14,359 matches
-
luarea în considerare pentru sezonul de premii. A fost lansată pentru o săptămână, de la Crăciun până la Anul Nou, în două cinematografe, unul în Los Angeles și unul în New York, pentru a putea intra în cursa pentru premiile Oscar. Pentru lansarea cinematografică, care a început pe 20 ianuarie 2006, Malick a modificat filmul din nou, reducându-l la 135 de minute, dar a introdus scene care nu au fost incluse în prima versiune. A modificat o parte din scenele narative extinse ale
Lumea nouă (film din 2005) () [Corola-website/Science/327687_a_329016]
-
rânduiala lumii este ca omul să nu trăiască singur după încercări năprasnice. Scenariul filmului a fost scris de Stere Gulea și a adaptat nuvela "Ochi de urs" a lui Mihail Sadoveanu. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Mariana Petculescu, iar operator filmări combinate Nora Irimescu. Muzica este interpretată de Orchestra de Cameră dirijată de Horia Andreescu. Dresura ursului a fost realizată de Ioana Vîntoiu. Actorul Dragoș Pâslaru a interpretat în film rolul
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
cariera sa”. În film apare și fiica mai mică a lui Radu Beligan, Raluca. Muzica a fost compusă de Temistocle Popa și interpretată de Orchestra Perpetuum Mobile dirijată de Ion Cristinoiu. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Copia standard a fost definitivată la 26 noiembrie 1975. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.569.000 lei. Scenaristul Octav Pancu-Iași (1929-1975) a decedat în dimineața zilei de 16 sau 17 aprilie 1975, numele său fiind trecut
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
o administrează, cu înțelepciune bonomă, doctorului, alienat de succesul său social.”" Analizând acest film, Marian Rădulescu îl consideră drept o pseudo-dramă psihologică cu elemente de comedie lirică, care „seduce spectatorii nostalgici prin dialoguri (...) și câteva interpretări actoricești remarcabile”, deși limbajul cinematografic folosit de regizor este „la limita mediocrului”. Medicul realizat pe plan profesional, dar ratat în viața sentimentală distrusă de propriul egoism, are norocul să întâlnească într-o zi un taximetrist filozof, „un duhovnic socratic al timpurilor moderne”, care-l plimbă
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
se duce la cabina telefonică, unde o întâlnește pe femeia de care se îndrăgostise. Scenariul filmului a fost scris de Ion Marinescu. Filmările au avut loc în anul 1991. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Doina Cărădan. Redactor muzical a fost Anca Dumitrescu. Coreografia a fost executată de trupa „Orion-Balet” București de pe lângă Artexim condusă de Ion Tugearu. Pe genericul final sunt adresate mulțumiri filialelor A.C.R. București și Prahova pentru
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
Acest film conține și o scenă de nuditate. La un moment dat, Carmen Galin se schimbă de haine în mașină și își expune cu acest prilej sânii goi. Lansarea filmului a avut loc la 24 august 1992, „în plină restructurare cinematografică”, intrând din acest motiv într-un con de umbră. Filmul "Telefonul" a fost vizionat de 6.666 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
căruia va întâlni dragostea. Dramă sentimentală, dulceagă și soporifică.”" O opinie diferită a fost exprimată de regizorul Laurențiu Damian, profesor de regie de film și de scenaristică la UNATC, critic de film și realizator de emisiuni de televiziune pe teme cinematografice. El consideră că acest film demonstrează atât profesionalismul Elisabetei Bostan, cât și o schimbare de optică a realizatoarei care a trecut de la o viziune romantică la "„o analiză lucidă despre «dreptul la fericire»”". În contextul operei regizoarei, "Telefonul" pare a
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
de Filme 4 în februarie 1974 un scenariu literar intitulat „Zilele și nopțile unui profesor”. Realizarea filmului i-a fost încredințată lui Stere Gulea (debutant în filmele de lungmetraj), ca urmare a intervenției convingătoare a lui Toma Caragiu la autoritățile cinematografice din acea vreme. Gulea a realizat un decupaj regizoral, care a fost aprobat de casa de filme la 20 septembrie 1975. Filmul a intrat în faza de producție la 1 noiembrie 1976, cu un deviz limită de 2,9 milioane
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
acea seară s-a produs un cutremur devastator în care a murit actorul Toma Caragiu, ce urma să joace în film. Din această cauză, filmările au fost suspendate până la 19 martie. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Stelian Stativă. Operatorul Valentin Ducaru a debutat în acest film ca director de imagine. După finalizarea filmărilor, pelicula a fost vizionată de casa de filme la 9 august. Producătorii au solicitat efectuarea unor filmări de
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile acestui film au fost în general pozitive, deși unii autori au identificat un rol propagandistic al producției cinematografice. Într-un articol publicat în martie 1980, Constantin Pivniceru îl cataloga drept un film de „fină observație și devotată sinceritate”. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Iarba verde de acasă" drept un film
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
secund a fost Nicu Gheorghe. Au fost folosiți pe post de consilieri prof. dr. Ion Ardeleanu (consilier istoric), col. Leonida Loghin (consilier militar) și ing. Iulian Balaban (consilier geolog). Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Filmul " Liniștea din adîncuri" a fost vizionat de 1.015.280 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
filmele sale putând fi cu îndreptățire numite politice, în sensul implicării profunde și în cel al comunicării unui mesaj de nobila vibrație patriotică”". Regizor secund a fost Dimitrios Sukas. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Malvina Urșianu a realizat în 1987 un film intitulat "Figuranții", în care preia o parte din personajele din "" (cu actorii lor) și prezintă destinul Lenorei în anii '50 ai secolului al XX-lea. Fetița care căra cu ea prin
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
să refacă unele aspecte ale serialului este în faza de pre-producție, urmând să apară în 2013 în regia lui Bryan Singer, beneficiind de participarea creatorului seriei originale, Glen A. Larson. Serialul începe cu o narațiune rostita de Patrick Macnee: Versiunea cinematografică a episodului-pilot se termină cu "..departe, foarte departe, printre stele."
Battlestar Galactica (serial TV din 1978) () [Corola-website/Science/327767_a_329096]
-
Sterian și Alexandru Taraivan. Regizori secunzi au fost Adriana Lupu și Dumitru Câta. Malvina Urșianu a apelat la acest film la doi colaboratori noi: operatorul Sorin Ilieșiu și compozitorul Vasile Șirli. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Filmul "" a fost vizionat de 1.488.430 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
realizarea acestui filmul. Regizori secunzi au fost Iorgu Ghindidis și Silviu Dimitrovici. Vocea lui György Kovács a fost dublată de Gheorghe Cozorici. Au cântat Martha Kessler și Valeria Rădulescu. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Copia standard a fost definitivată în decembrie 1970. Potrivit mărturiilor regizoarei, conducerea Comitetului de Stat pentru Cultura și Artă nu a fost mulțumită de finalul filmului. În varianta inițială filmată și montată, personajul Cristea era omorât după plecarea din
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Potrivit lui Florian Potra, ""filmul marchează o îmbogățire și o nuanțare a liniei istorico-ilustrative din filmele "Dacii", "Mihai Viteazul" și "Ștefan cel Mare" pe care nu le depășește totuși ca rezolvare strict cinematografică"."
Cantemir (film) () [Corola-website/Science/328005_a_329334]
-
Consiliului Culturii și Educației Socialiste la 14 noiembrie 1977, fiind avizat. Copia standard a fost finalizată la 29 noiembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.938.000 lei. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu concursul Ministerului de Interne. Pe post de consilier a fost folosit maiorul Mircea Gîndilă. Concepția regizorală formulată la 13 iulie 1976 de Virgil Calotescu a fost următoarea: "„Dorim să demonstrăm cu acest film că fiecare cucerire a regimului
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
aibă loc la 1 decembrie 2006. În replică, producătorul Marius Th. Barna a afirmat că nemulțumirile regizorului sunt neîntemeiate. Premiera filmului a avut loc la 1 decembrie 2006, fără ca regizorul să fie prezent. Filmul "Happy End" a reprezentat un eșec cinematografic, fiind vizionat de numai 906 spectatori (dintre care 768 în anul 2006 și 138 în anul 2007) în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
cărui motor negativ e, evident, un senator traficant de ecstasy, că doar n-o să pui un instalator cap al răutăților! Ce fel de disidență ar mai fi și asta? Investigarea polițist-socială e de o dezolantă sărăcie de idei în limbaj cinematografic și de un didacticism respingător. Filmul lasă o penibilă impresie de încropeală continuă care nu dă nici o speranță.”" Criticul de film Valerian Sava de la revista "Observator Cultural" a criticat filmul, numindu-l "„un film polițist subartizanal, compus din replici explicativ-tautologice
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
anul 1976. Filmul a intrat în faza de producție la 18 martie 1976 cu titlul de lucru „Plecarea din rai”. Filmările au avut loc în perioada 23 iunie - 6 august 1976. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Copia standard a fost finalizată la 11 decembrie 1976. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 2.491.000 lei. Coloana sonoră conține piese muzicale interpretate de Orchestra de jazz a Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
Crângaș din București și a invatat la școli evreiești, între care școală „Malbim” și liceul „Cultură”. Printre profesorii de care a avut parte au fost scriitorul Mihail Sebastian și dirijorul Hâim Schwartzman Ulterior a invatat la București teatrul și arta cinematografică. A debutat la Teatrul Nottara. În anul 1961 a emigrat în Israel. Debutul în noua țară și limba l-a realizat în piesa „Îmblânzirea scorpiei” de Shakespeare la Teatrul municipal Haifa. Apoi a jucat în piese numeroase , între care Un
Niko Nitai () [Corola-website/Science/327150_a_328479]
-
în spate pe Andrei, care fusese grav rănit, și îl urcă într-o barcă, încercând să se salveze de soldații germani care trag asupra lor cu mitraliera. Scenariul acestui film a fost scris de romancierul Bujor Nedelcovici. Proiectul acestei producții cinematografice datează din anul 1971, atunci când se aniversau 50 de ani de la înființarea Partidului Comunist din România. "Întîlnirea" urma a fi un film jubiliar, dar regizorul Sergiu Nicolaescu a afirmat că nu a vrut să participe la această aniversare cu o
Întîlnirea () [Corola-website/Science/327206_a_328535]
-
al acestuia. Decupajul intitulat inițial „Dacă toți copacii ar fi la fel” a fost aprobat la 14 aprilie 1975 pentru intrarea în producție; intrarea efectivă a avut loc la 5 mai. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Filmările au început la 4 august 1975, s-au desfășurat la București și Constanța și au durat 21 sau 22 de zile. Regizori secunzi au fost Ovidiu Ionescu și Dumitru Cîta. În realizarea filmului au fost folosiți pe post
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
directorul Coman drept un „avocat al îndrăznelii creatoare și responsabile”. Au existat accente critice puține și timide, în principal în revista „Flacăra”. Unii critici (Călin Căliman și E. Patriche) au remarcat că filmul are formă de reportaj, având un limbaj cinematografic sărac și fiind lipsit de substanță dramatică. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman afirma că filmul "Zile fierbinți" este „portretul unui director de șantier naval, un cinematograf tern, diluat în frazeologie, lipsit
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
au folosit multe tehnici de pionierat, cum ar fi utilizarea tehnicii filmării panoramice, imagini de noapte, o scenă de luptă cu câteva sute de figuranți care a fost făcută să arate ca fiind cu câteva mii. Filmul este prima producție cinematografică americană importantă, totodată este una foarte controversata datorită poziției pro-sudiste a regizorului D. W. Griffith.
Nașterea unei națiuni () [Corola-website/Science/327236_a_328565]