14,500 matches
-
limbă germană sau franceză. În incinta curții Muzeului de Istorie din Gherla se află Muzeul Cardinalului Iuliu Hossu. Aici sunt expuse elemente importante ale îmbrăcăminții episcopale precum și alte obiecte personale ale înaltului prelat. Tot aici se regăsesc colecții importante de icoane pe sticlă și lemn aparținând școlii de pictură transilvanene.
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
găzduiește cea mai mare expoziție de icoane pe sticlă din Transilvania. Muzeul cuprinde două clădiri, la câțiva metri una de alta, între Biserică și cimitir, la intrarea în sat. Cea mai mare parte a colecției de icoane și de obiecte vechi se găsește pe cele două niveluri
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
găzduiește cea mai mare expoziție de icoane pe sticlă din Transilvania. Muzeul cuprinde două clădiri, la câțiva metri una de alta, între Biserică și cimitir, la intrarea în sat. Cea mai mare parte a colecției de icoane și de obiecte vechi se găsește pe cele două niveluri care constituie „Muzeu Nou“, recent ridicat și cu o capacitate superioară, în timp ce edificiul vechi - mai mic dar reprezentând primul sediu istoric al Muzeului - adăpostește secțiuni suplimentare ale colecției. Crearea Muzeului
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
plan material, de locuitorii din Sibiel și de alți donatori. Ajuns la Sibiel ca preot al satului în ianuarie 1964 (după cincisprezece ani de temniță și de muncă silnică), Părintele Oancea a avut ideea de a crea un Muzeu de icoane pe sticlă după ce, în 1965, a restaurat vechea biserică a satului, ridicată în 1765. Urmărind să îmbogățească patrimoniul pentru a înlesni includerea satului într-un itinerar cultural de larg interes, în 1969 Părintele Oancea a îndemnat locuitorii Sibielului să doneze
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
pe sticlă după ce, în 1965, a restaurat vechea biserică a satului, ridicată în 1765. Urmărind să îmbogățească patrimoniul pentru a înlesni includerea satului într-un itinerar cultural de larg interes, în 1969 Părintele Oancea a îndemnat locuitorii Sibielului să doneze icoanele pe sticlă adăpostite în casele lor pentru a le aduna într-un muzeu de interes public. Astfel s-a constituit prima colecție de icoane (între 150 și 200), găzduită în primul sediu al Muzeului, o veche magazie situată în spatele bisericii
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
un itinerar cultural de larg interes, în 1969 Părintele Oancea a îndemnat locuitorii Sibielului să doneze icoanele pe sticlă adăpostite în casele lor pentru a le aduna într-un muzeu de interes public. Astfel s-a constituit prima colecție de icoane (între 150 și 200), găzduită în primul sediu al Muzeului, o veche magazie situată în spatele bisericii și reconstruită complet între 1970 și 1971. Mărirea progresivă a colecției și creșterea numărului de vizitatori din țară și din străinătate au determinat, grație
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
Canterbury și conducător al Comuniunii anglicane, teologi de renume mondial precum Oscar Cullmann, Jürgen Moltmann, Olivier Clément, Dumitru Stăniloae, oameni de cultură cum ar fi poeta Ana Blandiana și scriitoarea Ioana Postelnicu, delegații guvernamentale și diplomatice străine, persoane publice. Pictura icoanelor pe sticlă s-a răspândit în diverse zone ale Transilvaniei - Nicula și zonele din jur (Transilvania de Nord), Valea Mureșului, zona Făgărașului, zona Brașovului, Valea Sebeșului-Alba Iulia, Mărginimea Sibiului - caracterizându-se în fiecare din acestea prin motive stilistice specifice. Aceste
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
Nord), Valea Mureșului, zona Făgărașului, zona Brașovului, Valea Sebeșului-Alba Iulia, Mărginimea Sibiului - caracterizându-se în fiecare din acestea prin motive stilistice specifice. Aceste zone sunt cu toate bine reprezentate în Muzeul Pr. Zosim Oancea unde, printre cele aproximativ 600 de icoane care-i alcătuiesc colecția, se găsesc unele provenind chiar din zona Bucovinei și a Banatului, pe lângă altele probabil de origine austriacă. Nicula și Transilvania de Nord: Icoanele din Nicula și din împrejurimile sale, în special cele mai vechi, se recunosc
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
bine reprezentate în Muzeul Pr. Zosim Oancea unde, printre cele aproximativ 600 de icoane care-i alcătuiesc colecția, se găsesc unele provenind chiar din zona Bucovinei și a Banatului, pe lângă altele probabil de origine austriacă. Nicula și Transilvania de Nord: Icoanele din Nicula și din împrejurimile sale, în special cele mai vechi, se recunosc imediat, mai ales după formatul lor mic (cca 20×30 cm), prin strălucirea deosebită a sticlei și culoarea întinsă în tonuri pure (albul, negrul, ocrul, maroul închis
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
de ambientarea arhitectonică sau de peisaj și cu motivele decorative pe marginea compoziției - mai frecvent o bordură pe trei laturi care reproduce o funie, simbol al celor două naturi ale lui Hristos și al eternității. Caracteristică pentru această zonă este icoana „Mesei de Rai”, înfățișând o masă în formă de romb la care se așază de obicei Maria, Iisus și doi Sfinți. Valea Mureșului: Icoanele pictate pe Valea Mureșului se caracterizează printr-o îmbinare unică între influența tradiției bizantine, tipică icoanelor
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
simbol al celor două naturi ale lui Hristos și al eternității. Caracteristică pentru această zonă este icoana „Mesei de Rai”, înfățișând o masă în formă de romb la care se așază de obicei Maria, Iisus și doi Sfinți. Valea Mureșului: Icoanele pictate pe Valea Mureșului se caracterizează printr-o îmbinare unică între influența tradiției bizantine, tipică icoanelor pe lemn și motivele inspirate de obiceiurile locale. Printre cele prezente în colecția din Sibiel se remarcă „Fecioara cu Pruncul” și „Sfântul Nicolae”, ambele
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
icoana „Mesei de Rai”, înfățișând o masă în formă de romb la care se așază de obicei Maria, Iisus și doi Sfinți. Valea Mureșului: Icoanele pictate pe Valea Mureșului se caracterizează printr-o îmbinare unică între influența tradiției bizantine, tipică icoanelor pe lemn și motivele inspirate de obiceiurile locale. Printre cele prezente în colecția din Sibiel se remarcă „Fecioara cu Pruncul” și „Sfântul Nicolae”, ambele de Sandu Popa: fondul aurit și o oarecare monumentalitate în reprezentarea personajelor amintesc, împreună cu folosirea caracterelor
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
motivele inspirate de obiceiurile locale. Printre cele prezente în colecția din Sibiel se remarcă „Fecioara cu Pruncul” și „Sfântul Nicolae”, ambele de Sandu Popa: fondul aurit și o oarecare monumentalitate în reprezentarea personajelor amintesc, împreună cu folosirea caracterelor chirilice, de stilul icoanelor clasice pe lemn. Zona Făgărașului În zona Făgărașului și pe Valea Mijlocie a Oltului, pictura de icoane pe sticlă atinge culmile sale artistice, susținută fiind de un mare interes pentru folclor și pentru arta populară. Originari din această regiune sunt
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
și „Sfântul Nicolae”, ambele de Sandu Popa: fondul aurit și o oarecare monumentalitate în reprezentarea personajelor amintesc, împreună cu folosirea caracterelor chirilice, de stilul icoanelor clasice pe lemn. Zona Făgărașului În zona Făgărașului și pe Valea Mijlocie a Oltului, pictura de icoane pe sticlă atinge culmile sale artistice, susținută fiind de un mare interes pentru folclor și pentru arta populară. Originari din această regiune sunt doi importanți autori de icoane pe sticlă, Savu Moga și Matei Țâmforea, și renumite familii de pictori
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
Făgărașului În zona Făgărașului și pe Valea Mijlocie a Oltului, pictura de icoane pe sticlă atinge culmile sale artistice, susținută fiind de un mare interes pentru folclor și pentru arta populară. Originari din această regiune sunt doi importanți autori de icoane pe sticlă, Savu Moga și Matei Țâmforea, și renumite familii de pictori precum Moldovan, Grecu și Tămaș. Personalitatea artistică cea mai conturată este cea a lui Savu Moga (1816-1899): icoana „Buna-Vestire”, păstrată în Muzeul din Sibiel, reflectă în mod excelent
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
populară. Originari din această regiune sunt doi importanți autori de icoane pe sticlă, Savu Moga și Matei Țâmforea, și renumite familii de pictori precum Moldovan, Grecu și Tămaș. Personalitatea artistică cea mai conturată este cea a lui Savu Moga (1816-1899): icoana „Buna-Vestire”, păstrată în Muzeul din Sibiel, reflectă în mod excelent calitatea și stilul picturii sale, care folosește în mod variat și cunoscător nuanțe și amestecuri de culori, cu extraordinare efecte de rafinament. Elev al lui Moga, dar dotat cu o
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
sale, care folosește în mod variat și cunoscător nuanțe și amestecuri de culori, cu extraordinare efecte de rafinament. Elev al lui Moga, dar dotat cu o personalitate artistică independentă, Matei Țâmforea (1836-1906) este a doua mare figură de pictor de icoane din zona Făgărașului. Creația sa se caracterizează prin simț de observație, atenție la detalii, gust narativ, ca de exemplu în icoanele cu Sfântul Ilie și istoria evanghelică a Sărmanului Lazăr și a bogatului nemilostiv adăpostite în muzeul din Sibiel. O
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
Moga, dar dotat cu o personalitate artistică independentă, Matei Țâmforea (1836-1906) este a doua mare figură de pictor de icoane din zona Făgărașului. Creația sa se caracterizează prin simț de observație, atenție la detalii, gust narativ, ca de exemplu în icoanele cu Sfântul Ilie și istoria evanghelică a Sărmanului Lazăr și a bogatului nemilostiv adăpostite în muzeul din Sibiel. O temă mult răspândită în această zonă este cea a Judecății de Apoi și din această regiune provine una din cele mai
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
regiune provine una din cele mai importante femei-iconar: Ana Tămaș căsătorită Deji, Muzeul Pr. Zosim Oancea adăpostind câteva din operele sale. Zona Brașovului: În zona vechiului sat Șchei, mai apoi devenit un cartier al orașului Brașov (Șcheii Brașovului), pictura de icoane pe sticlă a dobândit imediat caracteristici stilistice specifice, atingând apogeul producției în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Icoanele colecției din Sibiel îi exemplifică bine trăsăturile, caracterizate prin forță cromatică (predomină culorile tari, de pildă roșu, portocaliu, albastru
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
Zona Brașovului: În zona vechiului sat Șchei, mai apoi devenit un cartier al orașului Brașov (Șcheii Brașovului), pictura de icoane pe sticlă a dobândit imediat caracteristici stilistice specifice, atingând apogeul producției în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Icoanele colecției din Sibiel îi exemplifică bine trăsăturile, caracterizate prin forță cromatică (predomină culorile tari, de pildă roșu, portocaliu, albastru, alb) și prin marile dimensiuni ale figurilor. Subiectul Maicii Domnului cu Pruncul este larg răspândit și în zona Brașovului, icoană caracterizată
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
-lea. Icoanele colecției din Sibiel îi exemplifică bine trăsăturile, caracterizate prin forță cromatică (predomină culorile tari, de pildă roșu, portocaliu, albastru, alb) și prin marile dimensiuni ale figurilor. Subiectul Maicii Domnului cu Pruncul este larg răspândit și în zona Brașovului, icoană caracterizată aici de elemente tipice tradiției și folclorului local: un colier din monede de aur (salbă) sau cercelul tipic pentru femeile din zonă. Valea Sebeșului-Alba Iulia: Culori mai sobre și compoziții puțin mai statice caracterizează icoanele din Valea Sebeșului, ale
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
și în zona Brașovului, icoană caracterizată aici de elemente tipice tradiției și folclorului local: un colier din monede de aur (salbă) sau cercelul tipic pentru femeile din zonă. Valea Sebeșului-Alba Iulia: Culori mai sobre și compoziții puțin mai statice caracterizează icoanele din Valea Sebeșului, ale cărei centre mai semnificative sunt Laz și Lancrăm. Influența tradiției bizantine a icoanelor pe lemn a fost aici mai puternică, larg răspândită în această zonă fiind utilizarea foiței de argint sau de aur. Însă procesul de
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
monede de aur (salbă) sau cercelul tipic pentru femeile din zonă. Valea Sebeșului-Alba Iulia: Culori mai sobre și compoziții puțin mai statice caracterizează icoanele din Valea Sebeșului, ale cărei centre mai semnificative sunt Laz și Lancrăm. Influența tradiției bizantine a icoanelor pe lemn a fost aici mai puternică, larg răspândită în această zonă fiind utilizarea foiței de argint sau de aur. Însă procesul de oxidare îi degradează efectul cromatic unitar, acesta fiind dominat în final de verdele acid. Mărginimea Sibiului: Săliște
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
zonă fiind utilizarea foiței de argint sau de aur. Însă procesul de oxidare îi degradează efectul cromatic unitar, acesta fiind dominat în final de verdele acid. Mărginimea Sibiului: Săliște, Vale și Poiana - sate din jurul Sibiului, au dat importanți pictori de icoane. Printre cei mai pricepuți se numără Ion Morar (1815-1890): lucrarea sa „Cina cea de Taină” conservată la Sibiel reflectă o puternică influență barocă. Fiicele sale Emilia (1861-1931) și Elisabeta (1866-1939) i-au continuat activitatea, dar fără a-i egala calitatea
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
Ion Morar (1815-1890): lucrarea sa „Cina cea de Taină” conservată la Sibiel reflectă o puternică influență barocă. Fiicele sale Emilia (1861-1931) și Elisabeta (1866-1939) i-au continuat activitatea, dar fără a-i egala calitatea. În această zonă este răspândită și icoana așa-numită „Prăznicar”, structurată în jurul unei reprezentări centrale a unui eveniment fundamental din viața lui Iisus Hristos (mai ales Învierea).
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]