14,219 matches
-
ei! Nu vreau să nasc cu ea. Apropo de asta... se ridică Luke În picioare. M-a Întrebat Venetia dacă ai putea veni la ea la un control mîine. Nu te-a mai văzut de un timp și se simte vinovată. I-am zis că venim amîndoi. Ok? Intră În baie. — Bine, zic fără nici un chef și mă afund În perne cu un oftat din rărunchi. Simt că mi se Învîrtește capul de atîtea gînduri confuze. Poate chiar sînt nebună și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
bun comis voiajor regional al anului 1989 (din zona de sud-vest). Nu știu ce legătură are asta cu meseria de detectiv, dar În fine. A acceptat cazul. Pe amîndouă. Deci gata, am făcut-o. Singura problemă e că acum mă simt Îngrozitor de vinovată. Cu cît mă apropii mai tare de casă, cu atît mai vinovată mă simt, pînă cînd efectiv nu mai pot suporta. Mă grăbesc În prăvălia de la capătul străzii noastre și-i iau lui Luke un buchet de flori și niște
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
legătură are asta cu meseria de detectiv, dar În fine. A acceptat cazul. Pe amîndouă. Deci gata, am făcut-o. Singura problemă e că acum mă simt Îngrozitor de vinovată. Cu cît mă apropii mai tare de casă, cu atît mai vinovată mă simt, pînă cînd efectiv nu mai pot suporta. Mă grăbesc În prăvălia de la capătul străzii noastre și-i iau lui Luke un buchet de flori și niște bomboane de ciocolată și, În ultima clipă, arunc În pachet și o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Pe cuvîntul meu. — Pentru ce? Luke pare luat ca din oală. — Pentru... ăă... Nu lăsa gura să te ia iar pe dinainte, Becky. Pentru... ziua aia În care am uitat să fac comanda la băcănie. Mereu m-am simțit foarte vinovată pentru chestia asta. — Vino-ncoace. Luke rîde și mă trage mai aproape, ca să mă sărute. O vreme stăm pur și simplu acolo, cu fețele scăldate În căldura soarelui. Copilul se foiește Întruna În burta mea și ne uităm amîndoi cum
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Acesta se oprește pufăind și mă așez agățîndu-mă de mînerul portierei, incapabilă să mă relaxez pînă nu ieșim din West Ruislip. Abia dacă pot să suport să mă uit la dosarul de carton aflat În poala mea, ca un secret vinovat și oribil. Deși, dacă stau să mă gîndesc, e probabil mai bine că l-am luat cu mine. Iau toate informațiile astea și le pun direct În mașina de tocat hîrtie. După care toc și fîșiile. Nu vreau ca Luke
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că au o problemă. Mă Întreb ce-o fi. Ce păcat că n-am cum să le ajut! O văd pe Suze cum Își scoate mobilul. Formează un număr și, În clipa În care telefonul fix Începe să sune, tresar vinovată și mă Îndepărtez de fereastră. Ok. Poartă-te firesc. Inspir adînc, apoi ridic receptorul. — A, bună, Suze! zic, cu cel mai normal ton din lume. Ce mai faci? Bănuiesc că ești În Hampshire, pe calul tău, sau undeva așa. — De unde
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
publice, pentru apariția pe sticlă, pentru averile pe care și le-au făcut cei mai mulți dintre ei. Pe de altă parte, cred că serialul "Memorialul Durerii", care a rulat, totuși, la televiziunea publică, a arătat destule dintre crimele de care este vinovată Securitatea, a prezentat și cele mai elocvente cazuri de victime. Dacă românii ar citi mai mult, ar descoperi o bogată literatură de mărturie asupra crimelor comuniste, dar și alta de analiză și explicație a fenomenului. Chiar zilele trecute am terminat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Comunist, acum ne era din toate punctele de vedere mai bine. Dar, se vede mai limpede astăzi, foarte mulți nu au dorit ca discuțiile să depășească stadiul de zvon, de suspiciune generalizată ori de calomnie și delațiune. Între "toți suntem vinovați" (cu variantele sale, de exempu, "toți am colaborat") și "nimeni nu a fost vinovat" ("toți românii sunt patrioți și iubitori de neam"!), s-au făcut averi fabuloase, cariere strălucitoare și afaceri cu tot "ce mișcă-n țara asta, râul, ramul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mai limpede astăzi, foarte mulți nu au dorit ca discuțiile să depășească stadiul de zvon, de suspiciune generalizată ori de calomnie și delațiune. Între "toți suntem vinovați" (cu variantele sale, de exempu, "toți am colaborat") și "nimeni nu a fost vinovat" ("toți românii sunt patrioți și iubitori de neam"!), s-au făcut averi fabuloase, cariere strălucitoare și afaceri cu tot "ce mișcă-n țara asta, râul, ramul". Tocmai pentru că nu mă consider bine informat, ci mai mult "aburit" în această privință
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
face! Probabil în public, într-o emisiune televizată... Mentalitatea noastră n-a suferit încă metamorfoza nu doar necesară, ci și posibilă în atâta veac de vreme. Cine e de vină? Noi toți, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de nevinovați, de aceea și detest evaluările uniforme și uniformizatoare! Pe care, pe bună dreptate, cei cu adevărat vinovați le preferă! Dorin Popa: Este o povară prea mare lăsată pe umerii învățământului preuniversitar selecția automată în universități? Liviu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în atâta veac de vreme. Cine e de vină? Noi toți, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de nevinovați, de aceea și detest evaluările uniforme și uniformizatoare! Pe care, pe bună dreptate, cei cu adevărat vinovați le preferă! Dorin Popa: Este o povară prea mare lăsată pe umerii învățământului preuniversitar selecția automată în universități? Liviu Antonesei: Nu este o povară prea mare, este o povară imposibil de dus! Cu excepțiile de rigoare, care țin de rezervațiile
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
schimba mintea fie au emigrat, fie se simt aici ca într-un fel de exil interior, fie se luptă cu morile de vânt. Cine e de vină? Noi toți, de bună seamă, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de nevinovați, de aceea și detest evaluările uniforme și uniformizatoare! Pe care, pe bună dreptate, cei cu adevărat vinovați le și preferă, pentru că vinovăția se dizolvă în nevinovăție! Universitatea are dreptul să se pronunțe în toate domeniile vieții
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de vânt. Cine e de vină? Noi toți, de bună seamă, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de nevinovați, de aceea și detest evaluările uniforme și uniformizatoare! Pe care, pe bună dreptate, cei cu adevărat vinovați le și preferă, pentru că vinovăția se dizolvă în nevinovăție! Universitatea are dreptul să se pronunțe în toate domeniile vieții comunitare în care are experți, și are în toate, nu? E iluzoriu să credem că Universității îi va putea merge bine
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Despre universitate, studenți, jurnaliști și mass media / 145 Mentalitatea noastră n-a suferit încă metamorfoza nu doar necesară, ci și posibilă în atâta veac de vreme. Cine e de vină? Noi toți, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de nevinovați, de aceea și detest evaluările uniforme și uniformizatoare! Pe care, pe bună dreptate, cei cu adevărat vinovați le preferă! / 152 Universitatea are dreptul să se pronunțe în toate domeniile vieții comunitare în care are experți, și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în atâta veac de vreme. Cine e de vină? Noi toți, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de nevinovați, de aceea și detest evaluările uniforme și uniformizatoare! Pe care, pe bună dreptate, cei cu adevărat vinovați le preferă! / 152 Universitatea are dreptul să se pronunțe în toate domeniile vieții comunitare în care are experți, și are în toate, nu? E iluzoriu să credem că Universității îi va putea merge bine dacă se izolează într-un turn
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
A.T. nu reușește să relaționeze cu mama. De fapt, nici nu-si dorește acest lucru, în ciuda eforturilor lui A.I. de consolidare a relației. Nu suportă să o vadă pe sora vitregă înconjurată de afecțiunea mamei, pe care o consideră vinovată de plecarea tatălui. Deteriorarea relației afective cu mama si plecarea tatălui au contribuit la degradarea situației școlare a elevei si de adoptare de către aceasta a unui comportament antisocial. Maniera de percepție a problemei de către asistentul social. Asistentul social consideră că
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
problemei. Clienta nu a încercat niciodată să-si îmbunătățească relația cu tatăl, deoarece nu recunoaște autoritatea acestuia. Maniera de percepție a problemei de către clientă. C.L. este intrigată de faptul că este abuzată fizic de tatăl său, pe care îl consideră vinovat de destrămarea familiei. Eleva consideră că absența tatălui a contribuit la deteriorarea relației afective cu acesta. Posibilitatea unei sarcini generează o stare de tensiune clientei. Maniera de percepție a problemei de către asistentul social. Asistentul social consideră că C.L. se confruntă
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
ale concentrării, verticale la rădăcina nasului ori pe frunte, unde sunt și cute ale agresiunii). Elementele ce însoțesc acest ceremonial de salut sunt ochii (dacă o persoană întoarce capul și micșorează ochii, ori nu se uită în ochi, se simte vinovată). Ceremonialul de salut se realizează cu capul, verbal, gestual, cu mâinile. În Antichitate, salutul și datul mâinii demonstra că nu se ascund arme în palme. Astăzi, semnificațiile și formele sunt diferite: dacă palmele sunt întoarse din interior spre exterior se
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
bine. Se descria prigoana îndreptată cu precădere asupra clerului și a ierarhilor Bisericii, sub dictatorii Madero (catalogat ca "spiritist și francmason") Huerta, Carronza și Villa. În finalul materialului erau numiți vinovații persecuției Bisericii Catolice din Mexic: "De această prigonire sunt vinovate și Statele Unite, căci Villa a ajuns președinte cu ajutorul lor"623. Dincolo de informațiile subiective, erau oferite și date precise despre sursele folosite pentru documentarea articolului; prin subiectele prezentate, cititorii erau puși la curent cu politica SUA și problema Mexicului aceea de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acest lucru este posibil. Vârfurile Modernismului Eliot și Joyce sunt în fond două cazuri izolate. Ei dau ideea demolării convențiilor (limbaj, cronologie), dar scriu cu tradiția în oase. Au crescut în respectul convenției și, atunci când o hulesc, se simt deopotrivă vinovați și eroi. Aș zice deci că în cazul Modernismului încă exista conștiința convenției. Atâta doar că dacă ne punem în papucii copilului curios, la culcare, întrebarea nu mai e "și, și?" ci "cum, cum?". Textul are ideea năstrușnică de a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu lectorul Autorului Desperado îi place să creadă că lectorul e implicat în discurs. Toate procedeele Desperado au ca prim scop să-l manipuleze pe lector afectiv și intelectual, în ciuda faptului că, în interviuri, niciun autor nu recunoaște această intenție vinovată. Scriitorii declară repetat că opera se scrie singură. În realitate, implicarea lectorului (prin complicarea operei) e premeditată. Drept care lectura literaturii Desperado este exasperantă, fermecătoare și, nu o dată, dezarmantă. Rolul lectorului este să deconspire procedee. El trece clasa din ciclul pasiv
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
spune unde începea unul și unde se termina celălalt? Se topesc laolaltă, trăind înălțarea către divinitate. Copil iar, cerșind în pragul nesfârșirii, fără a explica mai mult, fără a dezvălui cine e Dyer, cine e Hawksmoor (neputincios în a găsi vinovați), fără a dezvălui cum e să te pierzi în necunoscut. Totul e sugerat până la exasperare, aluziile sunt în primul rând lirice. Nu se afirmă nimic clar. În acest roman, Peter Ackroyd este un Desperado al misterului nesfârșit, pe care îl
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să-l îndrepte pe calea cea bună. Rezultatul? Tablourile lui Kuroda au fost arse, el a fost azvârlit în temniță și după toate acestea, Ono se declară uluit, exact ca majordomul Stevens. Pe scurt, Ono refuză să recunoască că e vinovat. El refuză implicit să fie părtaș la ironia vieții. Ca tehnică, Ishiguro începe prin a enumera lucruri de care habar n-avem și ne face să ne simțim vinovați de neștiința noastră, ca și cum am avea obligația să fim în cunoștință
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ca majordomul Stevens. Pe scurt, Ono refuză să recunoască că e vinovat. El refuză implicit să fie părtaș la ironia vieții. Ca tehnică, Ishiguro începe prin a enumera lucruri de care habar n-avem și ne face să ne simțim vinovați de neștiința noastră, ca și cum am avea obligația să fim în cunoștință de cauză, să știm cartea înainte chiar de a o fi citit. Urmărim povestirea tocmai ca să recuperăm elementele acestei prime conturări enigmatice. Romanul crește astfel în noi ca un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care sunt mai puternici ca oricând. Ono însuși simte nevoia să-și liniștească rudele că n-o să-și ia viața, dar i se răspunde că oricum n-are de ce, n-a fost el așa de important încât să se simtă vinovat. Orgoliul lui suferă în tăcere, chiar dacă își dă seama că ar fi cazul să fie recunoscător pentru această anonimitate. Nu se poate să nu remarcăm ironia acestei dileme, a fi acuzat fiindcă afost cineva, sau a fi un nimeni căruia
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]