15,024 matches
-
participarea la un program de formare profesională ori pentru evaluarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, în condițiile legislației privind formarea profesională a adulților și ale legislației privind evaluarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, solicitantul de azil care se află în situația prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. o) și o^1) din lege trebuie să prezinte documentele prevăzute de legislația în vigoare, cu excepția documentelor de stare civilă eliberate de autoritățile din țara
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2006 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268704_a_270033]
-
următoarele: a) în cazul conceptului de rasă, în special, considerente de culoare, descendență sau apartenență la un anumit grup etnic; ... b) în cazul conceptului de religie, în special, orientarea către credințe teiste, nonteiste și ateiste, participarea sau neparticiparea la ritualuri formale în public ori private, fie singur, fie împreună cu alte persoane, alte acte religioase sau exprimări ale credințelor ori forme de conduită personală sau comună bazate ori impuse de o anumită religie; ... c) în cazul conceptului de naționalitate, apartenența la un
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2006 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268704_a_270033]
-
acestor motive completul de filtru, dacă este în unanimitate de acord, poate anula sau respinge recursul. 20. Dacă în ceea ce privește condițiile de formă și neîncadrarea în motivele de casare sau dezvoltarea acestora, Curtea reține că reprezintă verificări ale unor aspecte strict formale, care nu pun în discuție chestiuni ce țin de soluționarea fondului recursului, în privința caracterului "vădit nefondat", respingerea recursului poate fi făcută doar cu verificarea unor elemente ce vizează fondul cauzei. Or, verificarea fondului cauzei, în scopul aprecierii caracterului vădit nefondat
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
Curtea reține că respingerea recursului pentru motivul că este vădit nefondat presupune examinarea în fond a acestuia, implicând analizarea unor aspecte care vizează temeinicia solicitării care face obiectul recursului; or, procedura examinării admisibilității recursului trebuie să vizeze doar aspecte pur formale. Prin decizia pronunțată, în acest caz, fără citarea părților și fără posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva ei, Curtea apreciază că părțile nu își pot realiza dreptul la apărare și la dezbateri contradictorii, fiind încălcat, astfel, dreptul la un
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
și în prezent. O interpretare contrară ar duce la concluzia că, oricând pe perioada de valabilitate a contractului de muncă, angajatorul poate modifica cuantumul salariului sub limita impusă de lege, transformând obligația prevăzută de dispozițiile acesteia într-o condiție pur formală, ceea ce este inadmisibil. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea
DECIZIE nr. 832 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) şi alin. (4) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270324_a_271653]
-
reglementarea operativă a unor disfuncționalități sau perfecționarea cadrului legislativ se poate realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare, Guvernul neaducând argumente pertinente în sensul caracterului urgent al măsurii. În aceste condiții, motivarea urgenței adoptării ordonanței de urgență este una formală, lipsind practic de substanță textul constituțional al art. 115 alin. (4). 34. Totodată, Curtea reține că, potrivit art. 1 alin. (5) lit. c) și art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și
DECIZIE nr. 859 din 10 decembrie 2015 referitoare la excep��ia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269116_a_270445]
-
de urgență criticate, privite atât în mod individual, cât și în ansamblu, reprezintă aspecte de oportunitate, Guvernul nemotivând existența unei situații extraordinare și neaducând argumente pertinente în sensul caracterului urgent al măsurii, iar motivarea adoptării ordonanței de urgență este una formală, care lipsește de substanță textul art. 115 alin. (4) din Constituție. În ceea ce privește conținutul art. 115 din Constituție, în ansamblu, din economia acestor prevederi se observă că delegarea legislativă poate avea loc pe cale legală, în virtutea unei legi de abilitare a Guvernului
DECIZIE nr. 859 din 10 decembrie 2015 referitoare la excep��ia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269116_a_270445]
-
de a anula TVA dedusă în legătură cu fiecare tranzacție ori de câte ori se constată că dreptul de deducere a fost exercitat în mod abuziv. Pentru a invoca abuzul de drept, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiții: ... a) tranzacțiile în cauză, în pofida aplicării formale a condițiilor prevăzute de dispozițiile legale, au drept rezultat garantarea unor avantaje fiscale care ar contraveni scopului acelor dispoziții legale; ... b) trebuie dovedit, în mod obiectiv, faptul că scopul esențial al operațiunilor în cauză este de a se obține un
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267925_a_269254]
-
prezentelor norme, competența profesională reprezintă capacitatea de a realiza activitățile profesionale cerute potrivit specialității de competență atestate, la nivelul treptei de specializare obținute. ... (2) Competențele profesionale în profesia de psiholog se recunosc în cadrul formării profesionale complementare și continue, prin calea formală, respectiv prin parcurgerea unui program de formare profesională organizat de către un furnizor de formare profesională, avizate de către Comitetul director. ... (3) Programele de formare profesională organizate în cadrul programelor universitare de master acreditate se recunosc în cadrul formării profesionale complementare. Articolul 6 Formarea
NORME din 16 aprilie 2010 (*actualizate*) privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269458_a_270787]
-
a cel puțin 20 credite profesionale pentru fiecare an de practică în profesie. ... (6) Acumularea numărului necesar de credite reprezintă o condiție pentru confirmarea competențelor aferente treptei de specializare deținute. ... Capitolul VI Alte activități profesionale creditate Articolul 32 Pe lângă activitățile formale structurate sub forma programelor de formare profesională continuă mai pot fi creditate și alte activități profesionale cu relevanță în formarea profesională a psihologilor, după cum urmează: a) printr-o modalitate formală, prin susținerea unui program organizat de către un furnizor de formare
NORME din 16 aprilie 2010 (*actualizate*) privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269458_a_270787]
-
Capitolul VI Alte activități profesionale creditate Articolul 32 Pe lângă activitățile formale structurate sub forma programelor de formare profesională continuă mai pot fi creditate și alte activități profesionale cu relevanță în formarea profesională a psihologilor, după cum urmează: a) printr-o modalitate formală, prin susținerea unui program organizat de către un furnizor de formare profesională, în calitate de formator; ... b) printr-o modalitate formală, prin publicarea unei lucrări cu caracter științific și/sau profesional; ... c) printr-o modalitate non-formală, prin desfășurarea unor activități specifice de practică
NORME din 16 aprilie 2010 (*actualizate*) privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269458_a_270787]
-
continuă mai pot fi creditate și alte activități profesionale cu relevanță în formarea profesională a psihologilor, după cum urmează: a) printr-o modalitate formală, prin susținerea unui program organizat de către un furnizor de formare profesională, în calitate de formator; ... b) printr-o modalitate formală, prin publicarea unei lucrări cu caracter științific și/sau profesional; ... c) printr-o modalitate non-formală, prin desfășurarea unor activități specifice de practică pentru studenți, la sediul profesional sau la locul de muncă; ... d) printr-o modalitate informală, prin reprezentarea organizației
NORME din 16 aprilie 2010 (*actualizate*) privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269458_a_270787]
-
Articolul 73 (1) Portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activități de învățare, în diferite contexte, precum și produse sau rezultate ale acestor activități, în contexte de învățare formale, nonformale și informale. ... (2) Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului. ... Secțiunea a 2-a Structura și caracteristicile evaluărilor Articolul 74 (1) La finalul
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]
-
parcursul vieții Capitolul I Dispoziții generale Articolul 328 (1) Prezentul titlu reglementează cadrul general și integrator al învățării pe tot parcursul vieții în România. ... (2) Educația permanentă reprezintă totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieții în contexte formale, nonformale și informale, în scopul formării sau dezvoltării competențelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială ori ocupațională. ... (3) Învățarea pe tot parcursul vieții cuprinde educația timpurie, învățământul preuniversitar, învățământul superior, educația și formarea profesională continuă a adulților. Articolul 329
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]
-
a societății. ... (2) Învățarea pe tot parcursul vieții se centrează pe formarea și dezvoltarea competențelor-cheie și a competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. ... Articolul 330 (1) Învățarea pe tot parcursul vieții se realizează în contexte de învățare formale, nonformale și informale. ... (2) Învățarea în context formal reprezintă o învățare organizată și structurată, care se realizează într-un cadru instituționalizat și se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. Acest tip de învățare are asociate obiective, durate și resurse, depinde
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]
-
cunoștințelor și competențelor dobândite. ... (5) Certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite în contexte nonformale și informale poate fi făcută de organisme abilitate în acest sens, în condițiile legii. ... Articolul 331 (1) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte formale sunt: unități și instituții de învățământ preuniversitar și superior, centre de educație și formare profesională din subordinea ministerelor sau autorităților publice locale, furnizori publici și privați de educație și formare profesională autorizați/acreditați în condițiile legii, organizații nonguvernamentale ori guvernamentale
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]
-
calificărilor în raport cu piața muncii și societatea civilă. ... (2) Implementarea Cadrului național al calificărilor vizează sistemul național de calificări obținute în învățământul secundar general, în învățământul profesional și tehnic, în formarea profesională continuă, în ucenicie, în învățământul superior, atât în contexte formale, cât și în contexte informale și nonformale, din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții. ... (3) Cadrul național al calificărilor permite recunoașterea, măsurarea și relaționarea tuturor rezultatelor învățării dobândite în contexte de învățare formale, nonformale și informale și asigură coerența calificărilor
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]
-
ucenicie, în învățământul superior, atât în contexte formale, cât și în contexte informale și nonformale, din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții. ... (3) Cadrul național al calificărilor permite recunoașterea, măsurarea și relaționarea tuturor rezultatelor învățării dobândite în contexte de învățare formale, nonformale și informale și asigură coerența calificărilor și a titlurilor certificate. Existența unui cadru național al calificărilor contribuie la evitarea duplicării și suprapunerii calificărilor, îi ajută pe cei ce învață să ia decizii în cunoștință de cauză privind planificarea carierei
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]
-
nonformale și informale produc aceleași efecte ca și celelalte modalități de evaluare și certificare a cunoștințelor și competențelor din sistemul formal de educație și formare profesională în vederea ocupării unui loc de muncă sau continuării educației și formării profesionale în sistemele formale. ... (3) Rezultatele învățării în contexte nonformale și informale pot fi recunoscute explicit prin evaluări în centre de evaluare și certificare a competențelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii. ... Articolul 347 (1) Programele de formare profesională inițială și
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]
-
Cercetării, Tineretului și Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și de Autoritatea Națională pentru Calificări și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. ... (3) Rezultatele învățării și creditele asociate acestora, dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a evaluării rezultatelor învățării nonformale și informale, sunt transferate și integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care învață. Articolul 348 (1) Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoașterii competențelor profesionale obținute
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]
-
nonformale și informale, sunt transferate și integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care învață. Articolul 348 (1) Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoașterii competențelor profesionale obținute în alte contexte de învățare decât cele formale se adresează unui centru de evaluare acreditat pentru ocupația sau calificarea respectivă. ... (2) În funcție de procesul de evaluare desfășurat, centrul de evaluare acreditat eliberează următoarele tipuri de certificate cu recunoaștere națională: ... a) certificat de calificare - se eliberează în cazul în care
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]
-
instrument care facilitează identificarea și formularea abilităților și competențelor personale și valorificarea acestora în parcursul școlar și profesional și în inserția pe piața muncii a fiecărui individ. ... (2) Portofoliul de educație permanentă conține dovezi ale rezultatelor învățării dobândite în contexte formale, nonformale și informale de educație. ... (3) Portofoliul educațional integrează și instrumentele europene care evidențiază rezultatele învățării unei persoane, cum ar fi Europass și Youthpass. Articolul 350 (1) Consilierea și orientarea carierei pe tot parcursul vieții se referă la totalitatea serviciilor
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]
-
coerenței calificărilor și a titlurilor obținute în învățământul superior. CNCIS asigură recunoașterea națională, precum și compatibilitatea și comparabilitatea internațională a calificărilor dobândite prin învățământul superior. CNCIS este parte a Cadrului național al calificărilor definit la pct. 7. 9. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare și validare, care este obținut atunci când un organism competent stabilește că o persoană a obținut, ca urmare a învățării, rezultate la anumite standarde prestabilite. 10. Calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale unui program de
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]
-
Sistemul european de credite transferabile pentru educație și formare profesională. 24. Educația este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor și activităților de învățare și formare de competențe academice sau profesionale. Educația include atât activitățile de învățare în context formal, cât și în context nonformal sau informal. 25. Educația și formarea profesională reprezintă ansamblul coerent și continuu de activități și experiențe de învățare prin care trece subiectul învățării pe întreaga durată a traseului său educațional-formativ. 26. EQF/CEC - Cadrul european
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]
-
descrierea tuturor calificărilor din România. 43. Rezultatele învățării reprezintă ceea ce o persoană înțelege, cunoaște și este capabilă să facă la finalizarea unui proces de învățare. Rezultatele învățării se exprimă prin cunoștințe, abilități și competențe dobândite pe parcursul diferitelor experiențe de învățare formală, nonformală și informală. 44. Sistemul național de învățământ este constituit din ansamblul unităților și instituțiilor de învățământ de stat particulare și confesionale acreditate, de diferite tipuri, niveluri și forme de organizare a activității de educare și formare profesională. 45. Sistemul
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]