KorAP: Find »[drukola/base=statua & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...555 556 557 ...635 >

15,855 matches

Corola-website/Law/256855_a_258184

constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor" ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Aceeași decizie statuează și faptul că autoritățile publice susceptibile de a fi părți implicate în conflictul juridic de natură constituțională sunt numai acelea prevăzute în titlul III al Constituției României. Prin soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională se urmărește înlăturarea unor posibile blocaje

DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256855_a_258184]
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, sau Decizia nr. 1.082 din 8 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 3 octombrie 2009 - în care s-a statuat, printre altele, că din rațiuni de prevenire a faptelor de corupție de către anumite categorii de personal, anume individualizat, legiuitorul este liber să instituie în sarcina acelui personal obligații suplimentare, tocmai în considerarea activității pe care acesta o desfășoară, activitate care

DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256855_a_258184]
să analizeze posibilitatea sesizării Curții Constituționale cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritățile publice, în conformitate cu dispozițiile art. 24 din Legea nr. 317/2004 . V. În ceea ce privește noțiunea de conflict juridic de natură constituțională dintre autorități publice, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții

DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256855_a_258184]
există între două sau mai multe autorități și poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor decurgând din Constituție, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale." În sfârșit, Curtea a mai statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituție "stabilește competența Curții de a soluționa în fond orice conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritățile publice, iar nu numai conflictele de competență născute între acestea" ( Decizia nr. 270 din 10

DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256855_a_258184]
Corola-website/Law/251504_a_252833

și numai dacă aceștia își exprimă intenția de a depune un plan în termenul prevăzut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 . Din dispozițiile legale anterior menționate rezultă că, înainte de a statua temeinicia cererii creditorului, judecătorul sindic va trebui să verifice admisibilitatea cererii acestuia, respectiv: - dacă cererea de deschidere a procedurii îndeplinește condițiile de formă generale impuse de art. 112 și 132 din Codul de procedură civilă, sub sancțiunea nulității cererii; - dacă

DECIZIE nr. 5 din 15 aprilie 2013 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1), art. 33 alin. (4) şi (5) şi art. 149 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, raportat la dispoziţiile art. 725 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă şi art. 6 alin. (1) din noul Cod civil cu privire la efectele modificării pe cale legislativă a valorii-prag prevăzute de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 între data introducerii cererii creditorului pentru deschiderea procedurii insolvenţei şi data pronunţării hotărârii judecătorului-sindic. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/251504_a_252833]
Corola-website/Law/252896_a_254225

civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare", precum și Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului

DECIZIE nr. 243 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2, art. 30 alin. 4, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi art. 108^5 alin. 1 şi 3, art. 155^1 alin. 1, art. 183 şi art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252896_a_254225]
procedură civilă din 1865, prin Decizia nr. 741 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 4 iunie 2009, Curtea, în privința unei critici de neconstituționalitate formulate de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate, a statuat că acesta este nemulțumit de modalitatea de redactare a celor două texte de lege, susținând, în esență, că legiuitorul ar fi trebuit să instituie obligativitatea, iar nu posibilitatea judecătorului de a suspenda cursul judecății, în cazul defăimării unui înscris ca

DECIZIE nr. 243 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2, art. 30 alin. 4, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi art. 108^5 alin. 1 şi 3, art. 155^1 alin. 1, art. 183 şi art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252896_a_254225]
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, sau Decizia nr. 994 din 7 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 31 octombrie 2008. Prin aceste decizii Curtea a statuat că instituția recuzării în procesele judiciare se justifică prin imperativul asigurării unei judecăți imparțiale, în care părțile să fie protejate de eventuala părtinire a judecătorului cauzată de legătura de rudenie sau afinitate cu una dintre părți, interesul personal pe care

DECIZIE nr. 243 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2, art. 30 alin. 4, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi art. 108^5 alin. 1 şi 3, art. 155^1 alin. 1, art. 183 şi art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252896_a_254225]
nu poate fi, în consecință, decât individuală, și nu colectivă, și nici nu poate conduce, în sistemul nostru juridic, la împiedicarea tuturor judecătorilor unei instanțe de a judeca procesele cu care au fost învestiți în condițiile legii. Totodată, Curtea a statuat că prin reglementarea criticată legiuitorul nu a înțeles să restrângă accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, ci să asigure un climat de ordine indispensabil exercitării în condiții optime a acestor drepturi constituționale. Exercitarea unui drept de către titularul său

DECIZIE nr. 243 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2, art. 30 alin. 4, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi art. 108^5 alin. 1 şi 3, art. 155^1 alin. 1, art. 183 şi art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252896_a_254225]
art. 126 alin. (2) și art. 129. De asemenea, Curtea a constatat că pentru valorificarea drepturilor și intereselor legitime părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, iar nu în spirit abuziv, șicanatoriu, vexator pentru magistrați ori pentru instanță. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, că exercitarea de către o persoană a unui drept ce îi este recunoscut prin

DECIZIE nr. 243 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2, art. 30 alin. 4, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi art. 108^5 alin. 1 şi 3, art. 155^1 alin. 1, art. 183 şi art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252896_a_254225]
2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 19 iunie 2012, și Decizia nr. 64 din 21 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 26 martie 2013, prin care a statuat că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, potrivit cărora "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege

DECIZIE nr. 243 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2, art. 30 alin. 4, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi art. 108^5 alin. 1 şi 3, art. 155^1 alin. 1, art. 183 şi art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252896_a_254225]
la constituționalitatea prevederilor art. 155^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, prin Decizia nr. 1.385 din 29 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 15 decembrie 2009, Curtea a statuat că textele criticate reprezintă norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are deplina libertate de a stabili competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată, evident, cu respectarea principiilor și prevederilor Legii fundamentale. Așadar, Curtea a

DECIZIE nr. 243 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2, art. 30 alin. 4, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi art. 108^5 alin. 1 şi 3, art. 155^1 alin. 1, art. 183 şi art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252896_a_254225]
Corola-website/Law/252935_a_254264

criticile de neconstituționalitate vizând, în principal, presupusul caracter jurisdicțional al activității desfășurate de Agenția Națională de Integritate, Curtea constată că acestea au mai fost examinate de instanța de contencios constituțional cu prilejul soluționării unor excepții de neconstituționalitate. Astfel, Curtea a statuat că Agenția desfășoară o activitate de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege, fără a desfășura o activitate de judecată, în sensul celor

DECIZIE nr. 205 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) şi alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, ale art. 13 şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi ale art. 215 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252935_a_254264]
sens, Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010). Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Distinct de acestea, Curtea constată că, raportându-și critica de neconstituționalitate la art. 16 din Constituție, autorul excepției face abstracție de faptul că egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea

DECIZIE nr. 205 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) şi alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, ale art. 13 şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi ale art. 215 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252935_a_254264]
Corola-website/Law/252990_a_254319

omului și a libertăților fundamentale cu privire la prezumția de nevinovăție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente (textul contestat din punct de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele

DECIZIE nr. 259 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252990_a_254319]
Corola-website/Law/252978_a_254307

260 din 21 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare, stabilește în art. 14 alin. (1) că "Reglementările de același nivel și având același obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ." În același sens, Curtea Constituțională a statuat că se impune ca regulile de procedură să fie stabilite prin regulamentele celor două Camere, iar nu prin lege (a se vedea Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din

DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252978_a_254307]
art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor ar fi trebuit respinsă ca neîntemeiată deoarece nu încalcă nicio dispoziție constituțională. Așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, "imunitatea parlamentară constituie o măsură de protecție constituțională a mandatului parlamentar [...]. Esența acestei protecții constă în

DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252978_a_254307]
parlamentarilor, precum și în cazul reținerii, arestării ori percheziției acestora, trebuie subliniat că această procedură urmărește prevenirea riscului exercitării sale cu rea-credință, abuziv sau șicanatoriu, ca instrument de presiune ori constrângere a parlamentarilor. În acest sens, de altfel, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 270 din 10 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008, că "imunitatea parlamentară [...] este un mijloc de protecție împotriva unor măsuri abuzive, determinate uneori de motive politice". De

DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/252978_a_254307]
Corola-website/Law/253038_a_254367

art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 10 martie 2005, aceasta a statuat că nu poate fi reținută critica referitoare la încălcarea principiului separației puterilor, argumentată pe baza unei pretinse imixtiuni a instanțelor de judecată în activitatea de legiferare. Curtea a apreciat o astfel de susținere ca fiind "cel puțin hazardată dacă se

DECIZIE nr. 289 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/253038_a_254367]
Corola-website/Law/250910_a_252239

Construcțiilor și Turismului, va fi transferată la Agenția Națională pentru Locuințe și va fi utilizată de aceasta exclusiv pentru scopurile proiectului, numai după încheierea de către Agenția Națională pentru Locuințe a convențiilor cu autoritățile administrației publice locale implicate. Aceste convenții vor statua, printre altele: cedarea dreptului de administrare a terenului către Agenția Națională pentru Locuințe, obligativitatea asigurării de către consiliile locale a studiilor de fezabilitate, a lucrărilor de viabilizare a terenurilor, a întreținerii și reparării noilor locuințe, după finalizarea construcțiilor, precum și criteriile de

LEGE nr. 301 din 11 iulie 2006 (*actualizată*) pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 27 decembrie 2005 şi la Paris la 10 ianuarie 2006. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/250910_a_252239]
Corola-website/Law/250912_a_252241

Construcțiilor și Turismului, va fi transferată la Agenția Națională pentru Locuințe și va fi utilizată de aceasta exclusiv pentru scopurile proiectului, numai după încheierea de către Agenția Națională pentru Locuințe a convențiilor cu autoritățile administrației publice locale implicate. Aceste convenții vor statua, printre altele: cedarea dreptului de administrare a terenului către Agenția Națională pentru Locuințe, obligativitatea asigurării de către consiliile locale a studiilor de fezabilitate, a lucrărilor de viabilizare a terenurilor, a întreținerii și reparării noilor locuințe, după finalizarea construcțiilor, precum și criteriile de

LEGE nr. 301 din 11 iulie 2006 (*actualizată*) pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 27 decembrie 2005 şi la Paris la 10 ianuarie 2006. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/250912_a_252241]
Corola-website/Law/250196_a_251525

hotărârii judecătorești Articolul 429 Dezinvestirea instanței După pronunțarea hotărârii instanța se dezinvestește și niciun judecător nu poate reveni asupra părerii sale. Articolul 430 Autoritatea de lucru judecat (1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. ... (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/250196_a_251525]
au fost repartizate la complete diferite, ultimul complet învestit va dispune pe cale administrativă trimiterea apelului la completul cel dintâi învestit. ... Articolul 476 Efectul devolutiv al apelului (1) Apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept. ... (2) În cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/250196_a_251525]
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/250196_a_251525]
necesar concursul instanțelor judecătorești, tribunalul arbitral sau părțile, de acord cu tribunalul arbitral, pot solicita concursul tribunalului de la sediul arbitrajului, care aplică legea proprie. ... Articolul 1.118 Competența tribunalului arbitral (1) Tribunalul arbitral decide asupra propriei competențe. ... (2) Tribunalul arbitral statuează asupra propriei competențe fără a lua în considerare o cerere având același obiect, deja pendinte între aceleași părți în fața unui tribunal statal sau arbitral, afară numai dacă motive temeinice impun suspendarea procedurii. (3) Excepția de necompetență trebuie ridicată prealabil oricărei

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/250196_a_251525]