139,437 matches
-
Constituționale să se pronunțe asupra existenței unui conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
cauză de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituție, republicată. Potrivit jurisprudenței
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
constituțională. Cu referire la prezenta cerere, condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională sunt îndeplinite, pentru motivele pe care le vom arăta în continuare. Autoritățile mai-sus enunțate, respectiv Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul, respectiv Camera Deputaților și Senatul, sunt autorități publice, fiind reglementate în Titlul III „Autoritățile publice” din Constituție. Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacțiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul, respectiv Camera Deputaților și Senatul, sunt autorități publice, fiind reglementate în Titlul III „Autoritățile publice” din Constituție. Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacțiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispozițiile Legii fundamentale. În ceea ce privește cererile de reținere, arestare sau percheziție a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: - Art. 24 alin. (4
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
de neconstituționalitate a dispozițiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituțională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În același sens, menționăm și Decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
de hotărâri. Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale (exprimate, în cazul de față, și printr-o jurisprudență constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispozițiile Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, obligația de respectare a acestora de către toate autoritățile publice, pe cale de consecință, Parlamentul avea obligația de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligația de a modifica și Art. 173 din regulamentul propriu de organizare și funcționare. În consecință, conflictul ivit este unul de natură constituțională
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligația de a modifica și Art. 173 din regulamentul propriu de organizare și funcționare. În consecință, conflictul ivit este unul de natură constituțională, purtând asupra competențelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) și ale Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, avea obligația constituțională de a modifica dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
de încuviințare a reținerilor și arestării preventive a unui deputat față de un senator și a condus la un blocaj instituțional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justiție. Astfel, prin raportare la o majoritate - în esență neconstituțională - Parlamentul a blocat posibilitatea instanțelor de judecată/procurorului de a se pronunța asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reținerii în condițiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecății, și a fost încălcat principiul separației și
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
față de Constituție. În considerarea argumentelor expuse mai sus, vă solicit să constatați existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
natură constituțională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității puterii judecătorești.
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
Am văzut, în direct, astăzi, un om care s-a dus, în fața Parlamentului, și a zis 'dacă nu îmi ridicați imunitatea, voi demisiona'. Rar am văzut chestiunea asta și merită apreciat acest lucru. În cazul domnului Nicolescu, el s-a dus ca mielul la tăiere. La ANRP ar trebui arestați toți și luat
Reacția ambasadelor privind votul în Senat. Rareș Bogdan, OPINIE: Afectează PNL () [Corola-website/Journalistic/102201_a_103493]
-
arestați toți și luat și Neluțu Mexicanu de la Bistrița și adus lângă Crinuța, pentru că acolo au făcut jaf din bani publici, miliarde de euro, într-un moment în care se închideau spitale și se tăiau salarii și pensii. Revenind la Parlament, cu tot respectul pentru Dan Șova, dar ce a făcut el, astăzi, nu are nicio legătură cu modul în care l-am privit, de-a lungul timpului și cu omul pe care l-am cunoscut, pentru că a fost un luptător
Reacția ambasadelor privind votul în Senat. Rareș Bogdan, OPINIE: Afectează PNL () [Corola-website/Journalistic/102201_a_103493]
-
punctul de pornire pentru o presiune bolșevică asupra Sfatului Țării, astfel că la 5 ianuarie 1918 subdiviziunea "Front - Otdel" din Chișinău a organizației militare bolșevice RUMCEROD din Odessa, împreună cu câteva unități militare bolșevizate, au declanșat o operațiune de forță împotriva parlamentului moldovenesc, guvernului și susținătorilor acestuia. Pe 6 ianuarie, trupele aflate sub autoritatea "Front - Otdel"-ului au atacat în gara Chișinău detașamentul de ardeleni trimis de la Kiev pentru a sprijini Sfatul Țării. La sfârșitul anului 1917 exista o penurie de alimente
Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918 () [Corola-website/Science/337552_a_338881]
-
Sănătății, în mai 1974. În acest post, între altele, a sprijinit adoptatarea „Legii Veil”, promulgată la 17 ianuarie 1975, care depenalizează recurgerea de către o femeie la întreruperea voluntară a sarcinii. Din 1979 până în 1982, ea a fost prima președintă a Parlamentului European, nou ales prin vot universal. A fost Ministru de Stat, ministru al Afacerilor Sociale, al Sănătății și al Orașului, și numărul doi în guvernul Édouard Balladur, a făcut parte din Consiliul Constituțional din 1998 până în 2007. Aleasă la Academia
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
prezidențiale anticipate. După alegerea lui Valéry Giscard d'Estaing la președinția Republicii Franceze, ea a fost numită ministru al Sănătății în guvernul Jacques Chirac, post pe care îl păstreză sub guvernele Raymond Barre. Ea a fost însărcinată să prezinte în Parlament proiectul de lege asupra întreruperii voluntare a sarcinii (IVG), care depenalizează avortul. Această luptă i-a adus atacuri și amenințări din partea extremei drepte și a unei părți din dreapta parlamentară, cum a reamintit Jean d'Ormesson primind-o în Academia Franceză
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
61% din voturi și 25 de aleși), ea a părăsit guvernul. La 17 iulie 1979, eurodeputații francezi din RPR au susținut o altă candidatură decât pe a sa în primele două tururi de scrutin, dar a fost aleasă președintă a Parlamentului European la al treilea tur, cu 192 de voturi, contra 133 primite de socialistul "Mario Zagari" și 47 primite de comunistul "Giorgio Amendola". La începutul anului 1982, ea a fost solicitată să candideze pentru un al doilea mandat, dar nebeneficiind
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
Jacques Chirac, ea a impus opoziției o listă unică la alegerile europene din 1984. Lista pe care o conducea a obținut 43,02% din voturi și 41 de locuri de eurodeputați la 17 iunie 1984. A prezidat grupul liberal în Parlamentul European în întreaga legislatură. În alegerile europene din 1989, ea a prezentat o listă centristă distinctă de lista uniunii RPR/UDF; lista sa a primit 8,43% din voturi și șapte locuri de eurodeputați. La alegerile legislative din 1988, când
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
a (din latinescul: "gratia"; "gratiae"; "gratus"; însemnând de la "frumusețe", "farmec", trecând prin "binefacere", "recunoștință", "favoare", până la "iertare", "indulgență") este un act de clemență (iertare), dictat din considerente social-politice și de politică penală, prin care puterea de stat (Președintele României sau Parlamentului României) dispune stingerea totală sau parțială a executării unei sancțiuni de drept penal sau contravenționale sau comutarea (înlocuirea) unei pedepse cu altă pedeapsă mai ușoară. Conform art. 1 din Legea nr. 546/2002: “a este măsura de clemență ce constă
Grațiere () [Corola-website/Science/337584_a_338913]
-
în mod corespunzător, iar dacă suspendarea condiționată este revocată sau anulată, se execută numai partea de pedeapsă rămasă negrațiată. În România, grațierea poate fi acordată individual, prin decret al Președintelui României [art. 94 lit. d) din Constituție] sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică [art. 73 alin. (3) lit. i) din Constituție] pentru aceleași considerente ca și amnistia (art. 160 din Noul Cod Penal). În raport cu sfera celor care beneficiază de grațiere se disting grațierea individuală și grațierea colectivă. În funcție de felul în
Grațiere () [Corola-website/Science/337584_a_338913]
-
pedeapsă) și Radu Cristian Mezea (student acuzat de trafic de droguri și care primise o pedeapsă de 10 ani închisoare, dar a fost a fost grațiat și eliberat după 4 ani de detenție). Grațierea colectivă este acordată prin lege de către Parlamentului României din oficiu sau la propunerea organelor parchetului sau justiției pentru un număr indeterminat de persoane pentru condamnări determinate prin cuantumul pedepselor sau prin infracțiunile pentru care au fost pronunțate. Fața de grațierea individuală care se acordă numai pentru condamnări
Grațiere () [Corola-website/Science/337584_a_338913]
-
fost pronunțate. Fața de grațierea individuală care se acordă numai pentru condamnări definitive, grațierea colectivă poate fi acordată și pentru pedepse neaplicate încă, pentru infracțiuni săvârșite înainte de apariția actului de grațiere. Tentativele Guvernului Grindeanu de a modifica fără dezbatere în parlament a Codului Penal și de a emite ordonanță de urgență pentru grațiere colectivă au stârnit reacții în sistemul judecătoresc și numeroase proteste în România Grațierea totală (sau remiterea de pedeapsă) este o grațiere în care prin actul de clemență se
Grațiere () [Corola-website/Science/337584_a_338913]
-
comportarea bună a condamnatului după clemență, în sensul că într-un anumit interval de timp (termen de încercare), de regula 3 ani, să nu săvârșească o nouă infracțiune intenționată). Grațierea necondiționată (sau pură și simplă) este o grațiere emisă de Parlamentul României sau decretul prezidențial prin care se acordă fără condiții, cu excepția celor referitoare la obiectul său și data săvârșirii faptelor penale. Decretul nr.11/1988 a fost un exemplu de grațiere necondiționată, acesta a redus cu jumătate toate pedepsele cu
Grațiere () [Corola-website/Science/337584_a_338913]
-
(n. 29 august 1873, Secășeni, Caraș-Severin - d. 12 noiembrie 1931, Budapesta) a fost un preot român unit (greco-catolic), deputat de Oravița în Parlamentul de la Budapesta, profesor universitar la Universitatea Petrus Pázmány din Budapesta. A fost succesorul lui Coriolan Brediceanu în funcția de deputat. Între 1911-1927 a fost profesor de limba și literatura română, iar în anii 1921-1923 decan al Facultății de Litere din
Iosif Siegescu () [Corola-website/Science/337637_a_338966]
-
da o aparență de legalitate loviturii de stat, comuniștii au convocat în grabă, chiar în seara zilei de 30 decembrie 1947, o ședință a Adunării Deputaților, care să hotărască înlăturarea Monarhiei și să proclame Republica Populară Română (camera superioară a Parlamentului țării, Senatul, nu mai exista, probabil fiind considerată „burgheză”). Parlamentul aflându-se în vacanță parlamentară (20 decembrie - 20 ianuarie), iar deputații fiind plecați în circumpscripții (pe vreme de iarnă), o adunare legal constituită (conform Constituției și Regulamentului Camerei) nu se
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
convocat în grabă, chiar în seara zilei de 30 decembrie 1947, o ședință a Adunării Deputaților, care să hotărască înlăturarea Monarhiei și să proclame Republica Populară Română (camera superioară a Parlamentului țării, Senatul, nu mai exista, probabil fiind considerată „burgheză”). Parlamentul aflându-se în vacanță parlamentară (20 decembrie - 20 ianuarie), iar deputații fiind plecați în circumpscripții (pe vreme de iarnă), o adunare legal constituită (conform Constituției și Regulamentului Camerei) nu se putea face în aceeași zi, pentru că nu existau nici vreo
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]