141,440 matches
-
la București) a fost o personalitate plurivalenta a culturii românești. Activitatea să multiplă (endocrinolog, antropolog, filozof, matematician, biofizician, poet, eseist) desfășurată pe percursul a peste cinci decenii, a pus bazele abordării multidisciplinare în știință României de după cel de-al Doilea Război Mondial. Victor Aurelian Săhleanu s-a nascut sub semnul Vărsătorului la Gură Humorului, jud.Suceava. Familia Săhlenilor e originară din Maramureș, sătul Cuhea (din 1968 numit Bogdan Vodă). Numele Sahlean provine de la cuvântul “sâhlă” care înseamnă “pâlc de pădure”. Săhlenii
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
celei de-a doua conflagrații mondiale din Europa. Corpul Expediționar Britanic s-a aflat sub comanda generalului John Vereker (Lord Gort) și a reprezentat aproximativ 10% din totalul forțelor aliate. Organizarea BEF a început în 1938, odată cu creșterea pericolului de război în Europa, după anexarea de către Germania Nazistă a Austriei (Anschluss) în martie același an și odată cu afirmarea tot mai puternică a pretențiilor Reichului asupra Sudetenland, (care avea să ducă în cele din urmă la dezmembrarea și ocuparea Cehoslovaciei un an
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
avea să ducă în cele din urmă la dezmembrarea și ocuparea Cehoslovaciei un an mai târziu). După ce Franța și Regatul Unit au promis ajutor militar Poloniei, invadarea acesteia din urmă de către Germania a dus la declanșarea celui de-al doilea război mondial. BEF a fost trimis în Franța în septembrie 1939 și a fost desfășurat de-a lungul frontierei franco-belgiene în timpul a ceea ce avea să devină cunoscut ca Războiul ciudat (care avea să înceteze în mai 1940). Forțele britanice nu au
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
din urmă de către Germania a dus la declanșarea celui de-al doilea război mondial. BEF a fost trimis în Franța în septembrie 1939 și a fost desfășurat de-a lungul frontierei franco-belgiene în timpul a ceea ce avea să devină cunoscut ca Războiul ciudat (care avea să înceteze în mai 1940). Forțele britanice nu au fost implicate în lupte până în momentul invadării Franței (10 mai 1940). După începerea acțiunilor militare, BEF a obligată să se retragă treptat prin Begian și nord-vestul Franței până pe
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
în regiunea Dunkerque - Operațiunea Dynamo. Începuturile organizării mobilizării unei forțe armate încă din1936, când au fost făcute planuri pentru întărirea Armatei Teritoriale, după prezentarea unui raport în Camera Comunelor pe 12 martie 1936. În raportul său, Secretarul de Stat pentru Război Duff Cooper sublinia că, odată cu inventarea avioanelor, apărarea țării se muta de la limitele propriului țărm la cel al continentului În articolul de fond al ziarului Times din această dimineață s-a spus că: „Pentru mai multe secole decât pot fi
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
din ajutorul de șomaj, ce sfat mai bun să li se dea decât să se înscrie în armată? Aici ei vor găsi șansa unei vieți sănătoase, în aer liber”. Nu a fost luată în considerație declanșarea mobilizării până în momentul izbucnirii războiului, fiind preferată recrutarea de voluntari, deși armata regulată ducea lipsă în martie 1937 de aproximativ 60.000 de militari. Recrutările au crescut în perioada 1936-1937 cu 33%, iar în februarie 1938 erau cu 44% mai mari decât în anul anterior
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
cazul izbucnirii unui conflict în septembrie 1938. În schimb, premierul Neville Chamberlain a declarat în urma unei interpelări în Camera Comunelor de pe 28 noiembrie 1938 că nu există nici un angajament al britanicilor pentru trimiterea unei forțe expediționare în Franța. Ministrerul de război estima în 1938 că regatul are sub arme 230.000 de soldați ai armatei regulate cu 183.000 de rezerviști, iar Armata teritorială numără 270.000 de oameni - un total de 683.000 de oameni. Ca urmare a invadării Poloniei
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
pe 11 octombrie 1939, când în Franța fuseseră desfășurați 158.000 de militari. Secretarul de stat pentru apărare Leslie Hore-Belisha avea să dec;are că „158.000 au fost transportați peste Canal în timp de cinci săptămâni de la începutul acestui război. Au fost în medie trei convoaie în fiecare noapte și BEF a fost transportată intactă, fără nici măcar victimă din rândul personalului său” . El avea să declare în Parlament că BEF era „echipată la fel de bine, dacă nu mai bine, ca orice
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
de vânătoare (Advanced Air Striking Force (AASF)). Forțele britanice se aflau sub comanda unui Cartier general, compus din repezentanți ai marilor unități de infanterie, artilerie și blindate. Această perioadă de până la data de 10 mai 1940 a primit numele de „Războiul ciudat”, fiind caracterizată prin acțiuni de luptă sporadice și ciocniri de mică importanță ale patrulelor de recunoaștere. Generalii aliații considerau că timpul este de partea lor și sperau să vlăguiască Germania prin impunerea unei blocade, ca numai după aceea să
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
au fost transferate în Orientul Mijlociu sau pe alte fronturi și au constituit de asemenea nucleul armatei care avea să debarce în Franța în cadrul debarcării aliate din iunie 1944. Pentru fiecare șapte soldați evacuați la Dunkerque unul a căzut prizonier de război. Majoritatea acestor prizonieri au fost trimiși în marșuri forțate spre Germania lungi de pânăla 20 de zile. Alți soldați au mărșăluit până în porturile râului Scheldt, de unde au fost îmbarcați în barje cu direcția Ruhr și de aici mai departe pe
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
atracție pentru el. Totuși, ei nu s-au revăzut decât la 6 ianuarie 1915, în timpul călătoriei cu trenul spre Helsingfors, unde Timiriov și Kolceak fuseseră repartizați la baza navală. Cei doi îndrăgostiți nu și-au declarat dragostea reciprocă decât în timpul războiului când Timiriov și Kolceak erau staționați în baza navală de la Helsingfors. În 1916 amiralul Kolceak este transferat la Sevastopol. Anna rămâne însă în corespondență regulată cu el, cei doi declarându-și în scris puternica lor dragoste. În 14 februarie 1918
Anna Timiriova () [Corola-website/Science/332368_a_333697]
-
Walter Robert Dornberger (n. 6 septembrie 1895 - d. 27 iunie 1980) a fost un ofițer de artilerie al Armatei Germane (general maior), cariera căruia s-a întins pe durata primului și celui de-al doilea război mondial. El a fost conducătorul programului de rachete V-2 al Germaniei și a altor proiecte de la Centrul de Cercetare al Armatei din Peenemünde. Dornberger s-a născut în Gießen și a fost înrolat în 1914. În octombrie 1918, ca
Walter Dornberger () [Corola-website/Science/332402_a_333731]
-
din Peenemünde. Dornberger s-a născut în Gießen și a fost înrolat în 1914. În octombrie 1918, ca locotenent de artilerie Dornberger a fost capturat de Marina Statelor Unite și a petrecut doi ani într-un lagăr francez de prizonieri de război (cea mai mare parte în arest izolat, din cauza tentativelor repetate de evadare). La sfârșitul anilor 1920, Dornberger a absolvit cu distincții un curs de inginerie la Institutul Tehnic din Berlin, și în primăvara anului 1930, după cinci ani de studii
Walter Dornberger () [Corola-website/Science/332402_a_333731]
-
Bătălia navală de la insula Hansan, denumită deasemenea a avut loc pe data de 8 iulie 1592 lângă insula coreeană Hansan și a fost una dintre cele mai importante bătălii ale războiului Imjin. Amiralul coreean Yi Sun-sin a distrus cel puțin 47 de nave japoneze și a capturat alte 12. Succesul amiralului Yi în această bătălie a reprezentat un punct de cotitură în timpul Primei campanii a lui Hideyoshi. Aceasta a fost prima
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
căuta și distruge împreună flota coreeană. Totuși, pentru că a durat prea mult ca Katō și Kuki să-și adune navele, Wakizaka a plecat singur cu 73 de nave. Flota lui Wakizaka era formată probabil din cele mai avansate nave de război construite până la vremea aceea de japonezi. Din cele 73 de nave, 36 erau atakebune mari, 24 seki bune de mărime medie și 13 nave mici kobaya de cercetași. Între timp, amiralul Yi împreună cu Won Gyun și Yi Eok Ki au
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
a maximiza numărul de tunuri ațintite spre inamic. Mai mult, forma de ,U” permitea centralizarea domeniilor de foc astfel încât multe nave japoneze să fie lovite din unghiuri diferite. În acest sens, formația ,aripil de cocor” era si similară tacticii de război numită ,traversarea T-ului” care a fost folosită la sfârșitul secolului al XIX-lea și în secolul XX. Tactica japonezilor a fost să pună în avangardă navele cele mai rapide pentru a ține ocupate navele coreene iar navele lor mari
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
Coreea. Mai mult decât atât, cei care livrau provizii pe uscat au fost de multe ori atacați de soldații chinezi sau coreeni sau de forțele coreene neregulate numite Armata Drepților (의병, 義兵). Numărul luptătorilor coreeni din această armată crescuse pe parcursul războiului. După bătălia de la Hansando și bătălia de la Angolpo care a avut loc la scurt timp, Hideyoshi și-a dat seama că operațiunile navale japoneze sunt inutile și a ordonat încetarea oricărei operațiuni navale în afara împrejurimilor portului Busan. El a spus
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
a spus comandanților săi că va veni personal în Coreea pentru a conduce forțele navale dar nu a fost capabil să mai facă aceasta deoarece starea sa de sănătate s-a deteriorat rapid. a fost cea mai importantă bătălie din războiul Imjin. Toate luptele din războiul Imjin au avut loc în Coreea și nu a existat nici o bătălie care să se dea în China. Campania nord-vestică a japonezilor s-a încheiat la Pyeongyang. Katō Kiyomasa a trecut pentru puțin cu al
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
va veni personal în Coreea pentru a conduce forțele navale dar nu a fost capabil să mai facă aceasta deoarece starea sa de sănătate s-a deteriorat rapid. a fost cea mai importantă bătălie din războiul Imjin. Toate luptele din războiul Imjin au avut loc în Coreea și nu a existat nici o bătălie care să se dea în China. Campania nord-vestică a japonezilor s-a încheiat la Pyeongyang. Katō Kiyomasa a trecut pentru puțin cu al doilea contingent în Manciuria, dar
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
al XVI-lea Manciuria nu era o parte din China. Se poate afirma că bătălia a fost una dintre cele mai importante din istoria de până atunci a Coreei. Această bătălie a împiedicat continuarea campaniilor japoneze în Coreea. Planurile de război ale lui Hideyoshi au fost scrise în multe documente și erau aproape identice cu planurile de cucerire efectuale de Japonia imperială în prima jumătate a secolului XX. Viceamiralul Marinei Regale Britanice, George Alexander Ballard (1862-1948) a complimentat victoria amiralului Yi
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
Aceasta a fost o urmare a încoronării marelui amiral coreean. În timpul scurt de doar șase săptămâni (de fapt aproximativ nouă săptămâni; între 7 mai 1592 și 7 iulie 1592), el a obținut o serie de victorii de neegalat în istoria războiului maritim. A distrus flotele inamicului, i-a întrerupt liniile de comunicare, i-a pus în primejdie armatele victorioase și a dus la ruină planurile ambițioase ale dușmanilor. Nici măcar Nelson, Blake, sau Jean Bart nu ar fi putut face mai mult
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
de luptă și punctul de control (comandamentul), precum și pentru a asigura dispersia echipajele constitutive de artilerie și a sistemele lor. Termenul este utilizat, de asemenea, în contextul naval pentru a descrie grupurile de arme de foc amplasate pe navele de război. Din punct de vedere istoric termenul de „baterie”, se referă la un grup/sistem de artilerie (de obicei tunuri, obuziere sau mortiere) în acțiune, utilizat în calitate de artilerie de câmp ori într-un asediu de cetate sau oraș. Asediul de obicei
Baterie de artilerie () [Corola-website/Science/332437_a_333766]
-
sau de frontieră, precum și pentru plasarea artileriei într-o poziție temporară în timpul unei lupte. În secolul al XVIII-lea „bateria”, a început să fie folosită ca un termen de organizare pentru o unitate permanentă de artilerie pe timp pace și război, de obicei, organizată cu câte 6 și până la 12 piese de artilerie, inclusiv mai multe tunuri și obuziere. De la sfârșitul secolului al XIX-lea această utilizare a devenit obișnuită și cea mai mare parte a înlocuit termenele anterioare de unități
Baterie de artilerie () [Corola-website/Science/332437_a_333766]
-
concertelor din Sydney, Paris și Ibiza și videoclipuri muzicale ("1973", "Same Mistake", "Carry You Home" și "I Really Want You"). De asemenea, DVD-ul mai conține și documentarul "Return To Kosovo", în care James Blunt își povestește întâmplările petrecute în Războiul din Kosovo. Versiunea digitală a albumului mai conține și EP-ul "James Blunt - Live in London".
Les Sessions Lost Souls () [Corola-website/Science/332443_a_333772]
-
societatea civilă a fost mai evidentă chiar decât parlamentul însuși. Politică slabă și climatul social au creat confruntări stânga-dreapta și au apărut mai multe rebeliuni. În 1936, armata nu a reușit să îi oprească, astfel că totul a degenerat în Războiul Civil Spaniol, punând sfârșit celei de-a doua republici. Luându-ne după cuvintele, intenția lui Francisco Franco era de a înlocui sistemul politic instabil cu o "democrație organică", unde oamenii puteau participau direct în politica națională fără să existe partide
Parlamentul Spaniei () [Corola-website/Science/332441_a_333770]