15,959 matches
-
a oferi, a referi), pe când tipul fonetic sui, atribui acoperă cele mai multe verbe neologice (a atribui, a constitui, a contribui, a destitui, a distribui, a institui, a reatribui, a reconstitui, a redistribui, substitui). (c) Subclasa 2.1, în care se regăsesc verbele cu sufixul de infinitiv -î, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent, este o clasă închisă, alcătuită numai din verbe din fondul vechi, care reprezintă 0,11% din totalul verbelor românești. (d) Clasa 3 este reprezentată
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
institui, a reatribui, a reconstitui, a redistribui, substitui). (c) Subclasa 2.1, în care se regăsesc verbele cu sufixul de infinitiv -î, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent, este o clasă închisă, alcătuită numai din verbe din fondul vechi, care reprezintă 0,11% din totalul verbelor românești. (d) Clasa 3 este reprezentată de verbe cu sufixul de infinitiv -i și cu sufix de prezent. Această clasă cuprinde 31,50% din totalul verbelor românești, față de 33, 86
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
2.1, în care se regăsesc verbele cu sufixul de infinitiv -î, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent, este o clasă închisă, alcătuită numai din verbe din fondul vechi, care reprezintă 0,11% din totalul verbelor românești. (d) Clasa 3 este reprezentată de verbe cu sufixul de infinitiv -i și cu sufix de prezent. Această clasă cuprinde 31,50% din totalul verbelor românești, față de 33, 86% în statistica anterioară. Majoritatea acestora, 29,43% față de 30, 85
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
sufixul de infinitiv -î, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent, este o clasă închisă, alcătuită numai din verbe din fondul vechi, care reprezintă 0,11% din totalul verbelor românești. (d) Clasa 3 este reprezentată de verbe cu sufixul de infinitiv -i și cu sufix de prezent. Această clasă cuprinde 31,50% din totalul verbelor românești, față de 33, 86% în statistica anterioară. Majoritatea acestora, 29,43% față de 30, 85%, fac parte din fondul vechi al limbii, ponderea
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
închisă, alcătuită numai din verbe din fondul vechi, care reprezintă 0,11% din totalul verbelor românești. (d) Clasa 3 este reprezentată de verbe cu sufixul de infinitiv -i și cu sufix de prezent. Această clasă cuprinde 31,50% din totalul verbelor românești, față de 33, 86% în statistica anterioară. Majoritatea acestora, 29,43% față de 30, 85%, fac parte din fondul vechi al limbii, ponderea fondului neologic fiind foarte mică, 2,07% față de 3,01%. Prin compararea procentelor din cele două statistici, la
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
29,43% față de 30, 85%, fac parte din fondul vechi al limbii, ponderea fondului neologic fiind foarte mică, 2,07% față de 3,01%. Prin compararea procentelor din cele două statistici, la care se adaugă observația că, pentru foarte multe dintre verbele din fondul vechi, DOOM2 conține indicațiile lexicografice învechit, familiar, regional, popular sau rar, se ajunge la concluzia că această clasă, deosebit de productivă în limba veche, este acum mult mai puțin productivă. (e) Subclasa 3.1, alcătuită din verbe cu sufixul
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
multe dintre verbele din fondul vechi, DOOM2 conține indicațiile lexicografice învechit, familiar, regional, popular sau rar, se ajunge la concluzia că această clasă, deosebit de productivă în limba veche, este acum mult mai puțin productivă. (e) Subclasa 3.1, alcătuită din verbe cu sufixul de infinitiv -î și cu sufix de prezent, este, ca și subclasa 2.1., închisă, cuprinzând numai verbe din fondul vechi, în proporție de 0,41%, față de 0,43% în statistica anterioară. Noile intrări din DOOM2 confirmă tendințe
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
că această clasă, deosebit de productivă în limba veche, este acum mult mai puțin productivă. (e) Subclasa 3.1, alcătuită din verbe cu sufixul de infinitiv -î și cu sufix de prezent, este, ca și subclasa 2.1., închisă, cuprinzând numai verbe din fondul vechi, în proporție de 0,41%, față de 0,43% în statistica anterioară. Noile intrări din DOOM2 confirmă tendințe deja înregistrate: nu există niciun verb cu sufixul de infinitiv -î, iar sufixul -i apare la două verbe neologice nou
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
și cu sufix de prezent, este, ca și subclasa 2.1., închisă, cuprinzând numai verbe din fondul vechi, în proporție de 0,41%, față de 0,43% în statistica anterioară. Noile intrări din DOOM2 confirmă tendințe deja înregistrate: nu există niciun verb cu sufixul de infinitiv -î, iar sufixul -i apare la două verbe neologice nou introdus, a aflui și a deflui, cu prezent slab. DATELE STATISTICE PE BAZA DEX 1975 Tipuri de clase Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
cuprinzând numai verbe din fondul vechi, în proporție de 0,41%, față de 0,43% în statistica anterioară. Noile intrări din DOOM2 confirmă tendințe deja înregistrate: nu există niciun verb cu sufixul de infinitiv -î, iar sufixul -i apare la două verbe neologice nou introdus, a aflui și a deflui, cu prezent slab. DATELE STATISTICE PE BAZA DEX 1975 Tipuri de clase Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente Unități Procente I. 1 2 A cânta, admira 467 8
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
3,03% î (3 = 6) coborî 7 0,11% − 7 0,11% i ~ esc iubi, stabili 1 804 29,43% 127 2,07%% 1931 31,50% î ~ ăsc hotărî 25 0,41% 25 0,41% 3. CONCLUZII Datele statistice privind verbele românești actuale cuprinse în DOOM2 2005 nu oferă modificări spectaculoase față de cele din DEX 1975. Totuși, compararea rezultatelor și analiza noilor intrări în DOOM2. evidențiază câteva tendințe ale flexiunii verbale actuale, cele mai multe deja semnalate în studii mai vechi. Concluziile privind
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
Concluziile privind productivitatea anumitor tipare flexionare formulate aici reflectă un nivel de limbă standard, foarte multe formații cu circulație orală nefiind (încă) înregistrate în dicționare. O primă observație privește fenomenul variației morfologice libere. Aceasta apare în mai mare măsură la verbele din fondul vechi, decât la cele din fondul neologic (vezi supra, 1). Comparativ cu DOOM1, DOOM2 este mai permisiv și mai atent la uz, acceptând mai multe situații de variație liberă, însă acestea privesc în majoritate verbele din fondul vechi
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
mare măsură la verbele din fondul vechi, decât la cele din fondul neologic (vezi supra, 1). Comparativ cu DOOM1, DOOM2 este mai permisiv și mai atent la uz, acceptând mai multe situații de variație liberă, însă acestea privesc în majoritate verbele din fondul vechi și foarte puține verbe neologice. O altă observație privește o situație absolut firească pentru evoluția limbii: verbele neologice au depășit ca pondere verbele din fondul vechi (vezi supra, 2). În ceea ce privește productivitatea tipurilor de conjugare, rezultatele sunt cele
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
decât la cele din fondul neologic (vezi supra, 1). Comparativ cu DOOM1, DOOM2 este mai permisiv și mai atent la uz, acceptând mai multe situații de variație liberă, însă acestea privesc în majoritate verbele din fondul vechi și foarte puține verbe neologice. O altă observație privește o situație absolut firească pentru evoluția limbii: verbele neologice au depășit ca pondere verbele din fondul vechi (vezi supra, 2). În ceea ce privește productivitatea tipurilor de conjugare, rezultatele sunt cele așteptate: tipul I este în creștere, însă
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
este mai permisiv și mai atent la uz, acceptând mai multe situații de variație liberă, însă acestea privesc în majoritate verbele din fondul vechi și foarte puține verbe neologice. O altă observație privește o situație absolut firească pentru evoluția limbii: verbele neologice au depășit ca pondere verbele din fondul vechi (vezi supra, 2). În ceea ce privește productivitatea tipurilor de conjugare, rezultatele sunt cele așteptate: tipul I este în creștere, însă creșterea se înregistrează numai pentru verbele din fondul neologic; tipurile II și III
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
la uz, acceptând mai multe situații de variație liberă, însă acestea privesc în majoritate verbele din fondul vechi și foarte puține verbe neologice. O altă observație privește o situație absolut firească pentru evoluția limbii: verbele neologice au depășit ca pondere verbele din fondul vechi (vezi supra, 2). În ceea ce privește productivitatea tipurilor de conjugare, rezultatele sunt cele așteptate: tipul I este în creștere, însă creșterea se înregistrează numai pentru verbele din fondul neologic; tipurile II și III sunt stabile; tipul IV este în
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
o situație absolut firească pentru evoluția limbii: verbele neologice au depășit ca pondere verbele din fondul vechi (vezi supra, 2). În ceea ce privește productivitatea tipurilor de conjugare, rezultatele sunt cele așteptate: tipul I este în creștere, însă creșterea se înregistrează numai pentru verbele din fondul neologic; tipurile II și III sunt stabile; tipul IV este în scădere (vezi supra, 2.1). În cadrul tipurilor de conjugare, clasele și subclasele se comportă diferit. În cadrul tipului I, clasa verbelor cu prezent tare este în scădere, iar
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
creștere, însă creșterea se înregistrează numai pentru verbele din fondul neologic; tipurile II și III sunt stabile; tipul IV este în scădere (vezi supra, 2.1). În cadrul tipurilor de conjugare, clasele și subclasele se comportă diferit. În cadrul tipului I, clasa verbelor cu prezent tare este în scădere, iar clasa verbelor cu prezent slab este în continuă creștere, primind majoritatea împrumuturilor și a creațiilor recente (vezi supra, 2.2.1). Pentru clasele și subclasele de la tipurile II și III se poate formula
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
fondul neologic; tipurile II și III sunt stabile; tipul IV este în scădere (vezi supra, 2.1). În cadrul tipurilor de conjugare, clasele și subclasele se comportă diferit. În cadrul tipului I, clasa verbelor cu prezent tare este în scădere, iar clasa verbelor cu prezent slab este în continuă creștere, primind majoritatea împrumuturilor și a creațiilor recente (vezi supra, 2.2.1). Pentru clasele și subclasele de la tipurile II și III se poate formula observația comună că verbele recente au, în cele mai multe situații
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
este în scădere, iar clasa verbelor cu prezent slab este în continuă creștere, primind majoritatea împrumuturilor și a creațiilor recente (vezi supra, 2.2.1). Pentru clasele și subclasele de la tipurile II și III se poate formula observația comună că verbele recente au, în cele mai multe situații, modele în formații deja existente în limbă. Dacă există împrumuturi fără suport în flexiunea românească (încadrate la tipul III), acestea sunt, de obicei, defective. Tot pentru tipul III, este de semnalat ponderea superioară a clasei
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
Dacă există împrumuturi fără suport în flexiunea românească (încadrate la tipul III), acestea sunt, de obicei, defective. Tot pentru tipul III, este de semnalat ponderea superioară a clasei 2 (vezi supra, 2.2.2, 2.2.3). În cadrul tipului IV, verbele cu sufixul de infinitiv -î (subclasele 2.1 și 3.1) constituie o categorie închisă și un model de flexiune neproductiv pentru limba actuală. Clasele 1 și 2, în -i la infinitiv și cu prezent slab, diferite sub aspectul omonimiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
la infinitiv și cu prezent slab, diferite sub aspectul omonimiilor, sunt destul de stabile. Dintre ele, clasa 2 se dovedește mai productivă, productivitatea având ca sursă numai subclasa cu omonimia suplimentară 1 = 2. Clasa 3, foarte importantă ca pondere pentru ansamblul verbelor românești, foarte productivă pentru stadiul mai vechi de limbă, este în scădere în limba actuală, atât pentru că foarte puține neologisme o preferă, cât și pentru că multe dintre verbele vechi au uz limitat în limba actuală (vezi supra, 2.2.4
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
omonimia suplimentară 1 = 2. Clasa 3, foarte importantă ca pondere pentru ansamblul verbelor românești, foarte productivă pentru stadiul mai vechi de limbă, este în scădere în limba actuală, atât pentru că foarte puține neologisme o preferă, cât și pentru că multe dintre verbele vechi au uz limitat în limba actuală (vezi supra, 2.2.4). RELAȚIA DINTRE NORMĂ ȘI UZ. REZULTATELE ANCHETELOR LINGVISTICE ADINA DRAGOMIRESCU 1. ASPECTE METODOLOGICE Dacă analiza statistică a verbelor din DOOM2 a oferit o privire de ansamblu asupra tendințelor
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
foarte puține neologisme o preferă, cât și pentru că multe dintre verbele vechi au uz limitat în limba actuală (vezi supra, 2.2.4). RELAȚIA DINTRE NORMĂ ȘI UZ. REZULTATELE ANCHETELOR LINGVISTICE ADINA DRAGOMIRESCU 1. ASPECTE METODOLOGICE Dacă analiza statistică a verbelor din DOOM2 a oferit o privire de ansamblu asupra tendințelor actuale în flexiunea verbală, așa cum sunt reflectate acestea într-un dicționar normativ nou apărut, prin aplicarea anchetelor lingvistice am urmărit, pe de o parte, relația dintre normă (mai ales schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
sau nu de norma academică. Cele două anchete cuprind câte douăzeci de variante verbale cu alegere liberă. În cele mai multe situații, n-am oferit subiecților contexte lungi, propoziționale, ci contexte scurte, din care să reiasă numai modul, timpul, numărul și persoana verbului, așteptând (și primind uneori) de la subiecți eventuale comentarii privind diferențele semantice pe care le simt între cele două forme. Subiecților li s-a spus de la început că nu sunt supuși unui test și că trebuie să aleagă varianta/variantele pe
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]