139,060 matches
-
vulpi iar noaptea îmi toarnă/ pe corp urină și spermă de vulpe/ din sticla în care cândva am avut parfumuri/ franțuzești autentice/ în ceafă îi simt răsuflarea grețoasă/ (mănâncă slănină cu usturoi când prinde vulpi)/ sexul de zeu incaș îl simt plin de sudoare/ se-apucă să hămăie pe limba vulpilor/ nu-mi rămâne decât să-mi tai/ cu dinții pielițele din jurul unghiilor/ țac-țac-țac" (Fals tratat de netezire a nervilor, 6). Într-o parte avem naturalism și naturalețe, o sintaxă a
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
semnal de alarmă al lui Stamatiad, că volumele și "petiția" vor fi înaintate Comisiei de premiere a S.S.R., verva mâniei spontane a acestuia, descrisă de Corneliu Belciugățeanu cu aceeași lipsă de menajamente de care dăduse și poetul dovadă, când își simțise exploatată bunăvoința de moment a ascultării câtorva versuri. Prima constatare "cu stupoare" a lui Mihai Apostol în, ceea ce eu consider cuvânt înainte al volumului, este că "viața poetului nu este prea cunoscută". E adevărat că, exceptând monografia semnată de Dem
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
care, iată, peste treizeci de ani, ea poate fi emblematică pentru puterea de azi! Nu repetarea ei concretă, ci simbolică și pe plan național, la nivelul întregii intelectualități - oameni de știință, cercetători, universitari, medici, muzicieni, balerini, artiști de operă...care simt efectele ligheanului guvernamental.
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
a filtrat-o printr-o sensibilitate doctă, incapabilă de abdicare ori trădare. îmi amintesc și acum verdictele tranșante, încărcate de bun simț, enunțate în comisiile de achiziție ale biroului simfonic de la Uniunea Compozitorilor, verdicte pe care unii dintre noi le simțeam, dar numai el le putea formula cu atîta acuitate și pertinență, poate și pentru că avea darul de a purifica gîndurile pînă acolo încît să nu mai oglindească decît figura spiritului suveran, neatîrnat nici unui compromis ori echivoc. Era confiscat de creația
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
fi avut liniștea și stăpînirea de sine. Poate că, dacă ar fi vrut să afle, i s-ar fi deschis o prăpastie și s-ar fi înfricoșat atît de mult, încît l-ar fi cuprins turburarea și groaza. Poate că simțea toate acestea și înadins înăbușea din rădăcină orice gînduri chinuitoare". (Opere 2, 228). David Pop face parte din categoria celor cărora le e frică să gîndească și să-și asume o opțiune. Ceea ce nu se poate spune despre Apostol Bologa
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
ar fi năpustit deodată asupra lui să-l strivească sub povara lor." (ibidem, 237). Dacă era inapt pentru gîndire proprie pînă atunci, fusese în aceeași măsură și în afara sferei morale. Deodată cu neliniștea, i se trezește și simțul moral. Se simte vinovat pentru că visa o Transilvanie administrată de români, dar îl străbate și "un fior de rușine" pentru că românii de dincolo de munți au pătruns ca oștiri dușmane pe pămînt transilvan. Dilemele sale se acutizează cu atît mai mult cu cît sînt
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
de la un capăt la altul al mediocrei lui existențe, pe cînd Apostol Bologa dobîndește această liniște numai la sfîrșitul vieții lui, ca o împăcare cu divinitatea pe care o negase. Cînd David Pop ajunge în pragul neliniștii, pe care o simte ca o mare prăpastie amenințătoare, moare. Apostol Bologa moare numai cînd găsește soluția existenței și odată cu ea, liniștea: dragostea e, pentru Apostol Bologa, puntea peste prăpastia care desparte viața de moarte: iubirea lui David pentru Elvira, soția lui, e una
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
de propagandă. Sau de contrapropagandă. (De care, totuși, dați-i voie unui cronicar din Est să fie sătul!) Despre asta e vorba, și nu despre ceea ce concluzionează e-mail-ul transoceanic: "Ce magică poate părea America văzută printr-un ochean estic!"Mă simt obligată să declar că, prin ocheanul meu estic, America nu apare deloc magică (e, poate, o chestiune de gust). Ceea ce nu înseamnă că poți fi de acord cu toate exagerările lui Michael Moore. De pildă, iată încă un exemplu: mama
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
ritmurile și alternanța lor ca în cinema. Am vrut să existe o succesiune a tristeții cu lumina. M.N.-P.: O tehnică de contrapunct. Cum a fost primit spectacolul în Basarabia și în străinătate? M.F.: Extraordinar. De fapt, în Moldova se simte o criză a teatrului și imediat am jucat spectacolul de vreo zece ori; la Chișinău, am avut sali de 400-500 de spectatori, sala era arhiplină, iar afară vreo 200 de oameni, toți tineri, încercau să intre la spectacol, era o
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
actorii și ați revăzut spectacolul. Cum a fost revederea aici, în Mexic, unde Unchiul Vanea este invitat la Festivalul Internațional Cervantino, dând trei reprezentații la Guanajuato, una la Queretaro și două la Ciudad de Mexico? Yuri Kordonsky: În realitate nu simt că a fost o revedere, ci mai degrabă o continuare a relațiilor noastre care n-au încetat niciodată, căci după premiera spectacolului în mai 2001, m-am gândit enorm la el și m-am tot frământat ce mai puteam face
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
a tot continuat sau poate un fel de dialog inexistent între mine și trupă și cred că actorii au avut același sentiment, fiindcă atunci când ne-am întâlnit am reînceput lucrul din același punct în care ne despărțiserăm; așadar n-am simțit că s-ar fi produs o ruptură propriu-zisă. L. R.: Cum a fost revederea cu actorii? Y. K.: Mi-a fost foarte dor de actori pentru că împreună am trăit momente unice când am făcut spectacolul, ceva s-a întâmplat când
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
o direcție sau alta, să facă un anumit gest, să stea pe un scaun, dar mintea nu-și mai amintește de ce, lipsește motivația. E bine însă că actorii au scăpat de nervozitatea din primele zile, din preajma premierei, acum ei se simt în largul lor și au șansa să se gândească la ceva mai serios decât la succesul spectacolului. L. R.: Știm că nu mai locuiți în Rusia, că de mai bine de un an v-ați stabilit în Statele Unite. Cum v-
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
activitatea dvs. de acum, ca profesor de regie și actorie în cadrul Universității Wesleyan? Y. K.: Am făcut parte dintr-o echipă formidabilă, lucrând la Maly Teatr din St. Petersburg ani de zile. Lec Dodin rămâne Profesorul meu. Cu majuscule. Și simt că încă fac parte din școala de teatru rusească, chiar dacă trăiesc în altă țară. Când am lucrat în România, am descoperit lucruri noi despre piesele lui Cehov, despre jocul actorilor, despre mine însumi. Nivelul teatrului românesc este foarte ridicat. Aici
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
Teatrului Bulandra. Care sunt impresiile despre această țară? Y. K.: N-am mai fost niciodată în Mexic și n-am bănuit cât de interesant poate fi acest spațiu latino-american. M-am plimbat pe străzi, am privit oamenii dansând și am simțit o imensă sursă de energie venind din partea tinerilor, o energie care mă ajută să lucrez. Străzile din Guanajuato în timpul Festivalului Cervantino sunt nebune, străzi aglomerate, oamenii cântă, strigă, se bucură în fel și chip. Andreea Bibiri mă întreba în timpul unei
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
uită-te în jur și compară energia oamenilor de aici cu energia noastră de pe scenă. Nu poți exagera viața reală, trebuie doar să ai aceeași energie pe care o au oamenii în viața de toate zilele." L. R.: Ce impact simțiți că are Festivalul Cervantino asupra mexicanilor? Y. K.: Poate că unii mexicani așteptau altceva de la Unchiul Vanea. Uneori sălile nu erau pline, dar oamenii erau foarte atenți și cred că înțelegeau foarte bine ce se întâmpla pe scenă. Mexicanii au
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
muzicale, a spectacolelor comerciale. Banul dictează aici regulile, dramaturgii sunt obligați să scrie o piesă în două săptămâni, iar regizorii să monteze în patru săptămâni. Teatrul comercial creează un anumit public care refuză să gândească, oamenii nu vor să se simtă incomod, dar teatrul reprezintă el însuși o provocare; dacă nu provoacă oamenii, teatrul moare. În S.U.A. se obișnuiește ca teatrul să fie mort, să nu te deranjeze, pleci din sala de spectacol și în următoarele 5 minute ai uitat ce
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
vremea când era adjunct de secție la C.C. Avea, ca și mine, dragoste pentru marii oameni de cultură și abilitatea de a reinterpreta în sens pozitiv diverse directive, la prima vedere nu tocmai favorabile... Trebuie să spun că m-am simțit în lumea oamenilor de artă în elementul meu. N-aveam nevoie de nici un efort de adaptare: iubeam teatrul, mirajul scenei mă fascina, deși fără educație de specialitate, eram un amator de muzică clasică. Seară de seară ieșeam pe "teren", la
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
de europeni... După opt ani de tergiversări și tratative, Parlamentul britanic decidea că acest afront trebuie pedepsit cu arma în mână și s-a trecut imediat la bătălii navale care au continuat în următorii ani. Și alte națiuni s-au simțit „datoare” să intervină militar, ajungându-se ca de la „războiul urechii” să se treacă la „Războiul succesiunii austriece”, care a generat, la rândul lui, „Războiul de Șapte ani”. Din aproape în aproape, Franța, Austria, Saxonia, Suedia și Rusia se găseau inamici
„Războiul porcului” şi altele… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296310_a_297639]
-
în ghiozdan și adio!... Și dacă mi-l fură? Dacă-mi taie geantă în "300"? Adică să urc în "300" cu un stres în plus - că-mi fură aparatul antistres? ăștia ți-l pot fură și de la ureche fără să simți! Cînd eu îți spun că englezii ăștia habar n-au pe ce lume trăiesc...a. Arestarea lui Vali Sterian Renaște F.S.N.-ul! au exclamat mai multe ziare centrale după întîlnirea de la Cluj a șefilor P.D.S.R., P.D. și A.P.R. În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
înfățișarea și expresia trecătorilor, cărțile lor, morala lor, copacii de pe stradă - toate păreau, la răstimpuri, țepene ca niște paravane pliante, dure ca matrița unui tipograf, complete - căci altfel nu se poate spune - atât de complete și desăvârșite, încât alături de acestea simțeai că ești doar o ceață inutilă, o anemică răsuflare pentru care Dumnezeu nu mai are timp. În acest moment, își dori să fie un om fără însușiri." Pasajul aduce o înlănțuire de metafore ce asociază spațiului urban densitatea și soliditatea
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
la cele pline de entuziasm, aflate mai departe, iar mintea refuza să mai asimileze ceva din acest spectacol, o stranie transformare puse stăpânire pe el. "Nu mai pot continua cu viața asta, și nici nu mă mai pot împotrivi ei!" simțea el; dar mai simțea, de asemenea, în spatele lui, camera cu picturile mari de pe perete, cu biroul cel lung, stil Empire, cu liniile rigide, perpendiculare ale draperiilor și ale șnururilor de clopoțel. Aceasta părea acum o mică scenă la marginea căreia
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
entuziasm, aflate mai departe, iar mintea refuza să mai asimileze ceva din acest spectacol, o stranie transformare puse stăpânire pe el. "Nu mai pot continua cu viața asta, și nici nu mă mai pot împotrivi ei!" simțea el; dar mai simțea, de asemenea, în spatele lui, camera cu picturile mari de pe perete, cu biroul cel lung, stil Empire, cu liniile rigide, perpendiculare ale draperiilor și ale șnururilor de clopoțel. Aceasta părea acum o mică scenă la marginea căreia stătea el și dincolo de
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
apropierea zilei de 18 februarie 1478, data morții lui Clarence, înfățișată de altfel în actul I scena 4. Reamintesc că împărțirea convențională pe scene a survenit ulterior scrierii pieselor. În aceeași scenă, Richard află de la Hastings că regele nu se simte prea bine, ceea ce-l face să se grăbească să-l înlăture pe Clarence: HASTINGS: (...) Rege bolnav, slăbit și melancolic. Iar doctorii îngrijorați de-a dreptul. GLOUCESTER: Da, proaste vești. A dus un fel de viață Ce ni l-a obosit
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
mîinile. Cele cîteva cuvinte de bun găsit sînt întîmpinate cu plecăciuni îndatoritoare și cu un potop de vorbe de neînțeles care-l năucesc pe străin. Dar, prevenitor cum a fost și cum în mod formal mai este și acum, Hölderlin simte nevoia să-i vorbească prietenește oaspetelui său, să-i pună o întrebare. Ceea ce și face: se aud cîteva vorbe cu rost, dar la care, de cele mai multe ori, oaspetele nu poate răspunde. Hölderlin însuși nu așteaptă cîtuși de puțin un răspuns
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
are rost să-i căutăm oricărui lucru o cauză mai profundă decît simpla ciudățenie și bizarerie a omului. Hölderlin deschidea apoi fereastra, se așeza și lăuda priveliștea în cuvinte destul de inteligibile. îmi dădeam seama, fără doar și poate, că se simțea cel mai bine în aer liber. Vorbea singur mai puțin, ceea ce era pentru mine o dovadă că mintea i se lumina; căci eram încredințat că monologul acela nesfîrșit era doar urmarea unei rătăciri a gîndului lui și a neputinței lui
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]