15,087 matches
-
limitele lui. Iar ele sunt, într un fel, și pragurile culturii noastre tradiționale, cu deschiderile lor cu tot: nu am avut o bună întâlnire cu istoria, pe care a trebuit uneori s-o «boicotămă; nu am trimis, cultural, spre științe experimentale și matematism 11. Oricum ar fi, universalitatea integrală, goetheană sau nu, ne este sau ne-ar fi structural refuzată. Deci, implicit, și cunoașterea universală și enciclopedismul cu toate urmările sale. Experiența istorică, mult mai puțin profetică, ar spune că o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
psihopatologie și psihologia patologică, care ar fi disciplina având drept obiect studiul tulburărilor de comportament, de conștiință și de comunicare. Autorul acestuia consideră că psihopatologia se află la jumătatea drumului dintre psihologie și psihiatrie și completează abordarea clinică prin metode experimentale, teste și statistici (Tudose și colab., 2002)3. De nenumărate ori s-a întâmplat ca domeniul psihopatologiei să se suprapună peste cel al psihiatriei și invers. Psihopatologia nu abordează simptomele dintr-o perspectivă organică, încercând să răspundă la întrebarea "de ce
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
deciziei umane, pun accentul asupra faptului că ființa umană poate interveni în relația cu destinul. Modelul existențialist aduce în prim plan delimitarea dintre patologie și normal, descoperind o psihopatologie a majorității răspândită în societate și regăsită în membrii acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aduce în prim plan delimitarea dintre patologie și normal, descoperind o psihopatologie a majorității răspândită în societate și regăsită în membrii acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a majorității răspândită în societate și regăsită în membrii acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998)11
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
regăsită în membrii acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998)11 în care psihopatologia este descrisă ca
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998)11 în care psihopatologia este descrisă ca ocupându-se de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
observații sistematice și posibilitatea unui control suficient al mediului, cu scopul provocării comportamentului care ne interesează. În funcție de obiectivele organizării unei situații controlate supuse observării, Mucchielli deosebește următoarele tipuri de comportamente: comportamente evocate cele sperate de cercetător să apară datorită condițiilor experimentale; comportamente amplificate pentru a amplifica un răspuns prezent dar puțin vizibil, se intensifică sau se reduc proprietățile situației; comportamentele epurate în vederea măsurării se poate "izola" o trăsătură și crea o situație favorabilă evaluării cantitative a acesteia. 3. Observația clinică controlată
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să se comporte ca și cum ar fi în situații reale de viață. Se poate utiliza în evaluarea deprinderilor sociale ale delincvenților tineri și elevilor, în evaluarea comportamentelor adaptative ale alcoolicilor, etc. e) Observația comportamentului în timpul situațiilor de laborator similare situațiilor reale (experimental analogs) sunt utilizate, în special, pentru evacuarea comportamentului nonverbal. f) Măsurători fiziologice, își propun să evalueze statusul fiziologic al subiecților în anumite situații, spre exemplu detectarea minciunii. 4. Autoobservația, a fost reintrodusă în psihologie prin intermediul convorbirii și chestionarelor. Există diverse
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de completare a unor pattern-uri continue și care se complică treptat. În cazul setului Ab succesul depinde de capacitatea subiectului de a vedea figurile discrete ca întreguri spațiale și să aleagă acele figuri care completează desenul. Pe baza studiilor experimentale, Raven identifică cinci stadii necesare rezolvării MPC: copilul e capabil să distingă figurile identice de cele diferite iar apoi cele similare de cele nesimilare; copilul e capabil de a aprecia corect orientarea figurilor atât în raport cu propria sa persoană cât și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
copii (6-16 ani) sunt cunoscute sub denumirea de WISC. 3.2.1.2. Testarea funcțiilor senzoriale și motorii Tehnicile de examinare a funcțiilor senzoriale și în primul rând a sensibilității vizuale, auditive și tactile, deși sunt legate de începuturile psihologiei experimentale, se află astăzi într-o zonă de intersecție cu specialitățile medicale: oftalmologie, O.R.L:, neurologie. Dintre diversele probleme legate de funcția vizuală, examinarea posibilităților de diferențiere cromatică este cea mai frecvent pusă în fața psihologului. Metoda cea mai uzuală se
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în clinică este testul 16 PF testul celor 16 factori de personalitate a lui Cattell; validat prin metoda analizei factoriale și în legătură cu care un grup de cercetători români, experimentând pe un lot de 1000 de subiecți, au elaborat un etalon experimental și un program de prelucrare a datelor pe calculator. Cel mai complex chestionar îl reprezintă M.M.P.I.-ul (Minnesota Multiphasic Personality Inventory) al lui Hathaway și McKinley (1951). Acest chestionar de personalitate, realizat de un psiholog și un psihiatru, are drept
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
personalității. După Jerom Franc și Judd Marmor (Holdevici, 1996)83 toate terapiile au câteva aspecte comune: * relația apropiată, de încredere între terapeut și copil; * libertatea emoțională: terapeutul încurajează copilul să-și elibereze și să-și exprime sentimentele; * învățarea cognitivă și experimentală: direct sau indirect, terapeutul încearcă sa-l învețe pe copil moduri diferite și adaptative de comportament; * practic: terapeutul încurajează copilul să folosească noul mod de gândire, noul tip de comportament și de simțire în activitățile zilnice. Astfel că putem spune
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
66). Workshop-ul de o zi (cu durata de 5 ore) implica pisho-educație, respirație relaxată, restructurare cognitivă și expunerea in vivo. La 6 luni după intervenție, 9 persoane din lotul de control (reprezentând 13.6%) și doar o persoană din lotul experimental (1.8%) au dezvoltat tulburarea de panică, ceea ce indică un răspuns favorabil la tratament. În pofida limitelor metodologice, cum ar fi generalizarea limitată, un număr mic de participanți și o perioadă scurtă înainte de evaluarea realizată pentru a estima în ce proporție
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
constă în opt ședințe a câte două ore, în grupe de câte 12 persoane. Scopul acestui studiu este de a evalua eficiența acestei intervenții timpurii bazată pe principii cognitiv-comportamentale asupra reducerii simptomatologiei tulburării de panică. S-a presupus că lotul experimental va obține îmbunătățiri la nivel clinic comparativ cu lotul de control. Evaluările sunt realizate pretest-posttest, pe două loturi în care subiecții au fost repartizați în mod randomizat, existând și o evaluare de follow-up pentru a observa persistența în timp a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la nivel clinic comparativ cu lotul de control. Evaluările sunt realizate pretest-posttest, pe două loturi în care subiecții au fost repartizați în mod randomizat, existând și o evaluare de follow-up pentru a observa persistența în timp a rezultatelor pe lotul experimental, la șase luni după intervenție. Participanții au fost selectați în mod aleator din populația generală, fiind repartizați în grupul experimental și în grupul de control. Au fost incluse persoanele de peste 18 ani cu simptome ușoare ale tulburării de panică, care
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
repartizați în mod randomizat, existând și o evaluare de follow-up pentru a observa persistența în timp a rezultatelor pe lotul experimental, la șase luni după intervenție. Participanții au fost selectați în mod aleator din populația generală, fiind repartizați în grupul experimental și în grupul de control. Au fost incluse persoanele de peste 18 ani cu simptome ușoare ale tulburării de panică, care au obținut un scor mai mic de 13 pe Scala de autoevaluare a severității tulburării de panică (Panic Disorder Severity
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Cyclical processes in personality and psychopatology", în Journal Of Abnormal Psychology, 103, 1994, pp. 51-54. Watchel, P.L., Psychoanalysis, behavior therapy, and the relational world, American Psychological Association, Washington, DC, 1997. Watson, J.B. & Rayner, R., "Conditioned emotional reactions", în Journal of Experimental Psychology, 3, 1920, pp. 1-14. Wolfe, J., Brown, P.J. & Kelley, J.M., "Reassessing war stress: Exposure and the Persian Gulf War", în Journal of Social Issues, 49, 1993, pp. 15-31. Woods, P., Silverman, E., S., Gentilini, J., M., Cunningham D., K.
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pp. 17-30. 258 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 259 S. Freud, Analysis of a phobia of a five-year-old boy, vol. III, Basic Books, New York, 1909. 260 J.B. Watson & R. Rayner, "Conditioned emotional reactions", în Journal of Experimental Psychology, 3, 1920, pp. 1-14. 261 A. Bandura, Principles of behavior modification, Rinehart & Winston, New York, 1969. 262 S. Mineka, "Animal models of anxiety-based disorders (Their usefulness and limitations)", în A.H. Tuma, J. Maser (ed.), Anxiety and the Anxiety Disorders
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este relevant un studiu derulat în anul școlar 1936-1937 în cadrul liceului Laurian din Botoșani unde conducerea școlii a aplicat asupra unui eșantion de elevi testul de inteligență logică Lahy, ale cărui rezultate au fost prelucrate apoi la laboratorul de psihologie experimentală de la Universitatea din București. Prin aceste testări s-a obținut o clasificare a elevilor pe coordonatele: stare materială, inteligență, mediu social și origini etnice. Datele au indicat o curbă a inteligenței cu tendințe ascendente dinspre cursul inferior al liceului spre
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Facione et al., 1991). O recentă descoperire medicală arată că o proteină rară, denumită activator plasminogen salivar și care a fost identificată în saliva liliecilor vampiri din America Centrală și de Sud, ar putea fi utilizată în tratamentul ischemiei acute. Cercetările experimentale întreprinse pe animale au stabilit că saliva provenită de la Desmodus rotundus acționează mai repede, mai eficient și un timp mai îndelungat decât anticoagulantele actuale. Se speră chiar ca această proteină să recupereze deficitul motor al pacienților care au suferit infarcte
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
la Liceul Internat, până în 1900, când părăsește definitiv învățământul secundar și este numit profesor titular la Facultatea de Științe. Aici organizează primul laborator de electricitate din România, transformat apoi în Școala de Electricitate de pe lângă Universitatea ieșeană, prima școală de fizică experimentală gen Lippman, cum se apreciază, care va pune bazele învățământului superior tehnic la Iași. În anul 1913 se transferă la Universitatea din București unde va funcționa până în 1937 când se pensionează. În perioada bucureșteană pune bazele unui institut electrotehnic similar
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ce și-au făcut studiile la Liceul Internat „Costache Negruzzi” din Iași, este prezentat și Mihai Ciucă, pe care-l găsim și în catalogul absolvenților promoției 1901. După studii la Facultatea de Medicină din București, lucrează în laboratorul de medicină experimentală al prof. Ion Cantacuzino. Este colaborator al maestrului său, Ion Cantacuzino, alături de alte personalități, în acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiilor de holeră și tifos exantematic în timpul războaielor balcanice și al primului război mondial. După o practică de doi ani la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fenomenului de bacteriofagie, domeniu care îl va consacra pe plan mondial, în 1892, revine în orașul studiilor liceale la Catedra de Igienă a Facultății de Medicină. Aici, în strânsă colaborare cu Clinica de Boli Infecțioase, orientează cercetările pe linia medicinei experimentale (și nu preponderent statistice și monografice, cum erau orientate școlile de igienă din București și Cluj). Contribuțiile sale importante au condus la măsurile necesare eradicării malariei în România, ele vizând însă și alte boli contagioase, precum difteria malignă, scarlatina, tifosul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]