14,859 matches
-
formată din satele Afrimești, Bădești, Bârla (reședința), Brabeți, Ciocești, Malu, Mândra, Mozăcenii-Vale, Podișoru, Șelăreasca, Urlueni și Zuvelcați. Comuna este situată în sud-vestul extrem al județului, la limita cu județele Olt și Teleorman, pe malurile râului Cotmeana, acolo unde acesta se varsă în Vedea, și în zona cursului superior al râului Tecuci. Este străbătută de șoseaua județeană DJ679, care o leagă spre nord de Hârsești, Stolnici, Lunca Corbului (unde se intersectează cu DN65) și Poiana Lacului (unde se termină în DN65B), și
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
are o lungime de circa 10 kilometri, o suprafață a bazinului hidrografic de 40 kilometri pătrați, un fond forestier de circa 109 hectare, izvorăște de pe teritoriul comunei Zau de Câmpie, satul Bărboși, străbate satele Bărboși, Bârza și Sânger și se varsă în apropierea gării C.F.R. din Sânger în Valea Câmpiei. Are numeroși afluenți, atât de stânga cât și de dreapta, unii fiind permanenți, alții temporari. Printre cei mai importanți afluenți se numără Pârâul Satului, Pârâul Bârza (De sub Coastă), Pârâul Cânetelii, Pârâul
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
produs nu numai în 1970, 1975, 1998 ,dar sunt date și despre efectele revărsărilor din 1857, 1872, 1912, 1932 și 1933 când s-au produs și numeroase alunecări de teren. Valea Ranta, cu o lungime de circa 9 kilometri, se varsă direct în râul Mureș, în aval de satul Cuci. Numeroase izvoare de coastă apar în teritoriu datorită alternanței de roci permeabile și impermeabile, care prin adunarea apelor dau pârâiașe mai mari sau mai mici. În satul Bârza curge Pârâul de Sub
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
curg mai multe pârâiașe: Pârâul de la Gaura Sângerului, Pârâul Fundul Cânetelii, Pârâul Cânetelii; din zona centrală a localității apa este adunată de Pârâul Săvești, Pârâul Bisericii Catolice, Pârâul Școlii (Buna Bătrână), Pârâul Plopi, de către pârâul Satului (Cloponiță) și care se varsă în Pârâul Șarchii, în zona cunoscută ca Podul Șarchii. În funcție de relief, apa freatică se află la adâncimi de peste 10 metri pe culmi, 3-5 metri în zonele depresionare și 0,5-2,5 metri în văi. În general apa este bună de
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpușna și Creanga Albă, iar Frățileasa, Găinușa, Tătarca și Drăgușa lasă să iasă pline de energie toți afluenții Secuieului care-și au obârșia sub Vârful Saca Mare și care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i și vărsându-i în Valea Lăpușnei; care împreună cu Gâtea și Meșterița pe dreapta, Sebeșul pe stânga, croiesc frumosul drum și dau naștere Văii Gurghiului care adună: Pârâul Nergu, Fâncel, Fătăciunița, Tisieu, Tireu, Isticeu, Valea Cașvei, pe dreapta, iar în stânga Călin, Sirodul, Prislopul
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
cu județul Sibiu, pe cursul superior al Argeșului, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Vidraru. Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Satul Arefu se află în bazinul pârâului Arefu, care se varsă în Argeș la Căpățânenii Pământeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Arefu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,71%). Pentru 2,25% din populație
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
culoare de văi în comuna Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea omonimă. Rețeaua hidrografică aferentă comunei Rucăr este variată. Toate râuile sunt tributare Dâmboviței sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Straja. Comuna se află în nord-vestul județului, într-o zonă montană de la limita cu județul Neamț și cuprinde mare parte din valea râului Asău, localitățile locuite fiind concentrate pe cursul inferior al acestui râu, în zona în care el se varsă în Trotuș, orașul Comănești aflându-se la sud-est și în aval de comuna Asău. Prin comună trece șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc. Este străbătută și de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de halta de mișcare
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
decât zona montană și Podișul Moldovei, datorită adăpostului morfologic. În nord, curge Moldova, în partea centrală curge Bistrița (cu afluentul ei Cracău), iar în sud Trotușul, care primește la Onești râurile Tazlău, Cașin și Oituz. Trotușul, la rândul lui, se varsă în Siret, pe partea dreaptă. Tazlăul are un bazin hidrografic de cu o lungime totală de și un debit de ; izvorăște din munții Geamăna, aproape de izvoarele Asăului, de la altitudine și are ca afluenți pe stânga Valea Boului, Nadișa, Răchitiș, Orăsa
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Răchitiș, Orăsa, Valea Rea, Helegiu, Văereni și Belci iar afluenți pe partea dreaptă Negrul, Geamăna, Șoimi, Frumoasa, Schitu, Cucuieți, Solonț, Tazlăul Sărat (cel mai important afluent), Cernu, Strâmba, Moreni, Lupul și Bârsănești. Tazlăul este deci afluent al Trotușului și se varsă prin acesta în Siret. Pe cursul superior are două ramuri: Tazlăul Mare și Tazlăul Sărat. După confluența acestora, în dreptul satului Tescani râul poartă denumirea de "Tazlău". Din punct de vedere hidrografic, regiunea are, pe lângă cele două râuri, numerose pâraie, iar
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Jos, Cornii de Sus, Drăgești, Gherdana, Giurgeni, Tătărăști (reședința) și Ungureni. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Vrancea, pe malul stâng al Siretului, în dreptul lacului de acumulare Berești; prin comună curge și râul Polocin, care se varsă tot în Siret mai spre sud, în comuna Homocea din județul vecin Vrancea. Este traversată de șoseaua județeană DJ252C, care o leagă spre sud-est de Huruiești și spre nord la Corbasca și Pâncești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
care sunt pretutindeni pe teritoriul comunei, aceasta este scăldată de râul ce îi împarte numele. Râul Cașin izvorăște din muntele Cașin, județul Covasna, traversând pe lungimea de aproximativ 50 km satele Mănăstirea Cașin, Lupești, Cașin și orașul Onești unde se varsă în râul Trotuș. Pe acest traseu primește afluenți de dreapta pâraiele: Tălâmba, Ciobotarul Dulce, Zboinița, Calasăul Mare, Haloșul Ciubotarului, apa pârâului Crețu, Vale Rea Mare, Vale Rea Mică și pârâul lui Miron. Depe partea stângă, râul primește afluenți pâraiele: Fata
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
industriale a fost "metoda rapidă" sau "metoda germană", practicată pentru prima dată în Germania în 1823. În acest proces, fermentația are loc într-un turn în care sunt introduse și așchii de lemn sau cărbune vegetal. Alimentul conținând alcool este vărsat puțin câte puțin prin gura turnului; pe la baza turnului este introdus aer proaspăt prin convecție naturală sau forțată. Ameliorarea aportului de aer prin acest proces reduce timpul de producere a oțetului de la câteva luni la câteva săptămâni. Astăzi, oțetul este
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
pecetluiesc soarta balenei pilot cu înotătoare lungi, ele fiind vânate aici. În văi și pe platouri terenul este de obicei mlăștinos, iar pământul este străbătut de mai multe pâraie, mai mici sau mai mari, care formează uneori cascade sau se varsă direct în mare. Insulele Feroe sunt divizate în 34 de municipalități. Acestea sunt împărțite pe șase regiuni geografice. Ele sunt identice cu așa-numitele "sýslur"-i, dar care nu reprezintă corpuri politice, fiind marcate astăzi doar de circumscripțiile de poliție, fiecare
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
de apă din Marea Caspică în Aral printr-o conductă și diluarea ei cu apa dulce din bazinele din vecinătatea Mării Aral. În 1994, guvernele kazah, uzbek, turkmen, tadjik și kirghiz au semnat un acord, prin care au promis să verse 1% din bugetele lor de stat pentru a revigora marea. Kazahstan a depus mari eforturi, construind impunătorul baraj Kokaral în 2003-2006, ce a tăiat în jumătate marea. De asemenea, statul kazah a îmbunătățit sistemul de irigare de pe râul Syr Darya
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Chiojdeanca (reședința), Nucet și Trenu. Comuna Chiojdeanca este situată în nord-estul județului, la limita cu județul Buzău, în Subcarpații de Curbură, pe ambele maluri ale râului Chiojdeanca, ce se varsă în râul Cricovul Sărat, învecinându-se la nord cu comuna Calvini (județul Buzău), la est cu comuna Salcia, la sud-est cu comuna Sângeru, la vest cu comunele Șoimari și Podenii Noi, iar la sud cu comuna Apostolache, Prahova. Comuna este
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
în rezultatul căreia nivelul apei în Kara-Bogaz-Gol a scăzut cu câțiva metri. În 1992 strâmtoarea a fost restaurată, dar prin ea din Marea Caspică curge o cantitate mare de apă, care în Kara-Bogaz-Gol se evaporă. Zilnic, din Marea Caspică se varsă în Kara-Bogaz-Gol 8 - 10 km³ de apă (după alte date - 25 de mii km³) și circa 150 mii tone de sare. În Marea Caspică se varsă 130 de râuri, dintre care doar trei formează la gura de vărsare delte. Cele
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
cantitate mare de apă, care în Kara-Bogaz-Gol se evaporă. Zilnic, din Marea Caspică se varsă în Kara-Bogaz-Gol 8 - 10 km³ de apă (după alte date - 25 de mii km³) și circa 150 mii tone de sare. În Marea Caspică se varsă 130 de râuri, dintre care doar trei formează la gura de vărsare delte. Cele mai mari râuri care se varsă în Marea Caspică sunt: Cel mai mare râu care se varsă în Marea Caspică este Volga, debitul anual de apă
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
de apă (după alte date - 25 de mii km³) și circa 150 mii tone de sare. În Marea Caspică se varsă 130 de râuri, dintre care doar trei formează la gura de vărsare delte. Cele mai mari râuri care se varsă în Marea Caspică sunt: Cel mai mare râu care se varsă în Marea Caspică este Volga, debitul anual de apă fiind de 215 - 224 km³. Volga, Ural, Terek și Emba dau Mării Caspice 88 - 90 procente din totalul volumului de
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
150 mii tone de sare. În Marea Caspică se varsă 130 de râuri, dintre care doar trei formează la gura de vărsare delte. Cele mai mari râuri care se varsă în Marea Caspică sunt: Cel mai mare râu care se varsă în Marea Caspică este Volga, debitul anual de apă fiind de 215 - 224 km³. Volga, Ural, Terek și Emba dau Mării Caspice 88 - 90 procente din totalul volumului de apă pe care marea o capătă de la râuri. Suprafața bazinului Mării
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
se ridică grinduri longitudinale și transversale, ce închid între ele lacuri, bălți, mlaștini. Pe grindurile mai înalte și extinse se dezvoltă dune. Delte triunghiulare (tip Tibru) sunt cele mai simple, fiind formate prin aluvionarea efectuată de un singur braț, care varsă cea mai mare cantitate de apă și aluviuni în mare; celelalte brațe au rol secundar. Acest tip constituie o fază de început, când raportul dintre forța râului și cea a mării înclina spre primul. Delte lobate (tip Dunăre) sunt cele
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
rapidă pe 2-3 brațe principale, datorită abundenței de aluviuni. Importanța și locul brațelor se modifică în timp. Se întâlnesc la Rin, Ron, Rio Parana. Delte digitate (tip Mississippi) se dezvoltă la unele fluvii, cu un aport extrem de mare de aluviuni vărsate pe foarte multe brațe, care impun înaintarea rapidă a fiecăruia; procesul se desfășoară intens, depășind ritmul construcțiilor marine (bancuri, cordoane). Deltele barate (tip Nil) sunt delte cu aspect lobat, a căror dezvoltare este oprită, fie de către curenții litorali, ce împrăștie
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
unei rețele hidrografice organizate. Singurele cursuri de apă sunt uedurile. Acestea funcționează numai în timpul averselor violente, când prezintă o undă de viitură foarte puternică. În cele mai multe cazuri, apele uedului se pierd în propriile aluviuni sau se evaporă înainte să se verse într-un lac interior. Această hidrografie, fără un nivel de bază local precis, se numește areică; apele care se varsă într-un lac interior se numesc "endoreice" (bazinul lacului Aral); în mod excepțional există și ape cu scurgere la mare
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de viitură foarte puternică. În cele mai multe cazuri, apele uedului se pierd în propriile aluviuni sau se evaporă înainte să se verse într-un lac interior. Această hidrografie, fără un nivel de bază local precis, se numește areică; apele care se varsă într-un lac interior se numesc "endoreice" (bazinul lacului Aral); în mod excepțional există și ape cu scurgere la mare ("exoreice"), care au izvoarele în zone foarte umede, cum ar fi Nilul. În funcție de gradul de ariditate sunt trei tipuri principale
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Bălăceanu este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Brăila și este străbătută de pârâul Bălăceanu, care se varsă în lacul Jirlău și apoi în râul Buzău. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203, care o leagă de Râmnicu Sărat spre nord-vest și spre sud-est de Făurei și mai departe de Însurăței. Din acest drum, la Bălăceanu se ramifică
Bălăceanu, Buzău () [Corola-website/Science/300793_a_302122]