14,011 matches
-
Portant, une telle modification du découpage des vers peut porter atteinte aux enjambements du texte de départ. Prenons l'exemple suivant : În noaptea asta-n care cad/ atâtea stele, tânărul tău trup/ de vrăjitoare-mi arde-n brațe/ ca-n flăcările unui rug. (Noi și pământul) (Blaga, 2010 : 27) Cette nuit où tombent/ tânt d'étoiles/ ton jeune corps de sorcière/ brûle dans mes bras/ comme dans leș flammes d'un bûcher. (Nous et la terre) (Miclău, 1978 : 145) On peut
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vent) (Miclău, 1978 : 507). Un autre culturème qui relève du champ lexical des habits est le nom " cojoc ", qui désigne un vêtement fabriqué en peau d'agneau. Dans notre corpus, le terme est traduit par " touloupe " ou " pelisse " : " cojoace cu flăcări de lâna " " touloupes à flammes de laine " (Bunăvestire/Annonciation) (Pop-Curșeu, 2003 : 93) ; " pelisses aux flammes de laine " (Annonciation) (Loubière, 2003 : 63). La traduction des pièces de la maison populaire roumaine est parfois difficile à căușe du manque de correspondance entre leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
C. S. Nicolăescu-Plopșor” și cadru didactic la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din Craiova. Debutează la „Ramuri”, în 1970, publicând o scrisoare inedită a lui Al. Macedonski. Colaborează și la „România literară”, „Luceafărul”, „Analele Universității din Craiova”, „Mitropolia Olteniei”, „Cronica”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Meridian”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Lamura” ș.a. A mai semnat N. Tudor, N. Theodor, Teofil Mehedințeanu. N. desfășoară o merituoasă activitate de identificare și ordonare a izvoarelor documentare, investigația privind deopotrivă periodice, cărți vechi, manuscrise, acte de cancelarie, cronici, discursuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
854; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 266; Perpessicius, Opere, IX, 156-158, 433-435; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist. lit. (1982), 929; Popa, Dicț. lit. (1977), 469; Opriș, Reviste, 99-100; Traian Stoica, O convorbire cu Pericle Martinescu despre Neagu Rădulescu, „Almanahul «Flacăra»”, 1982, 129-135; Cristea, Teleorman, 429; Dicț. scriit. rom., IV, 35-36. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
realizează Luchian, ci al unui om dedicat artei, dedicație pusă sub semnul unei distincții idealizante. Portretul devine interesant prin relația pe care-o stabilește cu fundalul, un peisaj cu arbori. Trunchiurile apar asemenea unor coloane, frunzișul pare să fumege în flăcări de culoare brun-roșcată-cărămizie pe fundalul unui cer albastru. Pălăria are contururi ferm trasate pe acest fundal ușor artificial care înlocuiește natura și naturalul unui peisaj. Apare și o simetrie tipică armonicelor decorative bazate pe progresii. Frunzișul copacilor se transformă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
același timp, suntem departe de o abordare fiziologică a maladiei, boala lui Petrașcu este una a frunții, a spiritului, nu a intestinelor, a pielii sau a genitaliilor. Febra amplifică intensitatea privirii, o spiritualizează, pictorul apare ca un artist inflamat de flacăra creației, suferința fiind unul din ingredientele necesare înfăptuirii operei. Luchian este poate pictorul care transferă în propriul său corp intensitatea actului creator datorită maladiei și de cazul său cel mai apropiat mi se pare a fi cel al pictorului simbolist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din strălucirea luciferică a îngerului căzut. Orfeul lui Delville are înfățișarea unui efeb, ținând lira deasupra capului într-un gest de grație și forță. Ca și cum ar dori s-o ferească de impuritatea locului în care se află, el pășește printre flăcări amenințat de gurile deschise ale Cerberului sau ale altor demoni care au luat o formă igniferă. Asemeni haloului auratic al sfinților, capul său este înconjurat de un nimb luminos, încununat de lauri și de părul asemeni unei cozi de cometă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
caselor bătrâne, pentru că în zidul vechi și sgronțuros, în crăpături, ca și în părțile lui netede, vedeam desenându-se figuri în gesturi de rugăciune, cavaleri medievali în zale, alergând pe cai repezi, oameni disperați ridicând mâinile spre cer; vedeam valuri, flăcări și o serie de motive curioase și fără legătură între ele, dar foarte sugestive"453. Pictorița descoperă o sală plină cu bronzuri, descoperire esențială care lasă o puternică impresie asupra ei și ne permite să vedem amprenta unei sensibilități care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atitudinea melancolică ca atitudine "artistică" tipică, prezentă și în titlul tabloului. Diferența evidentă ține de dimensiunea senzualist-morbidă, accentuată în sensul sensibilității decadente. Dacă Magdalenele lui La Tour se abandonau reflecției, absorbite într-o contemplatio morosa care le spiritualiza, privind la flacăra lumânării sau în gol, figura feminină la Kimon Loghi este expusă frontal, frontalitatea specifică privirii meduzante. Fata ne fixează obsedant, expunând craniul ca pe un trofeu, obiect de cult, cât și obiect simbolic. În plus, această figură feminină, aparent nubilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
părul azi mai alb. Floarea vremii Pe pajiști stânjeneii, În suflet toamnă iar. Ion PILLAT Marin SORESCU: POVESTE - comentariu literar „Sufletul tău funcționează cu lemne, Iar al meu cu electricitate. Dragostea ta umple cerul de fum, A mea e din flăcări curate. Totuși vom mai merge Împreună O bună bucată de pământ, O bună bucată de cer, O bună bucată de lună. Vom fi fericiți pentru iarbă Și pentru loc, Vom râde pentru copac, Vom slăvi drumul drept cu câte o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lua după gând, Ne vom lua după două-trei cuvinte. Până când ne va ieși În cale Sfânta Vineri Să ne spună printre altele Că nu mai suntem tineri Și că ea n-o să ne mai dea de-acum Nici electricitate pentru flacără Nici lemne pentru fum.” (1) 1. Titlul poeziei, simplu, sugerează un anumit tipar menit să organizeze discursul poetic. Există astfel, un Început, prezentarea datelor; altfel spus, o expozițiune, o desfășurarea a acțiunii și un final. Cuvântul reprezentând reperul, titlul, a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ironică, sufletele funcționează ca niște mașini, natura combustibilului indică intensitatea trăirii. Dragostea ei nu este totală, arderea este reziduală, maculează cerul, Înnegrește orizontul. Doar el, al cărui suflet are nevoie de electricitate, trăiește o dragoste purificată pentru că se compune din „flăcări curate”. Aceste comparații indirecte, descrierea mecanicistă a funcționării sufletelor, opresc, de la Început, orice posibilitate de idealizare. Deși imperfect, cuplul se constutuie „totuși” și cei doi vor merge Împreună „o bună bucată de pământ”, „o bună bucată de cer”, „o bună
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
abandonului sau a devierii, necesitatea Înscrierii Într-un tipar al normalității: „Ne vom lua după umbra mea... Ne vom lua după primul gând, Ne vom lua după două - trei cuvinte”. Fără posibilitate de schimbare, sfârșitul este inevitabil: „Nici electricitate pentru flacără, Nici lemne pentru fum.” Poezia se deschide metaforic prin sugestia conținută În prezentarea Îndrăgostiților și continuă simplu, incantatoriu. Se Încheie dramatic fără să apeleze la clasicele figuri de stil. În măsura În care stilul este adăugare În expresie pentru a exprima integral percepția
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
romantice: „păr de aur moale", „umerele goale", „umbra feței străvezii.” În contrast cu paloarea feței, sunt ochii; ei ilustrează prin scânteiere viața interioară. Strălucirea lor este interpretată de fată ca semn al morții: „Lucești fără de viață... Și ochiul tău măngheață”. Ea Înțelege flacăra din ochii Luceafărului ca semn al glacialității stelare și refuză să-1 urmeze. Luceafărul, În schimb, vrea să-i eternizeze iubirea: „Colo-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe, Și toată lumea-n ocean De tine o s-asculte.” Urmând repetatei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care au fost apoi nimicite pe rând, cu foc de mitraliere, pușcă, stropite cu benzină și incendiate, cu excepția ultimei magazii care a fost dinamitată. Vacarmul și scenele înfiorătoare ce au avut loc depășesc puterea de evocare: femei cu părul în flăcări, oameni răniți și aprinși de vii, ieșeau prin acoperișul sau spărturile magaziilor incendiate, căutând înnebuniți o scăpare. De jur împrejur însă îi țintea arma ostașilor care aveau ordinul de a nu scăpa niciun civil. Grozăvia sinistrului era așa de puternică
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unii soldați trăgeau încruntați, calm, alții se închinau și trăgeau iar arma le tremura în mână, alții trăgeau aiurea, alții chiar evitau să tragă. [...] Cei dinăuntrul magaziilor, îngroziți de chinurile morții, încercau să evadeze sau se ridicau pe geamuri în mijlocul flăcărilor, implorând să fie împușcați. Cei mai mulți dintre ofițerii ce erau la fața locului erau impresionați la lacrimi de ceea ce erau nevoiți să facă și unii dintre ei abandonau poziția, eschivându-se sau chiar ascunzându-se printre alți soldați fără misiune"72
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Botezatu p. Șeful Secției II-a Maior, ss. Mangesius Mangesius AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 411, f. 106-110; fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 753, f. 317-321. Documentul nr. 41 HUGHES DACIA 239 către Dragoș 240, Flacăra 241, Ion242, Crișan 243, Basarab 244 În conformitate cu ord. Nr. 1241 al Ialomiței 245. Rugăm comunicați imediat M.U. în subordine că este interzisă evacuarea evreilor din zonă fără un contact prealabil cu Prefectul județului respectiv. stop În niciun caz nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
astupa și se vor construi altele. Toate străzile și curțile se vor curăți; iar murdăriile vor fi strânse și arse într'un loc definit, operațiunea de ardere se va face numai ziua, astfel ca noaptea să nu existe foc sau flacără. Toate casele se vor vărui. Toată populația se va deparazita sub controlul medicilor de circumscripție corespunzători. Toate cazurile de boli contagioase urmând să fie anunțate imediat organelor administrative de stat și comunicate celor militare din ghetou. Am cerut Primăriei să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a Uniunii Sovietice 476. Washingtonul știa cît de "dificilă" avea să fie reinstaurarea democrației în România în viitorul apropiat. Departamentul voia să atingă totuși acest obiectiv. Aceasta se putea realiza, în principal, protestînd împotriva tuturor încălcărilor Tratatului, în speranța că flacăra democrației avea să dăinuie în România 477. Departamentul recunoștea că prin această tactică protestatară nu se poate "obține altceva decît să se întîrzie momentul prielnic pentru consolidarea dominației sovietice asupra României". Reprezentanții mai optimiști ai Departamentului considerau că o dată intrat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
am văzut unde am pus chibritul după ce am aprins cuptorul. Eram foarte slăbită și m-am prăbușit epuizată pe pat. Auzeam însă ceva și, când am izbucnit să mă ridic să văd ce s-a întâmplat, bucătăria mea era în flăcări. Din fericire, am reușit să sting focul la timp. Vedeți, prin urmare, de ce îi înțeleg pe cei care suferă de rinită alergică, mai ales că eram pe cale să mă îmbolnăvesc și de astm. Cum a fost tratat un copil de
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
fost să fie toți împreună, să trăiască uniți, în același stat" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 31). Existența istorică a românilor este caracterizată de această unitate intențională bimilenară, dată de faptul că "ideea unității de neam a străbătut ca o flacără sufletul poporului" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Dezideratul unirii nu s-a manifestat doar pe planul gândului, sub forma unui naționalism politic cognitiv. Acesta s-a exprimat plenar și la nivel afectiv, al simțământului unității politico-statale românești: "Poporul român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Greierii negri, traficanți, vând o mirodenie trecătoarelor albine; pronume: El, singuratic, duce către cer brazda; numeral: Sfioși, cei doi nu izbutiră să găsească răspunsul potrivit. Regentul verbal este un verb(locuțiune verbală) sau, mai rar, un adjectiv (Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie, se face palid). Regentul verbal este de fapt un simplu termen de referință, deoarece legătura dintre el și atribut este slabă. Flora Șuteu, vorbind despre atributul circumstanțial, afirma că „o construcție gerunzială, precum cea din exemplul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
tîrziu, în 1981, sub prezentarea lui Mihai Ursachi. Trei debuturi în presa literară, iată o dezvăluire utilă istoricilor literari. Ce s-a întîmplat cu debutul în volum, care s-a soldat inițial cu un plagiat, comentat la vremea respectivă prin „Flacăra”, dacă îmi mai aduc bine aminte? S-a întîmplat odată cu apariția pe piață a cărții lui Horia Gane, „Melior”. Era prin decembrie 1981, dar la Bacău am intrat în posesia ei prin februarie 1982 și, citind-o, am dat peste
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
un oboist de la Conservator, Cezar Laurențiu Ionescu. Împreună am compus Adolescență, Dea Icar, Cărarea, Ieri și azi, Melcul, piese cu care am fost chemați să imprimăm primul disc folk al Electrecordului. Ne numeam Grup folk ’73, titulatură schimbată apoi în Flacăra folk ’73. Cum a fost primit discul? Destul de bine, din moment ce în mai puțin de o săptămână nu se mai găsea pe piață. A urmat apoi, dacă îmi aduc bine aminte, Din bătrâni, un șlagăr pe care Radioul îl difuzează și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
30 m/s. 8.3.5 Instalațiile de aerisire de tip controlat montate pe tancurile destinate a transporta mărfuri cu o temperatură de inflamabilitate ce nu depășește 60°C (proba în creuzet închis), trebuie prevăzute cu dispozitive pentru împiedicarea trecerii flacării în interiorul țancurilor de marfă. Proiectarea, încercarea și amplasarea dispozitivelor trebuie să corespundă cerințelor Administrației care trebuie să conțină cel putin normele adoptate de Organizație. 8.3.6 La proiectarea instalațiilor de aerisire și la alegerea dispozitivelor de prevenire a trecerii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149868_a_151197]