14,325 matches
-
acesta era ridicat adică la însemnătatea celor mai mari sărbători creștinești”1). Sigur, nu era „numai o părere”. în unele locuri, „culesul” își pierduse veselia încă din primul deceniu, dovadă pagina de mai jos: „Dar odată cu ivirea progreselor industrialismului, a zburat veselia de-acum douăzeci de ani [schița din care citez a apărut în 1908]! Azi asiști la culesul viilor, cum ai asista la funcționarea unei fabrici oarecare. O fabrică, unde culegătorii, flăcăi și fete, își îndeplinesc munca lor automatic, tăcuți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care pomenește de ei cu oroare, asociindu-i cu frigul și cu întunericul, e Alecsandri 6). La tînărul Eminescu, corbii sînt niște simple pete de culoare, fără prea mari efecte sufletești, întrun tablou cu fond luminos: „Și corbii croncănesc și zboară-n fală/ în aer clar ca pete de cerneală”7). Dar, mai tîrziu, invocarea lor se face dramatic: „Și cînd se va întoarce pămîntul în pămînt./ (...)/ Din zarea depărtată răsar-un stol de corbi,/ Să ntunece tot cerul pe ochii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
librăria în care se adăpostise, autorul trăiește „ca un coșmar”: cărțile între care stătuse vin după el, și nu numai acelea: „parcă toate librăriile din lume, toate bibliotecile oficiale și particulare își concediaseră, pe ferești, convoiurile colosale de cărți care zburau umplînd cerul, iar vîntul le spunea numele lor cînd mai plîngător, cînd mai sălbatec...” 7) De unde a luat Bacovia ideea „zborului cărților”? Un răspuns a dat Marcel Marcian, care crede că poetul, trăitor printre evreii din Bacău, a cunoscut o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din Fenomenele spiritismului, de Camille Flammarion, în care rapoartele referitoare la experiențele cu mediumul Eusapia Paloding relatează despre mese ridicate, mobile răsturnate, cutii muzicale, viori, tamburine, tabachere, ceasuri, perne mutate de la locul lor și de cărți care trec prin perdele, „zboară”. Cu atît mai posibil, cu cît din aceeași lucrare 10) a reținut noțiunile de „forță necunoscută” și „magnetism animal”, folosite în „Dialog de iarnă” și, respectiv, într-una din „Bucățile de noapte”. în fine, nu-i exclus nici ca, atunci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
uitarea de sine, frenezia, erupțiile de senzualitate, „foamea voluptății”: „Dansau cu fețe zîmbitoare/ Și-și făureau un ideal/ Din strălucirea trecătoare/ A unei nopți tîrzii de bal.// în larma veselei orchestre/ înmormîntau un trist amor,/ Și-n goana albelor ferestre/ Zbura fantastic umbra lor.// Pluteau cu mintea rătăcită/ Ca-n alte lumi, răpiți de joc.../ Și atît părea de fericită/ Părechea fără de noroc!” 10) Atracția balurilor asupra lui Bacovia se vede în felul admirativ în care el vorbește despre muzica de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
chiar decît Petică) e Octavian Goga, care-l pune drept titlu unui poem dedicat nopții: „ De ce, neînțeleasă noapte,/ Ți-ai stîns luminile din cer,/ De unde ai mai multe șoapte/ Ș-un mai nepriceput mister?...// De ce tresai înfiorată/ Cînd pe deasupra noastră zbori,/ De ce ești mai întunecată/ Acuma ca de alteori?...// Simt un fior care mă fură:/- Pe semne-acum în noaptea asta,/ Pe-un crai viteaz cu barbă sură/ L-a înșelat întîi nevasta...” 9) în aceeași perioadă (adică între 1907 și 1910
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fructe. [...] Am văzut locul unde a staționat cîteva ore un astfel de cărucior, pe strada principală a orașului (Hotel Europa). Rămăsese un maldăr de coji de pepeni, sîmburi de cireșe, vișine și rămășițe de fructe alterate sau viermănoase peste care zbura un popor de muște, de toate semințiile. Nici un aspect nu e mai oriental decît acesta pe care îl oferă ochilor cîteva haimanale care mănîncă o felie de pepene, spoindu-se pînă la urechi cu zeama fructului. Nu e vorba numai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
n. m.] soldzi mănunței și în vîrf ascuțiței are”. (Op. cit, 2, p. 13) 3.„Meditație pentru ziua Anului Nou”, în Opere, 2, Scrieri în proza și dramatice, Ed. Hyperion, Chișinău, 1991, p. 430. 4.„Nenceput și fără capăt timpul zboară nencetat,/ Ca un atom și «Albina» pănă astăzi a zburat”, scrie Asachi, într-un moment de oboseală, în care-l bătea gîndul să renunțe la editarea mai departe a Calendarului pentru romîni, o continuare, cu altă periodicitate, a celebrei reviste
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cit, 2, p. 13) 3.„Meditație pentru ziua Anului Nou”, în Opere, 2, Scrieri în proza și dramatice, Ed. Hyperion, Chișinău, 1991, p. 430. 4.„Nenceput și fără capăt timpul zboară nencetat,/ Ca un atom și «Albina» pănă astăzi a zburat”, scrie Asachi, într-un moment de oboseală, în care-l bătea gîndul să renunțe la editarea mai departe a Calendarului pentru romîni, o continuare, cu altă periodicitate, a celebrei reviste citate în versul al doilea. (Cf. „Epilog”, Opere, 1, Scrieri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
drept, cade: era în picioare și a căzut, copaciul tăiat cade. Aruncă ceva în apă și plumbă pînă la fund”. („Vocabular de vorbele ce se par nouă sau străine în această poemă”, loc. cit., p. 414); „întîi îi părea că zboară și de pămînt n atingea/ Ș-acum parcă-l încărcase cu plumb, așa ncet mergea”. (Anton Pann, „Sultanul și pescarul”, în Felurite, Ediție îngrijită de Mircea Muthu, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1973, p. 111); „Și-n jurul ochilor mei gravă ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
părut că m-am rătăcit într-un pustiu vegetal, încremenit și fără orizont, iar a doua oară, într-o iarnă, în parc, după o furtună de zăpadă, cînd copacii erau ca-n „Decor”, albi și negri, și sub cerul gri zburau cîrduri de corbi. Dar asemenea senzații poți avea și-n altă parte. Prin urmare „bacovieni” sîntem/sau putem deveni nu atît prin circumstanțe, cît prin experiențe. Ca să simți ca Bacovia, trebuie să trăiești ca Bacovia. Formula „e ca-n Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri cu aripi de fiori Muiate în miros de flori Văd lebede, barcă de vînt, Prin unde din aripe dînd, Văd fluturi albaștri ușori, Roind și bînd miere din flori. De ce nu am aripi să zbor! M-ași face un flutur ușor, Un flutur ușor și gentil, Cu suflet voios de copil." (Frumoasă-i) La iazul Loieștilor, scriind la persoana a treia: "El vedea zîne albe cu părut de aur roș". Dar de ce Mihai întîrzia seara
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Perpessicius a considerat-o, pe drept. Ondina II100. Între aceste două forme, se observă deosebiri, mai ales la versurile pe care poetul i le atribuie Casandrei. Subiectul este același. Cînd noaptea "coboară din nori, pe aripi de fiori", un june zboară, ca gîndul, pe un cal, care, "cu nara-i arzînd și cu coama pe vînt", saltă peste creștete de stînci și prăpăstii adînci, "ca cerbul urmat de săgeat' arzătoare". Junele poartă sub manta-i o mandolină. Astfel, el ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a desflorit...109 "(s. n.) Icoana Casandrei îl însoțea. În multe versuri din manuscrisele sale din acea vreme, e vorba de ea. De exemplu, în versurile Din lyra spartă, cu data pusă de poet "67": "Din lira spartă, a mea cîntare Zboară amorțită, un glas de vînt, Să se oprească tînguitoare Pe un mormînt!"110 Sau în versurile cu titlul Care-i amorul meu în astă lume?, scrise în aceeași vreme: "Încoardă-ți lira scumpă, iară mirul, al vorbelor iubirei tu îl varsă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ei n-au observat că la răsărit s-a arătat geană de soare răsare. Prin suflete, le-au trecut fiori de gheață, vorbirea le-a devenit tot mai slabă, iar ochii li s-au împă ienjenit. Atunci caii lor au zburat vijelios spre munte. Magul, nemaiputînd opri răsăritul soa relui, a deschis portalul templului, iar acei doi călăreți au intrat în templu, ca pieriți pe veci. Junimiștilor, în frunte cu Maiorescu, le-a plăcut foarte mult această legendă, dar s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
câteva reprezentante ale feminității care își marchează, prin estropiere, diferența o diferență, tocmai, pervers fascinantă față de prototipul generic. Reparata cu cei trei sâni mistici și două suspine laice, Pirata chioară de un sân și Glycera ai cărei sâni fac să zboare Fluturii din pandișpan sunt, contrar aparențelor, tocmai simboluri ale fertilizării. Mutilarea ca act de jertfă este integrată, spre exemplu, de Gilbert Durand în categoria ritualurilor care au ca scop primar fertilizarea și ca finalitate ascunsă "domesticirea lui Cronos". Invocarea unor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a deconstrucției: "aspiratorul se aude în dimineața aceasta ca o goarnă și carnea mea a început să capete culori militărești a/ început să crească un tablou în oasele mele și se/ scurge pe toți pereții camerei și sparge geamul și/ zboară în piața cu grâu (...) își face loc în poemul meu/ ca un pacient lovit pe șosele" (aspiratorul cu stomacul plin). Practic, poemele din Submarinul karmei, poeme debordând de vitalitate, regenerând aproape baroc, dovedesc că, oricât de atras de spectrul morții
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Editura Junimea, Iași, 1995; De dragoste și moarte, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Intrarea în apocalipsă (ediție bilingvă, română și franceză), Editura Cogito, 1997; Arta nostalgiei (poeme cuantice), Editura Cartea Românească, 1997; Întotdeauna ploaia spală eșafodul, Editura Axa, Botoșani, 1997; Clipa zboară c-un zâmbet ironic, Editura Dyonisos, Craiova, 1999; Dintr-o haltă părăsită, Editura Augusta, Timișoara, 2000; Pornind de la zero (antologie de versuri), Editura Cartea Românească, București, 2000; Între două lumi, antologie de versuri în română, spaniolă, franceză, engleză, Editura Cogito
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
negre, apoi dantelăria Englezoaicei, ireală, vaporoasă, amețitoare; pe urmă zveltul și maiestuosul Vîrf Alb, o coamă tivită cu bîrne amenințătoare [...]. R. Frison-Roche, Premier de cordée (41) Ieșisem din Rouen și înaintam în galop pe drumul care duce la Jumièges. Trăsura zbura, străbătînd cîmpiile. Apoi calul o luă la pas, ca să urce coasta de la Canteleu. Acolo se afla una dintre cele mai minunate priveliști din lume. În urma noastră Rouen-ul, orașul cu biserici, cu clopotnițe gotice, lucrate ca niște bibelouri de fildeș; înaintea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
apoi se arunca în gol de parcă ar fi vrut să plonjeze în zăpadă; dispărea ca mai apoi să apară ceva mai jos, încordat, cu mîinile în sus, cu pieptul înainte; se apleca în față, se ghemuia, sărea și continua coborîrea. Zbura foarte aproape de sol precum o rîndunică ce anunța furtuna. Ținu piept (...). J. Giono, Le chant du monde Într-o DA, doar succesiunea dată este posibilă, previzibilă. În POVESTIRE, din contra, o alternativă este subiacentă fiecărui eveniment sau cel puțin povestirea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să joc în carnavalul său, iar moartea mea, devenită celebră datorită balerinilor, trezește întotdeauna rafale de aplauze. Constelația emisferei boreale, învecinată cu lira, poartă numele meu. Penele mele sînt foarte căutate, sînt o pasăre palmipedă, cu aripi mari, totuși nu zbor cu ele decît atunci cînd emigrez, cu toate că acum sînt aproape de tot domesticită. Atunci cînd trecătorii mă văd pe malul lacurilor sau al iazurilor, se opresc seduși de frumusețea și maiestatea mea. Elev de clasa a V-a Acolo, din mica
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ÎN CONFRUNTAREA CU VIITORUL 263 Note și comentarii 272 Indice de nume 296 Cuvînt înainte Et in Arcadia ego... sau îndemn la o călătorie Undeva, în "Stînci fulgerate", Al. Philippide face o confesiune: "Mi-e dat să-mi caut timpul zburînd din eră-n eră/ Și să colind, eratic, prin secolii glodoși./ Tot ce-i contrast m-atrage, și-n mine, ca-ntr-o seră,/ Cresc palmieri alături de cactușii buboși". E aici mărturisirea unei dorințe de a îmbrățișa "vremurile toate", de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unei lecții de botanică sau zoologie. Noțiunile abstracte legate de timp pun probleme de concretizare și explicare la clasele mici. Se recurge la diferite ilustrări: anul cu 12 luni este un tren cu 12 vagoane, 12 frați - păsări care aleargă / zboară. Ilustrarea anului se poate face pe un cerc împărțit în patru patru anotimpuri; fiecare anotimp colorat diferit împărțit în trei trei luni. Se obține o înșiruire de luni cu locul lor precis. Pe baza acestui cadran se învață ușor ceasul
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
sau Dealul Cotroceni ( în anul 1821 Tudor Vladimirescu și-a așezat tabăra la Cotroceni - de aici și denumirile : Șoseaua Panduri și Drumul Taberei). În cadrul aceluiași obiect, corelarea s-a făcut arătându-se că, tot pe Dealul Spirei, Aurel Vlaicu a zburat cu avionul său. În felul acesta cunoștințele dobândite la diferite obiecte au fost integrate în sistemul de cunoștințe despre orașul București - capitala țării noastre. Tot la geografie li s-a cerut elevilor să explice legăturile care există între formele de
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
chip/ sub care visez” (Alcătuire de chip). Dacă elementarul, coborârea spre origini determină mișcarea interioară a acestor poeme, în versurile de dragoste surprind prospețimea, insolitul de inspirație suprarealistă ale unor imagini („Eu am rupt apă din râu ca să-ți dau...”, „Zbura o fată pe-aproape” ș.a.m.d.). Un târgoveț, pe la-nceput de veac (1981) este o carte cvasiexperimentală, scrisă, mare parte, într-un limbaj arhaizant, din perspectiva unor personaje din epoci apuse și uneori din spații exotice: Scrisoarea exaporitului către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]