43,150 matches
-
realitatea prin această dublă manifestare. Pe de o parte, arată ceea ce ele nu conțin în realitate pe baza fantasmei, iar pe de altă parte arată ceea ce în realitate nu există. Una trimite la o prezență, iar cealaltă trimite la o absență, disimularea nu afectează realitatea, pe când simularea "repune în cauză diferența dintre adevărat și fals, dintre real și imaginar"4. Reprezentarea este corespondentul semnului în realitate pe valențe utopice, simularea neagă valoarea semnului. Prin urmare, reprezentarea nu are un echivalent în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin intermediul operei de artă. Lumea simplă și comună încetează să mai existe într-un univers al imaginației, fiind înlocuită cu o realitate trans-fenomenală, identificată de romantici cu eternitatea, guvernată în totalitate de imaginație. 2. Opera de artă ca prezență și absență Manifestarea obiectului de artă la nivel fenomenal aduce în discuție momentul prezenței sale. Prezența înseamnă identificarea și exprimentarea unui obiect de artă, dar și "punctul de grefiere a investigației fenomenologice asupra ființei"18. Înțelegerea și conștientizarea existenței unui obiect de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artă este similară, mai degrabă, cu simplul lucru care a luat formă de la sine și este autonom"19. Diferența există numai în prezență ca prezență-absență istorică. Prin teoria magnitudinii negative 20 ajungem, pornind de la ceea ce este prezent, la a presupune absența ca prezență a absenței prezenței. Opera de artă, prin existența sa presupune o relație între prezență și absență fără a elimina posibilitatea existenței ambelor posibilități în același timp. Ontologia vizează, astfel, raportul dintre prezență și absență presupus de reprezentare și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
degrabă, cu simplul lucru care a luat formă de la sine și este autonom"19. Diferența există numai în prezență ca prezență-absență istorică. Prin teoria magnitudinii negative 20 ajungem, pornind de la ceea ce este prezent, la a presupune absența ca prezență a absenței prezenței. Opera de artă, prin existența sa presupune o relație între prezență și absență fără a elimina posibilitatea existenței ambelor posibilități în același timp. Ontologia vizează, astfel, raportul dintre prezență și absență presupus de reprezentare și cum poate coexista la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Diferența există numai în prezență ca prezență-absență istorică. Prin teoria magnitudinii negative 20 ajungem, pornind de la ceea ce este prezent, la a presupune absența ca prezență a absenței prezenței. Opera de artă, prin existența sa presupune o relație între prezență și absență fără a elimina posibilitatea existenței ambelor posibilități în același timp. Ontologia vizează, astfel, raportul dintre prezență și absență presupus de reprezentare și cum poate coexista la nivelul lingvistic. Cu alte cuvinte, ontologia prezenței oferă posibilitatea ca ceva să fie prezent
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prezent, la a presupune absența ca prezență a absenței prezenței. Opera de artă, prin existența sa presupune o relație între prezență și absență fără a elimina posibilitatea existenței ambelor posibilități în același timp. Ontologia vizează, astfel, raportul dintre prezență și absență presupus de reprezentare și cum poate coexista la nivelul lingvistic. Cu alte cuvinte, ontologia prezenței oferă posibilitatea ca ceva să fie prezent prin absența sa, și posibilitatea absenței a ceva prin lipsa prezenței sale. Pentru clarificarea rolului ontologic al prezenței
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a elimina posibilitatea existenței ambelor posibilități în același timp. Ontologia vizează, astfel, raportul dintre prezență și absență presupus de reprezentare și cum poate coexista la nivelul lingvistic. Cu alte cuvinte, ontologia prezenței oferă posibilitatea ca ceva să fie prezent prin absența sa, și posibilitatea absenței a ceva prin lipsa prezenței sale. Pentru clarificarea rolului ontologic al prezenței în cadrul operei de artă recurgem la raportul dintre cuvântul vorbit și cuvântul rostit. La nivel transcendental cele două moduri de existență a cuvântului presupun
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ambelor posibilități în același timp. Ontologia vizează, astfel, raportul dintre prezență și absență presupus de reprezentare și cum poate coexista la nivelul lingvistic. Cu alte cuvinte, ontologia prezenței oferă posibilitatea ca ceva să fie prezent prin absența sa, și posibilitatea absenței a ceva prin lipsa prezenței sale. Pentru clarificarea rolului ontologic al prezenței în cadrul operei de artă recurgem la raportul dintre cuvântul vorbit și cuvântul rostit. La nivel transcendental cele două moduri de existență a cuvântului presupun diferența prezenței însă, la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o întoarcere la istoricitatea lor. Astfel, prezența unui obiect de artă înseamnă prezența unei imagini care are o înțelegere istorică și fără de care ea nu poate fi prezentă. Prezența unui obiect de artă nu poate fi prezență ca atare fără absența prezenței sale. Opera de artă pare să apeleze la teoria substituției, prin care imaginea precede obiectul de artă, în cadrul căreia corelația dintre cele două ipostaze este precedată de reprezentare. Condițiile ontologice ale obiectului de artă în procesul de reprezentare necesită
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
exterior trebuie înțeles sub forma simbolului și a istoriei pe care o implică. Cu alte cuvinte, prezența unui obiect de artă necesită o înțelegere a simbolisticii sale expuse prin imagine, numai astfel poate fi un obiect cognoscibil și prezent. Prin absența obiectului de artă se arată urma care, pentru Derrida 21, reprezintă originea absolută a semnificantului. Ca și în cazul lingvisticii, semnificantul ține de imagine sau de simbolulul cuvântului sau al reprezentării. Astfel, prezența devine prezență a prezenței doar prin înțelegerea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
absolută a semnificantului. Ca și în cazul lingvisticii, semnificantul ține de imagine sau de simbolulul cuvântului sau al reprezentării. Astfel, prezența devine prezență a prezenței doar prin înțelegerea simbolului prezenței. Prezența obiectului de artă nu poate fi prezență absolută fără absența prezenței sale transcendentale. Mai multe probleme epistemologice și ontologice sunt implicate în dimensiunea fenomenologică a teoriei substituției reprezentării, care duce la mai multe reprezentări prin intermediul prezenței ce funcționează ca substitut pentru reprezentare. Dimensiunea epistemologică poate fi reformulată în termenii unei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
posibilă. Un roman poate exista într-o bibliotecă, dar el nu poate fi prezent în cadrul unui act al conștiinței decât la nivel imaginativ. Prezența este absentă, iar imaginația poate duce la transformări ale unui existent ce este prezent doar prin absența sa. Dedublarea existentului este, însă, o expresie a puterii imaginației ce se manifestă prin prezența dublului obiectului de artă în stare fenomenologică. În procesul de recunoaștere al scrisului în parole, Derrida avea să sublinize că "nu există etică fără prezența
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
puterii imaginației ce se manifestă prin prezența dublului obiectului de artă în stare fenomenologică. În procesul de recunoaștere al scrisului în parole, Derrida avea să sublinize că "nu există etică fără prezența celuilalt dar, de asemenea, ca o consecință fără absență, disimulare, ocol, diferență, scriere"25. Eticul operei de artă se definește prin non-eticul operei - opera violentă. Un obiect de artă dintr-o cultură necunoscută poate exprima pentru un european anumite simbolistici bazate pe anumite simboluri ale memoriei, ce pot fi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
percepția subiectului, de modurile de existență și de simbolistica ce o implică. Ceea ce unește toate obiectele de artă este imaginea care intră în corelație directă cu imaginația. Toate obiectele de artă au o natură potențială de a fi prezentă prin intermediul absenței prezenței de care dispun. 3. Apariția și percepția operei de artă Prin intermediul percepției opera de artă devine un obiect estetic. Numim un obiect frumos atunci când prin intermediul experienței sale se trezește o senzație de plăcere, această experiență nu poate fi posibilă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ce reprezintă ordinea înclinată spre amăgire. Un obiect purtător de un asemnea semn poate duce la identificarea unei realității obscure unde simbolul în sine nu se poate elibera din aparența realității. Al treilea stagiu ontologic al semnului reprezintă pentru Baudrillard absența realității, unde simulacrul pretinde apariția unei realități, dar o realitate inexistentă, unde reprezentarea lispește în totalitate. Prin această treaptă a semnului intrăm în ordinea magiei, unde apariția este artificială și conține un adevăr ermetic. Al patrulea statut ontologic al semnului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin obiectul fizic, dar și prin deschiderea limbajului. Limbajul vorbit este cel al expresiei primare ce se află într-o acțiune continuă a intenționalității și a percepției oferind o deschidere absolută. Limbajul scris este limbajul dependent de stil și de absența ideii prime a autorului. Limbajul scris este o proiecție a individualității autorului, în timp ce misticismul limbajului este exprimat prin procesul de seducție a cititorului. Apariția unei opere de artă scrise constă în prezentarea obiectului fizic, în timp ce percepția începe odată cu procesul de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ce vin în compoziția sa, ducând la o concretizare ontologică a existenței sale. Unitatea operei de artă arată finitatea sa, i.e. existența unei opere literare ține de anumiți factori externi care duc la finalizarea sa ca operă de artă, în timp ce absența acestor factori exteriori ori suspendă opera de artă într-o lume vidă ori o elimină. De aceea putem spune că operele de artă sunt perisabile. 8. Puterea creației și rolul contemplației Prin intermediul noțiunilor de creație și contemplație intrăm în sfera
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de fotografiat și reproducția sa. Procesarea fotografiei necesită cunoștințe în chimie, optică sau în gestionarea jocului luminii, toate reprezentând elemente definitorii compoziției imaginii complete. Imaginea este un produs imediat, dar cu ajutorul procesului creativ al spiritualității omului. Fotografia este definită prin absența activă a omului. Imaginea din cadrul artei fotografice aduce un surplus de calitate prin intermediul credibilității, lucru care lipsește din cadrul altor arte vizuale. Ceea ce este reprezentat este acceptat ca obiect real redat de un spațiu și timp determinat. Fotografia este transferarea realității
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
datorită muzicalității sale, care poate duce la o expresivitate absolută. 21 Roman Ingarden, op. cit., p. 320. ------------------------------------------------------------------------- ONTOLOGIA OPEREI DE ARTĂ 10 1 Résumé Introducere Fundamentarea câmpului teoretic... Cum se naște și cum înțelegem opera de artă în general Prezență și absență. Ideea de apariție și ideea de percepție Înțelegerea și funcționarea operei de artă literară Arhitectonica ontologică a operei de artă vizuală De ce o stratificare ontologică a operei de artă? Afterword Bibliografie Bibliografie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
semnificative, forme simbolice ale relațiilor afective și ale relațiilor interpersonale. Mesajul ectosemantic, oportun și corect utilizat, completează și amplifică eficiența mesajului semantic. El poate mobiliza jucătorii pentru o activitate intensă, îi poate concentra atenția asupra obiectivelor esențiale ale acțiunii. Totodată absența lui și mai ales, exprimarea necorespunzătoare și neoportună, îl transformă în factor de perturbare în recepționarea mesajului semantic. 3.3.3. Tipuri și rețele de comunicație folosite în echipele de polo pe apă Tipurile de comunicație variază după: a. numărul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
să reacționăm iar copilul învață foarte ușor modalitățile de manifestare ale părinților, fie ele pozitive sau negative. Dacă, deodată, nu mai reacționăm conform așteptărilor lui, s-ar putea să avem ca surpriză neplacută întărirea comportamentului indezirabil. De aceea, ignorarea sau absența aprecierii este unul dintre cele mai dificile mijloace pe care le putem folosi ca parinți. Foarte des trebuie să alegem între impunere și posibilitatea de alegere pe care o oferim sau nu copilului nostru. Cea mai ușoară variantă pentru noi
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
în care în care se regăsesc preșcolarii și școlarii de vârstă mică: 74Tehnica a pătruns în toate domeniile de activitate: instrumentele tehnice sunt în fiecare zi utilizate. - Realitatea contemporană este “un model tehnoglobalist de reorganizare a societăților” afirmă Armand Mattelart. - Absența contactului copiilor mici cu realitatea concretă datorată lumii virtuale a televizorului, calculatorului și internetului îi impiedică pe aceștia să mai beneficieze de condițiile care le pot permite să aibă „experiențe ideale” formării lor prin contactul cu ceilalți din jurul lor, în
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
cu părinții lor care sunt martori ai creșterii și devenirii personale. - Avem acces la mai multe informații. - Datorită faptului că mulți părinți muncesc în alte localități, țări și nu în locul de domiciliu, copiii se află, ca și părinții lor, în absența unui timp trăit împreună, lucru ce îngreunează comunicarea dintre aceștia.“ Aleargă după fericire. O fericire care îi amăgește ca o bomboană pentru copii mici. Nu văd nimic în jurul lor. Ei sunt sclavii fericiți!” (Ovidiu Hurduzeu, Sclavii fericiți, Editura Timpul, Iași
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
o exemplificare a studiului despre structura poetică a basmului, în introducere adăugându-se observații pertinente despre mutațiile basmului în funcție de condițiile istorice, geografice, morale și sociale și despre caracteristicile mai noi ale eposului popular - vioiciunea, stilul eliptic, bogăția dialogului, linearitatea structurii, absența descrierilor și a caracterizării eroilor, a evocării ambianței, pătrunderea elementelor urbane -, explicabile prin influențele exercitate asupra folclorului de factorii culturali moderni. Cu Folcloristica română. Evoluție, curente, metode (1968), structurată pe direcții și școli, V. este și autorul primei încercări de
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
tipărit diferite documente istorice. Din 1866 îl va adăposti în casa sa pe D. Bolintineanu, pe care îl va îngriji cu devotament în timpul bolii. La începuturi prezent în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Popolul suveran” (unde va fi, în absența lui D. Bolintineanu, și redactor responsabil) și „Învățătorul satului”, mai târziu colaborează la „Românul”, „Albina Pindului”. În 1859 intenționa să scoată un dicționar istoric și geografic al României, după un an fondează împreună cu Carol Popp de Szatmary revista „Ilustrațiunea”, iar
ZANNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]