15,885 matches
-
în legătură cu aceste filme ; dar ce altceva este mizerabilismul decât a vedea pe ecran ceea ce vezi și în viață, în jurul tău ? !), ci mimetism până la firul ierbii. Cu riscul de a arunca în aer șabloanele genurilor (simple convenții în plus, contaminate de ideologie) sau a le injecta/pompa (după puteri) sânge nou. Marfa și banii a fost, de pildă, un road-movie (pe distanța Constanța-București, str. Agricultori) parcurgând de fapt distanța între România ante-89 și România capitalistă (a se citi mafiotă). Furia, debutul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
miza ; miza este prezentarea obiectivă a Adevărului. S.N. o spune în forșpanul filmului, o spune și în program : Noi [adică, el și Ioan Grigorescu] am redat faptele... ; și : Pentru prima dată, un film politic care n-a fost supus vreunei ideologii sau cenzuri. Dacă în privința cenzurii S.N. are perfectă dreptate (nici măcar cenzura estetică n-a fost aplicată !), rămâne să ne întrebăm în continuare (așa, ca moft intelectual) cum poți face orice în absența unei ideologii, cum poți reda niște fapte altfel
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care n-a fost supus vreunei ideologii sau cenzuri. Dacă în privința cenzurii S.N. are perfectă dreptate (nici măcar cenzura estetică n-a fost aplicată !), rămâne să ne întrebăm în continuare (așa, ca moft intelectual) cum poți face orice în absența unei ideologii, cum poți reda niște fapte altfel decât trecute prin filtrul minim al conștiinței proprii ; domnul S.N. este fie victima unei imense naivități, fie autorul unei viclene vanități : el știe probabil că modul cel mai simplu de transmitere a unui mesaj
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
să fie martorul unui proces al realului desfășurat (aproape) în timp real, in situ și cu toate indicațiile de regie la vedere... Distanța dintre filmulețul mincinos și adevărul crud al realității din spatele aparatului de filmat dădea toată măsura divorțului între ideologie și viață, pe care sistemul comunist îl instituise ca axiomă. Geniul lui Pintilie a fost acela de a realiza că, pentru a denunța ideologia, nimic nu este mai eficace decât investigarea instrumentului său de propagandă preferat adică filmul . Invers decât
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
filmulețul mincinos și adevărul crud al realității din spatele aparatului de filmat dădea toată măsura divorțului între ideologie și viață, pe care sistemul comunist îl instituise ca axiomă. Geniul lui Pintilie a fost acela de a realiza că, pentru a denunța ideologia, nimic nu este mai eficace decât investigarea instrumentului său de propagandă preferat adică filmul . Invers decât în Hamlet unde teatrul-în-teatru scotea la iveală tocmai adevărul disimulat , filmul în film din Reconstituirea este minciună revelată, simulacru deconstruit : nu doar că oamenii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de real regizat, dezvăluie resorturile complice ale imaginii cu cel care o pune pe peliculă. Imaginea este un fapt de putere, iar pentru ca aceasta să fie etic-corectă, trebuie ca mâna care înregistrează realul să fie pură, pe cât posibil curățată de ideologii. Reconstituirea semnează actul de moarte al ideologiei-ca imagine (deci putere). Impactul acestei reflecții energice asupra filmului, realizată cu mijloacele filmului însuși, a fost extraordinar pentru cinematograful românesc. El seamănă întru câtva cu impactul erei bănuielii, un deceniu mai devreme ; precum
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
acesta este religios, dar numai „de ochii satului”. „Tot așa se petrece și cu naționalismul lui”, continuă C. Rădulescu-Motru. „Tot românul face paradă de sentimentele sale naționaliste. Dar numai până la fapte” <endnote id="(7, p. 8)"/>. Ulterior, Rădulescu-Motru propovăduiește o ideologie originală de spiritualitate națională (Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de-o exuberanță, de-un fel de beție de-a vrea să arate cine sunt și ce pot. Mintea voastră mobilă și ascuțită, În stare să creeze sisteme filozofice, să asimileze și să explice sisteme filozofice, se avânta Într-o ideologie [= comunistă] față de care românii se arătau reticenți. Această ideologie era echivalentă pentru voi cu trâmbițele care dărâmaseră zidurile Ierihonului, ea vă mântuise de nazism. Posturile nu le-ați luat singuri ; ele v-au fost date ; vi le dădeam noi [= românii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a vrea să arate cine sunt și ce pot. Mintea voastră mobilă și ascuțită, În stare să creeze sisteme filozofice, să asimileze și să explice sisteme filozofice, se avânta Într-o ideologie [= comunistă] față de care românii se arătau reticenți. Această ideologie era echivalentă pentru voi cu trâmbițele care dărâmaseră zidurile Ierihonului, ea vă mântuise de nazism. Posturile nu le-ați luat singuri ; ele v-au fost date ; vi le dădeam noi [= românii], din acel sentiment de culpă despre care ți-am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din epoca interbelică. O supraviețuire cu atât mai interesantă cu cât acest stereotip a trecut fără modificări esențiale - ci doar cu unele adaptări - din spațiul culturii tradiționale Într-un spațiu cu coordonate culturale diferite, cel al culturii savante și al ideologiei politice. În 1934, În scandaloasa-i prefață la romanul lui Mihail Sebastian De două mii de ani... - prefață scrisă pentru „un anumit public de extremă dreaptă”, cum Își aduce aminte Mircea Eliade <endnote id="(186, p. 313)"/> -, Nae Ionescu conchide nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei -, fețe Însângerate și pocite, rânjesc ca lupii hămesiți cu dinți de fiară, În ochii râzători purtând o diavolească perfidie” (622). La rândul său, Emil Cioran vorbea În 1936 despre „vampirismul și agresivitatea” evreilor (512, p. 130). 67. Leon Volovici, Ideologia naționalistă și „problema evreiască” În România anilor ’30, Editura Humanitas, București, 1995. 68. Vezi revista Baricada din 14 noiembrie și 19 decembrie 1995, precum și replica lui Michael Shafir, „Antisemitism și fariseism”, În Revista 22, nr. 3, 17-23 ianuarie 1996, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
IX, nr. 9, 1 decembrie 1875. 186. Mircea Eliade, Memorii, vol. I, Editura Humanitas, București, 1991. 187. Nae Ionescu, „Prefață” la Mihail Sebastian, De două mii de ani..., Editura Hasefer, București, 1995. 188. Radu Florian et alii, Ideea care ucide. Dimensiunile ideologiei legionare, Editura Noua Alternativă, București, 1994. 189. Pentru caracterul mesianic al ideologiilor totalitare În general (fasciste sau comuniste), vezi Andrei Oișteanu, „Mituri comuniste, mituri fasciste”, Dilema, nr. 72, 27 mai 1994, p. 6, iar pentru mesianismul Mișcării Legionare și al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Editura Humanitas, București, 1991. 187. Nae Ionescu, „Prefață” la Mihail Sebastian, De două mii de ani..., Editura Hasefer, București, 1995. 188. Radu Florian et alii, Ideea care ucide. Dimensiunile ideologiei legionare, Editura Noua Alternativă, București, 1994. 189. Pentru caracterul mesianic al ideologiilor totalitare În general (fasciste sau comuniste), vezi Andrei Oișteanu, „Mituri comuniste, mituri fasciste”, Dilema, nr. 72, 27 mai 1994, p. 6, iar pentru mesianismul Mișcării Legionare și al lui Corneliu Zelea Codreanu În mod special, care Își regiza descinderile În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Expresii românești, Institutul European, Iași, 1997. 248. Arthur Koestler, Al treisprezecelea trib. Imperiul khazarilor și moștenirea sa, Nagard, Roma, 1987. 249. Irena Grudzinska-Gross, Cicatricea revoluției. Custine, Tocqueville și imaginarul romantic, Editura Athena, București, 1997. 250. Ferenc Erös și Zoltan Fabian, „Ideologie și atitudini”, Sfera politicii, nr. 32, octombrie 1995, pp. 22-27. 251. Renae Cohen și Jennifer L. Golub, Attitudes toward Jews in Poland, Hungary and Czechoslovakia. A Comparative Survey, The American Jewish Committee, 1991. 252. J.D. Protopopescu, Pericolul ovreesc, Editura Steaua
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dorohoi Sionismul a devenit o mișcare politică a evreilor abia la sfârșitul secolului al XIXlea, dar apariția sa târzie, în contextul mișcărilor naționale din Europa a fost din cauză că „s-a izbit mai întâi de doctrinele de emancipare individuală și de ideologiile de asimilare înainte ca ele să fi putut da dovada incapacității lor de a răspunde într-o manieră convingătoare și definitivă provocărilor antisemitismului modern. Sionismul devine expresia politică a experienței evreiești, de fapt a unui popor încă în exil, nevoit
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
formula într-un proiect politic. Mișcarea naționalităților care străbate Europa în secolul al XIX-lea îi va conduce tot mai mult pe evrei să considere „problema evreiască” ca pe o „problemă națională”, pentru care, ei propun o soluție conformă cu ideologia statului-națiune, adică, crearea unui stat pentru poporul evreu. În această căutare a unui proiect politic național, evreii Europei răsăritene, cu existența mereu amenințată atât în plan economic cât și politic, vor întâlni în Europa occidentală evrei asimilați, care, confruntați cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
stat pentru poporul evreu. În această căutare a unui proiect politic național, evreii Europei răsăritene, cu existența mereu amenințată atât în plan economic cât și politic, vor întâlni în Europa occidentală evrei asimilați, care, confruntați cu escaladarea antisemitismului, cu falimentul ideologiilor asimilării și cu o criză de identitate, elaborează un program politic și național și redescoperă existența unei „națiuni” evreiești pe care o negaseră multă vreme. Congresul de la Basel, din anul 1897, reprezintă o cotitură pentru istoria poporului evreu, mai ales
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a fost supusă unor critici foarte dure după asasinarea primului ministru Duca, a cunoscut în anul 1934 cea mai spectaculoasă evoluție. În mod evident legionarii au trecut de la violențele verbale și scrise la comploturi și asasinate, încurajați fiind de evoluția ideologiilor și metodelor specifice organizațiilor de extremă dreaptă din Germania și Italia. La 10 decembrie 1934, Corneliu Zelea Codreanu a adresat o scrisoare gen.Gh.Cantacuzino Grănicerul. Generalul Gh.Cantacuzino a trecut la organizarea partidului și a pus accent și pe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
rege; amânarea întrunirii din 15 noiembrie 1935 a constituit în acel context o adevărată capitulare în fața regelui. C.I.c. Brătianu a adoptat o atitudine de defensivă, a criticat atitudinea guvernului Tătărescu dar nu a avut tăria de a impune respectarea ideologiei și programul PNL. 88 Regele Carol al II-lea s-a dovedit un om politic abil, reușind să-i manevreze pe toți adversarii săi politici, pe unii marginalizându-i, iar pe fruntașii politici țărăniști sau liberali reușind să-i domine
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
preluat ministere importante, cum ar fi Ministerul de Externe, de Interne, precum și serviciile de poliție și siguranță. Legiunea și-a consolidat pozițiile întrucât după intrarea la guvernare, un val de înscrieri au avut loc în septembrie - octombrie 1940. La conturarea ideologiei revoluționare a regimului național legionar au contribuit intelectualii încadrați în Legiune prin articole în ziarul Cuvântul, publicația oficială a Mișcării legionare: Vladimir Dumitrescu, Horațiu Comaniciu, Constantin Noica, Emil Cioran, Petre P.Panaitescu, Traian Brăileanu vor publica articole în care se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
regimului național legionar au contribuit intelectualii încadrați în Legiune prin articole în ziarul Cuvântul, publicația oficială a Mișcării legionare: Vladimir Dumitrescu, Horațiu Comaniciu, Constantin Noica, Emil Cioran, Petre P.Panaitescu, Traian Brăileanu vor publica articole în care se precizează distinct ideologia totalitară a „noului regim”. Prefecții de județe și majoritatea primarilor au fost numiți dintre aderenții la Legiune. Ion Antonescu vedea funcționarea noului regim posibilă prin împărțirea și delimitarea clară a răspunderilor: politicul aparține Mișcării legionare, guvernul are răspundere și libertatea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Polirom, 2005. Rosen, Avram, Contribuția evreilor la progresul industrial în România interbelică, Editura Hasefer, București, 2002. 331 Sebastian, Mihail, Cum am devenit huligan, București, Editura Humanitas, 1990. Theodoru, Radu, A fost sau nu Holocaust?, Editura Lucman, București,2003. Volovici, Leon, Ideologia naționalistă și „problema evreiască”. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor 30, București, Editura Humanitas, 1995. 332 ANEXE Anexa 1. Declarația secretarului Comunității evreilor din Dorohoi, Ștrul Șulimovici, referitoare la evenimentele din 1 iulie 1940. (DJANB, Fond Comunitatea evreilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Îi veneau idei prin reprezentanții lui de frunte, bine struniți de instructorii și activiștii ruși care Începuseră să roiască prin țara românească precum muștele hoitare, apelaseră iarăși la vechea lor obsesie a strângerii tineretului Într-o organizație unică, aservită total ideologiei bolșevice, Înființând În toamna anului 1946 Frontul Național al Tineretului Democrat din România (FNTDR) care Îngloba juniori din Partidul comunist și Frontul plugarilor și cu o oarecare rezervă și pe cei din Partidul Social Democrat care, așa cum s-a aflat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Înfăptuiri incomplecte și prost redactate”. a.k. Secția de tineret? O mare durere În cot a membrilor săi! Problema juniorilor pe care Gutman i-ar fi vrut În jurul său ca albinuțele la stup, dornice de a suge nectarul ideologiei staliniste, intrase În categoria „Realizărilor organizatorice” cărora tindem să le schimbăm primul cuvânt În „nerealizări” și iată de ce: „Secția tineret pe tărâm cultural nu duce deocamdată nici o muncă culturală din cauză că lipsesc elementele necesare, adică studenții care au plecat la universități
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un vers din „Imnul Regal” ce s-a interpretat până la 30 decembrie 1947, când țărișoara noastră a fost Îngenuncheată definitiv de maleficii bolșevici dar din fericire nu pentru o mie de ani, ca și Reich-ul german preconizat de fratele Întru ideologie Hitler, ci numai pentru 42. Până și două cuvinte aproape banale au fost rășluite din textul piesei cu pricina: „Pagina 73. Magazionerul Pompilian (...) Îi reproșează lui Bartolomeu: <<Eu știu una; pînă ați venit dv. eu trăiam liniștit (subl. În orig
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]