimea Râului Topolnița este de 40 km, iar suprafață bazinului de 360 km². Râul Topolnița își are obârșia de sub dealul Sergu și vârful Baiu din apropierea localităților Prejna și Costești, străbătând aproape tot Podișul Mehedinți și se varsă în Dunărea în vestul localității Simian, în dreptul insulei Ostrovul Simian. Solul este un component de seamă al învelișului geografic, rezultat al interacțiunii în timp și în spațiu a componentelor mediului geografic: relief, clima, vegetație, fauna, apa și omul într-o
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
grâu se vindea în 1777 cu 7 șilingi, ajungând în 1779 la prețul de 80 $, Între 1775-1779, Congresul a emis hârtie moneda în valoare de 191 milioane $. Statele nu percepeau taxele și impozitele pe care își luaseră obligația să le verse Congresului și astfel hârtia monedă nu a mai putut fi răscumpărată și retrasă din circulație. Până în 1779, statele au achitat Congresului numai 3 milioane $. În paralel cu hârtia monedă emisă de Congres mai circula și hârtia monedă emisă de fiecare
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de halta Făget Teleajen. Teritoriul comunei este caracterizat printr-un relief de deal și este străbătut de râul Teleajen în partea de est și de râul Bughea în partea de vest, râu care se varsă în râul Teleajen la ieșirea din satul Făgetu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gura Vitioarei se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,05%). Pentru
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
a podișului Târnavelor. Denumirea vine de la cel mai important rău ce străbate regiunea în diagonală, de la NE la SV. Râul Hârtibaciu, care are o lungime de circa 90 de km, este afluent al râului Cibin, care la rândul lui se varsă în râul Olt. Râul Hârtibaciu curge printr-o vale largă și are afluenți mici ca dimensiune și volum și care deobicei poartă numele satului din bazinul lor de origine, așa cum este și răul Marpod. Altitudinea medie este aici în jurul a
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
acestei zone sunt: căpriorii, mistreții, gușteri, iar ca păsări: vrăbiile, ciocănitoarele, coțofanele. Rețeaua hidrografică corespunde bazinului hidrografic Ialomița. Prin Poiana Copăceni trec două pârâuri: Tarsica și Vitioara, unindu-se în centrul localității și formând un singur pârâu, Vitioara care se varsă în râul Teleajen în localitatea Gura Vitioarei, de unde provine și denumirea acesteia. Subcarpații au luat naștere din tectonizarea sedimentelor din zona terminată în faza a doua a orogenezei valahe. Așa se explică existența zăcămintelor de petrol și gaze naturale. Solurile
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
făcut apariția pe meleagurile satului diferite personalități ale evului mediu precum Neagoe Basarab, care ar fi ridicat o biserică ale cărei ruine nu s-au descoperit nici până în ziua de azi. Legenda spune că "Turnul Roșu" își datorează culoarea sângelui vărsat fără succes de armatele turce, care nu au reușit niciodată să îl cucerească. Prin extensie, trecătoarea situată în Carpații Meridionali, în defileul Oltului, a luat numele de "Pasul Turnu Roșu ( în , în )". Până în anul 1966 numele satului nu era "Turnu
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
program, cum este cazul creditelor de la Banca Europeană de Investiții (BEI). (15) Conform art. 8, alin. (1), primul paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 4042/ 89. (16) Conform art. 12, alin. (2) din Regulamentul (CEE) nr. 4042/ 89, subvenția comunitară se varsă fie de autoritatea competentă desemnată de statul membru respectiv, fie de un organism intermediar, de asemenea desemnat de statul membru, cu acordul Comisiei. Un asemenea organism, investit cu misiunea de a acționa în favoarea interesului public, trebuie să fie prezent sau
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
fildeș de „"Mammuthus primigenius"” ; Racovița Grădina lui Cărțăoaia. În anul [[1972]] localnicul Lupea Cornel a găsit în taluzul drumului care secționa panta unui promontoriu, la baza căreia cele două pâraie Valea Lupului și Valea Bisericii se unesc pentru a se vărsa în Olt, un cioplitor unifacial terminal, pe galet oval din silex maroniu-cenușiu, având o patină foarte pronunțată și un lustru accentuat (8,8 x 9 x 3,6 cm). Se afirmă că această piesă aparține unei industrii arhaice a [[paleolitic
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Bercea este un sat în comuna Sânmihaiu Almașului din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea este așezată între dealuri, cu un pârâu care se varsă în Almaș. Toponimia locurilor: pârâul Bercea, dealul Fânațelor, dealul Urzăcarului, dealul Rujii, dealul Uricul Cucului, pășunea Marinuța, pășunea și pădurea Galișului, dealu Alb și dosul Alb, pășunea și pădurea Vârticelului, pășunea și pădurea Făjetelor, pădurea Zapodea, pădurea și dealul Boti
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
în mod deosebit. Este adevărat că unele poezii se refereau la perioada de teroare a epurărilor staliniste, cum este poezia următoare: Poezia se termină cu imagine care face referire la Macbeth Ahmatova se folosește de Shakespeare pentru a descrie sângele vărsat de comuniști. Aluzia era suficient de evidentă pentru a atrage supărarea lui Stalin și ordinul de a retrage volumul din circulație. Motivul pentru care Stalin a cruțat-o pe Anna Ahmatova și nu a ordonat arestarea sau chiar executarea ei
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Balomir este un sat în comuna Sântămăria-Orlea din județul Hunedoara, Transilvania, România. Balomir este localizat în județul Hunedoara, făcând parte din comuna Sântamaria-Orlea. Satul este străbătut de râul Valea Mare, afluentul drept al Streiului, în care se varsă aproape de confluența dintre Râul Mare și valea Streiului. Drumul antic roman care venea de la Sarmizegetusa Regia trecea prin acest defileu, străbătut acum și de calea ferată Simeria-Subcetate-Petroșani. Localitatea este menționată în 1451 cu numele "Balamer", iar în 1687, ca "Balomir
Balomir, Hunedoara () [Corola-website/Science/300535_a_301864]
-
de smârc, râu băltos” (în care caz compară și cu cuvintele germanice Moor și Morast (în germană) și morass (în engleză). Mureșul intră din sud, șerpuind localitatea, o părăsește în direcția nord. Pâraiele care traversează așezarea, care apoi să se varsă în râul Mureș sunt: din nord Pârâul Pietrii, care străbate centrul satului, pâraiele "Veszes" și "Kecskekő", care colectează debitele pâraielor Sineu și Martonca, râu care asigura aprovizionarea cu apă a satului Martonca, depopulat după 1970. Din est curg pâraiele Ghiduț
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
din nord Pârâul Pietrii, care străbate centrul satului, pâraiele "Veszes" și "Kecskekő", care colectează debitele pâraielor Sineu și Martonca, râu care asigura aprovizionarea cu apă a satului Martonca, depopulat după 1970. Din est curg pâraiele Ghiduț și Ditrău, care se varsă în Mureș. În sursele istorice numele satului Remetea apare ca: "Remete", "Remethe", "Remeteh", "Gyergyóremete" și "Gyergyó Remete". Potrivit tradiției, fondatorul comunei a fost Bonifác Kendeffy, un călugăr franciscan, care a fost aprodul cardinalului Gheorghe Martinuzzi, guvernatorul al Ardealului (1541-1551). În
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Șumuleu, pentru a-și face ruga de dimineață. Ferenc H. Balázs a renovat crucea în 1981 și a așezat o placă cu inscripția: „Omule, ce treci pe aici, privește sfânta cruce! El fu Omul Dumnezeu, Ce pentru tine sângele-și vărsă. Hristos pentru tine muri, cu ocară să nu-L jignești. Iubește-L și cinstește-L, El te binecuvântează cu al pământului belșug”. József Emris Laczkó a ridicat după primul război mondial o cruce votivă pe strada Borvíz, în semn de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Barcea Mică (în ) este un sat ce aparține municipiului Deva din județul Hunedoara, Transilvania, România. Satul este situat la jumătatea drumului între orașele Deva și Hunedoara la marginea albiei râului Cerna (cea care se varsă în Mureș) și urcă pe dealurile dinspre est. Coordonate geografice: 45°49'00" latitudine nordică și 22°56'60" longitudine estică. Satul este situat la 4,1 km față de Deva, pe traseul DN 68B și DC 123. Localitatea acoperă o
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]