141,440 matches
-
École de Guerre"), pretextând că dorea să păstreze legătura cu trupele. Aceasta nu l-a împiedicat mai apoi să devină instructor la aristocratica "École de cavalerie". Weygand a luptat în prima conflagrație mondială ca ofițer de stat major. La izbucnirea războiului, el și-a satisfăcut dorința de „contact cu trupele” petrecând 26 de zile la comanda Regimentului al 5-lea husari. Pe 28 august a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel în statul major al generalului Ferdinand Foch. În 1916 a
Maxime Weygand () [Corola-website/Science/332401_a_333730]
-
Aliat” în primăvara anului 1918. Weygand a fost omul de încredere al lui Foch în timpul bătăliei de pe Marna. În 1918, Weygand a fost unul dintre negociatorii armistițiunului cu Germania, el fiind cel care citit condițiile împuterniciților germani la Compiègne. În timpul războiului polono-sovietic, Weygand a fost membru al Misiunii interaliate în Polonia în perioada iulie-august 1920. Aliații au sprijinit în timpul acestui conflict tânăra republică poloneză împotriva Rusiei bolșevice. Misiunea interaliată, din care făcea parte și diplomații Jean Jules Jusserand și Edgar Vincent
Maxime Weygand () [Corola-website/Science/332401_a_333730]
-
Franța în 1925, fiind numit director al Centrului pentru Înalte Studii Militare, o poziție pe care a ocupat-o timp de șase ani. În 1931 a fost numit Șef al Statului Major al Armatei Terestre, vicepreședinte al Consiliului Suprem de Război și inspector al forțelor terestre. Weygand a fost ales membru al Academiei (fotoliul 35). El a păstrat funcțiile militare, mai puțin cea de inspector al forțelor terestre, până la retragerea din 1935, la vârsta de 68 de ani. Primul ministrul Édouard
Maxime Weygand () [Corola-website/Science/332401_a_333730]
-
zonelor de luptă. Această politică a fost abandonată după 15 mai 1940, la o zi după bombardarea Rotterdamului, când RAF a efectuat un bombardament asupra regiunii Ruhr, vizând fabrici de ulei și ținte industriale civile care participaul la efortul de război german (precum furnalele, ținte ușoare pe timp de noapte). Primul raid în adâncimea teritoriului german a avut loc în noaptea de 15/16 mai 1940.
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
Rege al Indiilor de Est și de Vest" (""). După obținerea independenței Mexicului, trgiunea a fost condusă direct de la Madrid. Afacerile administrative ale Indiilor de Est Spaniole au fost gestionate de către Căpitănia Generală a Filipinelor și de Real Audiencia Manila. În urma războiului Hispano-American din 1898, majoritatea insulelor au fost ocupate de Statele Unite, iar teritorile rămase au fost vândute Germaniei prin tratatul germano-spaniol din 1899.
Indiile de Est Spaniole () [Corola-website/Science/332480_a_333809]
-
învățătoarei Georgeta în acte (în fapt Georgica) Danet născută Georgescu. Mama artistei este pe sfert grecoaica sau macedoromâna și o optime bulgăroaica. Tatal-Mihail Danet (n. 1900 în Racoti, județul Gorj) ofițer profund antisovietic a luptat în cel de-al doilea război mondial ajungând cu armatele române până la cotul Donului și în Munții Tatra. A fost concentrat pe front în perioada decembrie 1939, iulie 1945. Soțul ei, Radu Constantin Demetrescu, economist, jurist, cercetător științific specialist în istoria economiei și în legislația drepturilor
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
Statele Unite ale Americii. De asemenea, în loc să se apropie de de țările care PP credea că erau nocive intereselor sale în Uniunea Europeană (Franța și Germania), Spania a preferat să întrețină relații mai puternici Regatul Unit. Spania s-a alăturat Coaliției în Războiul din Irak. Deși nu a trimis forțe m ilitare în timpul războiului, a trimis trupe de menținere a păcii după încheierea conflictului. Pe 11 iulie 2002, Marocul a ocupat Insula Perejil, o insulă disputată în apropierea coastei marocane. După mai multe
Partidul Popular (Spania) () [Corola-website/Science/332488_a_333817]
-
care PP credea că erau nocive intereselor sale în Uniunea Europeană (Franța și Germania), Spania a preferat să întrețină relații mai puternici Regatul Unit. Spania s-a alăturat Coaliției în Războiul din Irak. Deși nu a trimis forțe m ilitare în timpul războiului, a trimis trupe de menținere a păcii după încheierea conflictului. Pe 11 iulie 2002, Marocul a ocupat Insula Perejil, o insulă disputată în apropierea coastei marocane. După mai multe eforturi diplomatice pentru a îndepărta trupele marocane de pe insulă, Forțele Armate
Partidul Popular (Spania) () [Corola-website/Science/332488_a_333817]
-
din conducătoarele cohortei "Păstorul Bucur". În vara anului 1916 fiind în vacanță la Tismana, îl cunoaște pe Gheorghe Tătărescu, la acea vreme un tânăr avocat, întors de curând din Paris. Concentrat în urma pregătirilor care au precedat intrarea României în Primul Război Mondial. Gheoghe Tătărescu se afla în județul Gorj ca sublocotenent. Având în vedere declanșarea ostilităților, Arethia Piteșteanu și Gheorghe Tătărescu s-au căsătorit la Craiova în vara anului 1916. În scurt timp, războiul a determinat plecarea soțului pe front, iar
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
care au precedat intrarea României în Primul Război Mondial. Gheoghe Tătărescu se afla în județul Gorj ca sublocotenent. Având în vedere declanșarea ostilităților, Arethia Piteșteanu și Gheorghe Tătărescu s-au căsătorit la Craiova în vara anului 1916. În scurt timp, războiul a determinat plecarea soțului pe front, iar după ce trupele Germane au ocupat Oltenia și Muntenia, Arethia Tătărescu își urmează soțul în retragerea în Moldova. La sfârșitul războiului, în 1919 soții Tătărescu erau în Botoșani unde Gheorghe Tărărescu deținea funcția de
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
Tătărescu s-au căsătorit la Craiova în vara anului 1916. În scurt timp, războiul a determinat plecarea soțului pe front, iar după ce trupele Germane au ocupat Oltenia și Muntenia, Arethia Tătărescu își urmează soțul în retragerea în Moldova. La sfârșitul războiului, în 1919 soții Tătărescu erau în Botoșani unde Gheorghe Tărărescu deținea funcția de aghiotant al comandantului Școlii de ofițeri de infanterie. După terminarea războiului, cei doi fac o călătorie în Punjab, India, apoi se instalează în București. Totodată cumpără moșia
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
au ocupat Oltenia și Muntenia, Arethia Tătărescu își urmează soțul în retragerea în Moldova. La sfârșitul războiului, în 1919 soții Tătărescu erau în Botoșani unde Gheorghe Tărărescu deținea funcția de aghiotant al comandantului Școlii de ofițeri de infanterie. După terminarea războiului, cei doi fac o călătorie în Punjab, India, apoi se instalează în București. Totodată cumpără moșia de la Poiana, al cărei conac îl amenajează într-o perioadă de peste un deceniu Au avut doi copii, o fiică Sanda care s-a maritat
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
surse atribuindu-i acestuia construția ), apoi a lui Dincă Schileru și Paulina Carabatescu. Din 1919 cladirea a fost cumpărată de către Aretia și Gheorghe Tătărescu. Acestia inițiază în anul 1924 un amplu program de restaurare, întrucât suferise importante deteriorări în timpul primului război mondial. Cula compusă din parter și etaj și-a pierdut forma ințială în urma importantelor modificări din secolul XIX și inceputul secolului XX când este transformată într-o locuință modernă. Zidurile clădirii sunt groase, cu ferestre largi și acoperiș de șindrilă
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
Jiu. Edificiul, situat pe Calea Unirii, nr. 22, este consemnat în în anul 1913, ca aparținând lui Ion Câlniceanu, primar al orașului Târgu Jiu și ulterior senator și deputat în Parlamentul României. Clădirea este cumpărată de familia Tătărescu după primul război mondial. Ea a constituit reședința locală a familiei dar a servit și ca sediu al organizației locale a Partidului Național Liberal, Aripa Tătărescu. Casa a fost naționalizată prin decretul 92/1950 și a reintrat în posesia Sandei Tătărescu-Negroponte, abea la
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
al Societății Naționale „Crucea Roșie” - Filiala Gorj, înființată la 3 noiembrie 1939, și Președinte al Societății Femeilor Ortodoxe din Gorj. Sub conducerea Arethiei Tătărescu, liga a înființatla centre sătești de lucru pentru femei, școli de gospodărie și precum și ateliere cu războaie de țesut pentru tinerele gorjence la Tismana și Târgu -Jiu. Tot prin grija sa a fost înființată la Rovinari o școală de gospodărie Aretha Tătărescu a încurajat în cadrul acestor ateliere activitățile de realizare a unor produse de artizanat locale, în
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
materialelor care au completarea colecției Ștefulescu și au constituit nucleul muzeului care a fost fondat formal la 16 iulie 1894.În 1898, colecțiile muzeului au fost găzduite în sala mare a noii clădiri a Gimnaziului Tudor Vladimirescu. În perioada primului război mondial, o parte din colecție a fost înstrăinata sau distrusă, însă muzeul și-a păstrat existența. În 1925 din inițiativa Ligii femeilor din Gorj și a președintei acesteia Arethia Tătărescu, a fost deschisă o campanie de strângere de fonduri pentru
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
din viața eroinei: pe fața dinspre miazăzi, un tablou prezentând copilăria eroinei în satul ei natal. Pe latura opusă este reprezentată ca elevă, salutată de cercetașii din organizația cărora făcuse parte curs secundar. Celelalte două fețe ne-o înfățișează în război, pornind la atac cu plutonul pe care îl comanda. Ultimul basorelief prezintă momentul final, când purtată pe brațe de soldați spre locul de odihnă. Cele patru colțuri, sunt străjuite de patru femei în costum national, ținând în mâini câte o
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
casei memoriale evocă viața și activitatea lui Tudor Vladimirescu, prin obiecte, imaginini și documentele referitoare la viața acestuia. Articol principal Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu Din dorința de preamărire a eroilor de pe aceste meleaguri care s au jertfit în războiul de întregire, în anul 1937 Liga Națională a Femeilor Gorjene condusă de Arethia Tătărescu a hotărât să dăruiască orașului Tg Jiu o coloană și un portal de piatră, opere ale sculptorului Constantin Brâncuși. Acestea sunt comunicate primarului orașului, printr-o
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
dat naștere și altor interpretări ale diferitelor elemente ale ansamblului. Totuși, atât Liga Femeilor din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, cât și Constantin Brâncuși au conceput neechivoc lucrarea ca pe un ansamblul exprimând recunoștiința față de ostașii români căzuți în Primul război mondial. Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel aflată pe axul Căii Eroilor ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777. Construcția fusese începută în anul 1927, însă lucrările fuseseră sistate din lipsă de fonduri. Liga Națională a
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
de 02 august 1936, dată la care au fost inaugurate câteva pavilioane ale Spitalului din Târgu Jiu condus de doctorul Nicolae Hasnaș. Arethia Tătărescu a desfășurat și o activitate susținută, luptând împotriva concubinajului ca factor de degradare a societății. Apropierea războiului a intensificat această acțiune, din considerentul de a da copiilor ce se nășteau în astfel de familii o identitate fără dubii și de a proteja eventualele văduve de război, determinând concubinii să se căsătorească, pentru ca pruncii rezultați în urma relațiilor lor
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
susținută, luptând împotriva concubinajului ca factor de degradare a societății. Apropierea războiului a intensificat această acțiune, din considerentul de a da copiilor ce se nășteau în astfel de familii o identitate fără dubii și de a proteja eventualele văduve de război, determinând concubinii să se căsătorească, pentru ca pruncii rezultați în urma relațiilor lor să fie legitimi. În acest scop, Arethia Tătărescu organiza periodic căsătorii colective ale cuplurilor necăsătorite.Sanda Tătărescu-Negroponte, relatează că, în 1939 “la Poiana, într-un loc anume amenajat au
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
automată divină"). Hwachea reprezintă un suport pe roți, cu găuri în care se introduc singijeon-urile. Unii istorici din Asia de Est consideră că hwacha și nava-țestoasă (invenție coreeană de la mijlocul secolului al XVI-lea) au avut o importanță deosebită în timpul războiului Imjin. În ziua de astăzi, apare în muzele, parcurile și cultura populară din Coreea. Cu mult timp înainte de dezvoltarea Hwacha, China impusese restricții severe pentru importul de praf de pușcă în Coreea. Cu toate acestea, coreenii aveau nevoie de arme
Hwacha () [Corola-website/Science/332485_a_333814]
-
istorici occidentali sau estasiatici au ajuns la concluzia că, în unele cazuri, acestea au fost utilizate ofensiv dinspre mare spre teren în timpul atacurile navale. Dispozitivele au fost utilizate în acest mod în special în bătălia de la Noryang (anul 1598) din războiului Imjin. Hwacha era construit pentru a fi foarte bine supravegheat în timpul folosirii. După ce armata se întorcea în tranșee sau în tabără, soldații trebuiau să demonteze arma de asediu, plasând lansatorul în partea de sus. Hwacha semăna cu trebuchetele europene ca
Hwacha () [Corola-website/Science/332485_a_333814]
-
și că nu dispun de (rachete) Buk "absolut niciuna". Potrivit NYTimes, Rusia a închis patru curse aeriene în apropierea hotarului cu Ucraina, inclusiv cursa care trebuia să urmeze traseul de zbor nr. 17. Filmul documentar „"Putin, omul care instigă la război"”, realizat de Boris Nemțov și Leonid Martâniuk, ar aduce argumente care ar demonstra implicarea Rusiei în prăbușirea Boeing-ului din Ucraina. Igor Ghirkin (cunoscut și ca Strelkov), unul din comandanții forțelor separatiste din Donețk, a exprimat bănuiala precum că catastrofa a
Zborul 17 al Malaysia Airlines () [Corola-website/Science/332511_a_333840]
-
Yangban. "Han"-ul și-a pus amprenta asupra culturii, în special prin șamanismul coreean sau pansori. Savantul japonez Kimura susține că evenimentele istorice moderne cum ar fi eliberarea Coreei după capitularea Japoniei de către aliați nu de către Armata Coreeană de Eliberare, războiul din Coreea și împărțirea națiunii în două state au afectat cultura, dând poporului coreean o frustrare de ,lipsă a unei istorii glorioase” și contribuind la apariția acestui "han" nerezolvat. În lucrările literare coreeano-americane (ex.: ,Dictee” de Theresa Hak Kyung Cha
Han (cultural) () [Corola-website/Science/332502_a_333831]