14,251 matches
-
în mod precumpănitor elementul de negociere și compromis. Dar, marile sale principii pot și trebuie respectate, la fel ca și angajamentele internaționale la care statele au subscris în virtutea vechiului și verificatului principiu de drept pacta sunt servanda. 3. O analiză atentă demonstrează că tezele cu privire la "internaționalizarea" dreptului constituțional care constituie de fapt "reversul" teoriei amintite mai sus seamănă, în mod izbitor, cu opiniile exprimate după cel de-al doilea război mondial privind instaurarea unui stat și a unui drept mondial. După cum
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să fie pe deplin compatibilă cu norma OIM în materie. Dacă în privința suspendării grevei (art. 55-56), a declarării grevei ca fiind ilegală (art. 58 și art. 60), nu se ridică probleme deosebite de ordin juridic, ci se dorește o mai atentă redactare a textului, cu o mai exactă circumstanțiere a cazurilor în care se poate cere suspendarea sau, după caz, declararea grevei ca ilegală, art. 62 ar trebui, după concluziile Comisiei, abrogat. Obiecțiile Comisiei de experți independenți pe care Comisia de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
conștiinței trebuie ascultat întotdeauna”. Aceasta nu implic], ins], infailibilitatea conștiinței sau mai mult] sigurant] decât aceea oferit] de însuși caracterul nesigur la deciziilor de ordin etic. Înv]ț]tură este însoțit] de un îndemn la formarea unei conștiințe informate și atente, prin integrarea în comunitatea creștin] și utilizarea resurselor menționate în vederea educ]rii ei. Diferențele dintre viziunile creștinilor asupra aspectelor de ordin etic decurg adesea din valoarea diferit] atașat] acestor surse. Uneori, aceast] înv]ț]tur] ar fi condus la înlocuirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a se supune analizelor calculate dinainte, agentul g]sește cea mai bun] cale de promovare a valorilor pe care el le prețuiește. Ins] nu ar fi cel mai bine dac] agenții și-ar p]stră simțurile calculative ascuțite, fiind atenți la fiecare situație, astfel încât ghidarea dup] pilotul automat al st]rii sau principiului s] fie metodă optim] de promovare a valorilor lor? Iar, în acest caz, agentul adept al teoriei consecințelor nu ar trebui s] r]mân] un permanent calculator
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
par s] se bazeze pe raționamente extrem de prudente, nu ar trebui s] ne surprind] faptul c] discuțiile legate de etică r]zboiului și descurajarea nuclear] susțin, de obicei, poziții și politici destul de diferite de practicile reale ale statelor. Analizele etice atente tind s] submineze profund teoriile acceptate legate de r]zboi, pace și securitate. Pacifismul Din perspectiv] realist], r]zboiul este justificat atunci cand servește interesului național și nejustificat atunci când este împotriva acestuia. Interesele altor state sau națiuni sunt considerate, în cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susțin c] aceste motive exist] pentru că noi s] le recunoaștem - adic] sunt acolo pentru a fi recunoscute. Exist] adev]ruri, adev]ruri factuale despre motivele care exist] acolo; și e posibil s] nu recunoaștem aceste adev]ruri dac] nu suntem atenți. Mai mult decât atât, putem spune despre o persoan] care înțelege foarte bine motivele c] știe ce se cuvine s] fac]. Astfel, odat] cu disponibilitatea adev]rului moral apare și posibilitatea cunoașterii morale. Închei prin a menționa dou] critici mari
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alt motiv pentru acest renume prost este presupunerea c] încrederea moral] a individului, angajamentul s]u fâț] de valori este, într-un fel, dependent de menținerea concepției c] morală cuiva este singura adev]rât] sau cea mai justificabil]. Dar reflecția atent] va dezv]lui bineînțeles c] singur], aceasta concepție nu garanteaz] angajamentul de a acționa. Acesta implic] o concepție despre ceea ce înseamn] morală cuiva pentru el, fie c] este singurul adev]r perceput sau nu. El implic] și o leg]tur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi fost posibilă fără suportul extraordinar acordat pe parcursul anilor de câțiva oameni deosebiți. Mulțumesc pe această cale profesorului Ilie Bădescu pentru îndrumarea, sugestiile și sprijinul constant pe care mi le-a acordat. În mod deosebit mulțumesc apoi, pentru lectura atentă și observațiile făcute, profesorului Augustin Alexandru Beanu, atât pe versiunile parțiale, cât și pe cele integrale ale tuturor capitolelor lucrării. De asemenea, mulțumirile mele se îndreaptă către colegii și prietenii mei care au contribuit la această lucrare în diverse măsuri
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
spălat (și stors), cîte unul sau pîlc, ieșiți pe poarta spitalelor să-și facă micile cumpărături pe la "alimentare". Sau, pur și simplu, să fumeze. Sau, de ce nu, să se plimbe. Nu-i bagă nimeni în seamă. În schimb, dacă sînteți atenți, veți observa că ei ne bagă. Aerul lor calm și detașat, de ființe desprinse de agitația noastră nătîngă, are ceva din răceala expertă a medicului. Ochiul lor odihnit în sordidele saloane albe pare să distingă ceea ce noi, în vînzoleala browniană
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de fiii marelui basaraben, intrați în marea capelă și veți găsi singuri răspunsul. De-o fi existînd vreunul. 30 decembrie Să nu ne amăgim: pictura românească nu a avut și nu are nici o șansă în competiția mondială. Să fim însă atenți la termeni. Cel puțin după al doilea război mondial, "întrecerea între națiuni" a fost o noțiune pe cît de caducă, pe atît de inoperantă. Dar chiar și înaintea războiului, așa zisele școli: franceză, germană, americană nu au fost nici pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vedeam cu unul din ăștia pe la Hală și simțeam cum, provocîndu-l cu subiectul Câmpeanu, își pipăia reflex buzunarul de la spate. Ceilalți doi îi binedispuneau strașnic pe noii călușari scorniceșteni. Fiecare în felul lui. Lăzărescu, enciclopedie ambulantă, reușea să-i țină atenți pe tropăitori chiar dacă, sau tocmai, le servea din cînd în cînd cîte-un citat din Tacit, din Înțelepții Sionului sau din Savonarola. Pentru că zicerile astea sunau, în urechile lor, ca poantele mai seci ale lui Jean Constantin. Dinescu era, într-un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vetustețe de iatac, deși, iată, din acest interior bătrînicios a pornit juna modernitate. Evident, cochetul Matiz e doar o glumiță pe lîngă prospecțiile ce se conturează în prezent, ca fiind determinante în civilizația post-industrială ce ne-așteaptă. Fiți, rogu-vă, atenți cum sună avertismentele de Casandră ale celor ce întrevăd clar orizontul postmodernității tehnico-științifice: anularea contacului interuman direct prin excesul de viteză comunicațională, distrugerea viitorului afectiv, dislocarea demografică în spațiul cosmic, virusarea chimică și cibernetică a mediului înconjurător, într-un cuvînt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
putea vedea ce păcat! pe Uccello, grandios-pigmentatul Uccello, orașul nepăstrîndu-i nici o lucrare. Și, din aceleași motive, nici pe suavul Veneziano (după al cărui "Portet de curtezană" am făcut, cîndva, surprinzătoare, pentru mine, desene). Mă voi întîlni, în schimb, cu fiți atenți! Fra Angelico, Masaccio, Del Castagno (siluetele lui Petrarca și Boccaccio!), Carpaccio, Botticelli (o! "Primăvara" și "Nașterea Venerei", la Ufizzi). Ufizzi la Veneția?!!! Ce mi-aș mai putea dori, fără să-l supăr pe Dumnezeul lui Michelangelo? Doar o fărîmă de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cam drăgălășenii din astea își livrau bărboșii coloși ai picturii moderne de la cumpăna secolelor XIX-XX. Tiranici și mofluzi, își jucau teribil de convingător cochetăriile menite a le augmenta legenda. Dialogurile unele în registru de-a dreptul savant divulgă, pentru urechea atentă, lecturi la zi din moștrii sacri ai momentului, altminteri, avizați frecventatori ai atelierelor. Ceea ce nu-l oprea pe Renoir să condamne literatura, atunci cînd se referea, răutăcios, la cei tineri, care veneau din urmă și ale căror neîmpliniri "ar fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în fața unui Occident egoist și distrat? Și asta de pe platforma unui deșănțat protocronism, unui caraghios traco-dacism de cancelarie C.C., unui dubios mecenat al culturii multilateral dezvoltate. Să fi acceptat (pentru ce?) teleasta paranteza aceasta riscantă în serialul conceput cu atîta atentă probitate morală și profesională? Stupoare, deci. Pînă în momentul în care alegra blondă ne invită s-o însoțim în insolitul ei demers: acela de a asculta civilizați, politicoși destăinuirile unui personaj (oricum inconfundabil) despre viața-i (oricum ieșită din comun
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lirism local. (Dominat atunci de cei cîțiva maeștri de notorietate, pe care, cu sinceritate, îi veneram, îi venerez încă.) Ei bine, de la aceste două pînze ale începutului la cele care umplu acum expoziția distanța pare enormă. Pare, doar. Pentru că ochiul atent va descoperi, surprins, cum tenta plată și vie de pe peretele Voronețului s-a păstrat, spectaculos, în aceeași tentă plată și vie de pe pînzele-mi următoarelor decenii. Zburătorii și Călătorii de pe șevaletele ce întrerup din loc în loc seria gri a marilor pînze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
închide între copertele ei și amintirea îndatorată pe care i-o păstrez. Deși modul în care am înțeles imaginarul m-a purtat departe de interesele de cercetare ale doamnei Cătălina Velculescu, m-am bucurat din parte-i de o lectură atentă a vechiului manuscris al cărții de față și de multă încurajare. În profesorul Mihai Moraru am găsit fără îndoială cel mai apropiat prieten medievist - dacă acest cuvânt are puterea să reprezinte copleșitoarea lui erudiție, care merge mult dincolo de granițele domeniului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pomeniți totuși în secolul X; deși ortodocși, nu au fost niciodată cetățeni cu drepturi depline ai imperiului bizantin; deși vorbitori de limbă cu rădăcini latine, nu devin catolici; deși se implică alături de catolici în proiectele de cruciadă, o fac rămânând atenți față de ei la apărarea identității lor ortodoxe; deși creștini ortodocși, rămân "latini", înconjurați din trei părți de populații de limbă slavă. Ideea bizantină ajunge astfel [după Constantin Cantacuzino, n.n.] să se disjungă în două elemente: Imperiul roman și Imperiul grecesc
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și de teritoriu de confruntare pentru forțe sau interese adverse, care puteau afecta decisiv soarta statelor lor. Au dovedit în acest fel un uimitor simț politic pentru cât de tinere erau formațiunile lor statale. În plus, au realizat un calcul atent, ținând cont de mersul istoriei regionale și de propriul rol, care putea deveni determinant în spațiul geo-politic post-bizantin, cunoscând totodată și tendințele puterilor vecine de acaparare sau de dominare a teritoriilor lor. Domnii medievali au preferat un statut impropriu de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cel istoriografic și în programele iconografice ale lui Petru Rareș cu imaginea (anti-modelul) diavolului. A transforma un chip voievodal într-un mit, a concentra o întreagă arie imaginară în jurul eroicului și a invoca permanent figura strămoșului cruciat denotă o grijă atentă la apelul mobilizator venit dinspre domn, ca principal agent al "ridicării la oaste" sub semnul istoriei mereu solicitante. Europa occidentală, după stăvilirea în secolul VIII a invaziei arabe în Peninsula Iberică, prin Carol de Martel și Charlemagne, a cunoscut pericolul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
înscriu personajele în paradigma puterii sacre. Proiecția arhetipală întâlnește din nou ipostazele culturale ale epocii, în hagiografii. Imaginarul oferă codului eroic structura de basm a inițierii - proba și depășirea acesteia -, atât în povestirile cronicărești (mai ales în letopisețele moldovenești, mai atente la traseul meritoriu al personajelor), cât și în paginile vieților de sfinți, acolo unde miraculosul irupe continuu în profan (cazul Jitiei Sfântului Gheorghe din Mineele râmnicene, a Jitiei Sfântului Tiron din Cazania lui Varlaam, a Jitiei Sfântului Sisinie din Codex
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o fac vag vizibilă. Dintre textele culte, doar Țiganiada, mult mai târziu, va atenua din îndârjirea superioară a bărbatului medieval și va da viață unor chipuri feminine noi, diferite de cele medievale, descrise în tonuri mai îngăduitoare sau mai ironice, atente totuși la această existență mută, timp de secole, în imaginarul istoriografic. Între cuplul adamic și Fecioară, între păcat și sfințenie, între cotidian și dogmă, dar mai mereu în interiorul casnic, femeia din evul mediu românesc ne apare în scrierile culte supusă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
exhaustivă, vezi Mazilu, Recitind literatura română veche I 439-80). Interesante sunt observațiile pe care Mazilu le face asupra conținutului bizantin venit prin filieră sud-dunăreană; pentru referințe la filtrul medio-bulgar al țaratului lui Simeon, vezi și I 16-33. 23 O analiză atentă a valorii simbolice a însemnelor domniei - sceptrul, crucea, spada, lancea, coroana, lanțul de aur purtat la gât, tronul, costumul domnesc −, dar și a formularisticii oficiale - domn, autocrat, Io-Ioan, împărat, voievod -, vezi în Pippidi 23-78; Daniel Barbu, Rome, Byzance et les
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acesteia, fără a miza, așadar, pe oarecare sensuri "exacte" ale textului aristotelic ori pe niște sensuri "deformate" datorită intențiilor de interpretare simbolică a "materialului" aristotelic. În plus, cercetarea de față nu ține nicidecum să fie și "filologică", deși va fi atentă la utilizarea, cu anumite înțelesuri, a unor termeni. Mediul nu este un termen oarecare în raționament (silogism), sau un al treilea termen ca poziție în judecată; deși este un al treilea termen în silogism (primii doi fiind majorul și minorul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
uzate Apa curată (de pe acoperișuri, terenuri învecinate, pardoseli betonate curate, etc.) care curge și se amestecă cu apele uzate mărește cantitatea de apă uzată care este nevoie să fie stocată și împrăștiată la nivelul fermei. Separarea traseelor necesită o planificare atentă la nivelul fermei precum ��i o întreținere regulată a jgheaburilor și burlanelor. Apa curată trebuie direcționată spre sistemele de drenaj sau canalizare prin intermediul unor instalații etanșe. Este indicat ca la ieșirea din fermă sistemul de evacuare a apelor curate să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]