139,437 matches
-
om politic, membru al Partidului Național Liberal din ianuarie 1990, «eminența cenușie» a partidului și negociatorul desemnat de toate conducerile PNL în relația cu celelalte partide. În mai 2013, s-a autosuspendat din partid, ca urmare a nominalizării sale de către Parlament în funcția de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În 2014, printre alte măsuri, ASF a introdus administrarea specială la S.C. Astra Asigurări, prilej cu care președintele României la acea vreme, Traian Băsescu, a afrmat: Dacă au introdus Astra
Politică, filosofie, drame de familie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105589_a_106881]
-
fiecare clipă din nou, dar ființele cele mai jerpelite, cele mai jalnice întruchipări ale mizeriei, care șed în pragurile caselor unde își beau decăderea fac la fel ca noi. E situație ce nu poate fi remediată nici prin legi ale Parlamentului, își zicea ea ferm convinsă, din una și aceeași pricină, le e dragă viața”. Pentru că “iată acolo” - constituie o provocare pentru cititor, în încercarea de a pătrunde semnificația Doamnei Dalloway. Fraza sugerează o nouă personalitate, o nouă Clarissa, care lăsând
Cărți care vă vor seduce by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105613_a_106905]
-
Premiul pentru cel mai bun actor, Olivier Gourmet), L’enfant (2005, Palme d’Or), Le silence de Lorna (2008, cu Arta Dobroshi, Jérémie Renier, Fabrizio Rongione), distins cu Premiul pentru cel mai bun scenariu - Cannes și cu Premiul Lux al Parlamentul European, Le gamin au vélo (2011, Grand Prix), Deux jours, une nuit (2014), cu Marion Cotillard și Fabrizio Rongione în rolurile principale, peliculă recompensată cu Premiul Academiei Europene de Film pentru Cea mai bună actriță, Marion Cotillard - 2015, și La
“La Fille Inconnue”, o anchetă care devine o obsesie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105653_a_106945]
-
cercetării rădăcinilor culturii, științei, religiei și democrației occidentale și relațiilor create timp de milenii între culturile popoarelor din această zonă. Importanța acestei inițiative a fost confirmată de succesul conferinței Levantul, leagănul diplomației culturale. Redescoperind Mediterana organizată la București, cu sprijinul Parlamentului României, care s-a bucurat de prezența unor prestigioase personalități academice din țară și din străinătate. Printre personalități academice să amintim Prof.dr. Nicolae Șerban Tanașoca, directorul Institutului pentru Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, Dr. Adrian Silvan Ionescu, directorul Institutului de
Emil Constantinescu la Academia de Diplomație Culturală din Berlin și la Forumul de la Baku by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105729_a_107021]
-
președintelui Emil Constantinescu au răspuns importanți lideri ai religiilor abrahamice, iudaice, creștine, musulmane și din elita academică mondială. Apelul pentru O nouă cultură a Păcii bazată pe reevaluarea tradițiilor din zona Levantului, lansat de președinții Senatului și Camerei Deputaților din Parlamentului României cu ocazia Conferinței de la București a fost preluat de Coaliția Inter-Parlamentară pentru o Etică Globală, susținut prin semnăturile a 38 parlamentari din Consiliul Europei reprezentând toate orientările politice. Secretarul general ONU, directorul UNESCO, președinta Adunării Parlamentare UNESCO au participat
Emil Constantinescu la Academia de Diplomație Culturală din Berlin și la Forumul de la Baku by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105729_a_107021]
-
bazată pe valori culturale comune, nu pe rivalități economice și comerciale care sunt consecința inevitabilă a tratatelor semnate până în prezent. Facem apel la o revigorare culturală a Europei, la declarații clare ale valorilor pe care le împărtășim cu toții, la un Parlament cu puteri reale și la dizolvarea stratificării birocratice auto-contradictorii, care a împiedicat construcția unei veritabile Uniuni politice. În această privință, Academia Europeană de Științe, Arte și Litere susține instaurarea unui nou model în care patrimoniul nostru cultural va stabili legătura
Ion Caramitru a fost ales președinte al recent înființatei Academii Europene a Balcanilor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105747_a_107039]
-
Anastasiu, Ion Bogdan Ștefănescu, Sorin Petrescu, Matei Ioachimescu, Anton Niculescu, Razvan Stoica, Stan Zamfirescu, Toma Popovici ș.a. Violonist cu un frumos palmares, bagheta este însă cea care l-a consacrat. Tiberiu Oprea debutează la pupitrul Orchestrei Tineretului Bucureștean, la Sala Parlamentului, si este invitat apoi să conducă orchestra Jeunesses Musicales la Festivalul de la Belfort, Franța 1997. Asimilând cunoștințe și în domeniul dirijatului vocal-simfonic cu maestrul Valentin Gruescu, încă din studenție tânărul dirijor și-a îmbogățit experiența artistică conducând și ansambluri corale
Paganini la contrabas la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105925_a_107217]
-
Maritime la ora 23,50. *** Pericolul federalizării Republicii Moldova și extinderea controlului Federației Ruse la nivelul întregului teritoriu au fost aduse în discuție, vineri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, de personalității ale vieții publice de la Chișinău. Fostul deputat în Parlamentul de la Chișinău Ștefan Secărean a declarat că există pericolul 'transnistrizării Republicii Moldova' prin așa-zisa federalizare și susține că Moscova caută soluții de legalizare a prezenței sale militare în regiunea transnistreană. Există pericolul legalizării separatismului în Republica Moldova, prin așa zisa federalizare
RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII ÎN JUDEȚE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105970_a_107262]
-
fără ca mulți dintre noi să fi primit vreo compensație morală sau materială? Să se fi uitat că senatorii au declanșat proiecte de legi care să anuleze aberațiile cuprinse în articolul 502 al noului Cod Fiscal, ce trebuiau puse în discuția Parlamentului în regim de maximă urgență? Este o bătaie de joc la adresa noastră, din partea autorităților Statului Român, care nemaiputând să scoată bani din „piatră seacă", s-au gândit să ne mai vămuiască o dată, acum, după 60-70 de ani! Este o rușine
Oana Stănciulescu, apel de ultimă oră către Dacian Cioloș. "Este o rușine ce se întâmplă" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105999_a_107291]
-
productivă la Galați și ca mesajul și concluziile noastre să fie receptate cum se cuvine de guvern, dar și de partidele politice din România. Ne pregătim pentru un eveniment foarte important pentru societatea românească, alegerile parlamentare, și sperăm ca viitorul parlament să fie unul care să acorde o importanță mult mai mare educației, nu ca până în prezent, astfel că vom transmite toate obiectivele noastre și către toate partidele politice active și îi vom invita să și le asume în programele politice
Studenții din România își stabilesc prioritățile by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/106008_a_107300]
-
o contraofensivă a armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei și intrarea în Budapesta (4 august). Retragerea trupelor române a avut loc în mai multe etape între 14 noiembrie 1919 și 20 martie 1920. Soldați ai armatei române în fața Parlamentului de la Budapesta La 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania a adoptat în unanimitate o declarație redactată de Vasile Goldiș, privind hotărârea națiunii Române din Transilvania de a se așeza ''printre națiunile libere''. Această
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
din Transilvania a adoptat în unanimitate o declarație redactată de Vasile Goldiș, privind hotărârea națiunii Române din Transilvania de a se așeza ''printre națiunile libere''. Această declarație de independență a Transilvaniei a fost citită la 5/18 octombrie 1918, în Parlamentul ungar de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida-Voevod. Și în Bucovina, la 14/27 octombrie a fost creat un Consiliu Național Român, sub conducerea lui Iancu Flondor, care formula dorința Bucovinei întregi de unire cu ''celelalte Țări Românești într-un stat
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
Carol al II-lea de la Curtea de Argeș Carol al II-lea a fost una din cele mai controversate personalități ale istoriei noastre contemporane. După trei renunțări la calitatea de prinț moștenitor, Carol al II-lea a revenit în țară, forțând mâna Parlamentului, care l-a proclamat rege la 8 iunie 1930. La 10 februarie 1938, printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea a dizolvat Parlamentul, instaurând dictatura personală. La 20 februarie 1938, a fost publicată noua Constituție redactată de
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]
-
calitatea de prinț moștenitor, Carol al II-lea a revenit în țară, forțând mâna Parlamentului, care l-a proclamat rege la 8 iunie 1930. La 10 februarie 1938, printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea a dizolvat Parlamentul, instaurând dictatura personală. La 20 februarie 1938, a fost publicată noua Constituție redactată de Istrate Micescu, prin care suveranul devenea ''capul statului''. Pierderile teritoriale din vara și toamna anului 1940 îl compromit însă pe Carol al II-lea ca om
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]
-
preveni ca autoritățile locale să adopte reglementări nelegale (cum ar fi cele privind ridicarea de către firme private a autoturismelor parcate nelegal), sau ca Guvernul să adopte ordonanțe neconstituționale (suntem țara în situație de urgență la fiecare trei zile), sau ca Parlamentul să adopte legi contrare reglementărilor UE (cum ar fi cea privind taxa de primă înmatriculare devenită taxă pe poluare și transformată în timbru de mediu). Dar mai ales m-aș bucura să susțineți, la fel de vehement ca acum, acest principiu în fața
Cristi Danileț (CSM), SCRISOARE DESCHISĂ către Călin Popescu Tăriceanu () [Corola-website/Journalistic/106017_a_107309]
-
Dar mai ales m-aș bucura să susțineți, la fel de vehement ca acum, acest principiu în fața colegilor dvs atunci când justiția instrumentează cauze penale cu parlamentari și miniștri, care trebuie să își facă apărări pe fond în fața organelor judiciare și nu în Parlament. Nu mă îndoiesc că în virtutea principiului pe care tocmai îl clamați nu veți mai adera la ideea transformării camerelor Parlamentului în instituții de blocare a demersurilor judiciare sau chiar de instituire a impunității pentru anumite persoane, creând dacă nu certitudinea
Cristi Danileț (CSM), SCRISOARE DESCHISĂ către Călin Popescu Tăriceanu () [Corola-website/Journalistic/106017_a_107309]
-
cauze penale cu parlamentari și miniștri, care trebuie să își facă apărări pe fond în fața organelor judiciare și nu în Parlament. Nu mă îndoiesc că în virtutea principiului pe care tocmai îl clamați nu veți mai adera la ideea transformării camerelor Parlamentului în instituții de blocare a demersurilor judiciare sau chiar de instituire a impunității pentru anumite persoane, creând dacă nu certitudinea, cel puțin aparența că anumite persoane se situează deasupra legii în virtutea deținerii unor funcții în stat. Aceasta și pentru că 'rule
Cristi Danileț (CSM), SCRISOARE DESCHISĂ către Călin Popescu Tăriceanu () [Corola-website/Journalistic/106017_a_107309]
-
de presiune din partea politicului asupra sistemului judiciar și orice atac personal la adresa unor magistrați. De aceea, consider că ar fi mai potrivit ca demersurile dvs să se limiteze doar la aspecte instituționale. Aceasta cu atât mai mult cu cât Justiția, Parlamentul, Guvernul, Președintele statului își datorează o cooperare loială, după cum ne-a sfătuit Comisia de la Veneția Vă asigur de întreaga mea participare la soluționarea deficiențelor de sistem pe care le veți sesiza în mod legal instituției din care fac parte. Cu
Cristi Danileț (CSM), SCRISOARE DESCHISĂ către Călin Popescu Tăriceanu () [Corola-website/Journalistic/106017_a_107309]
-
Stimați colegi, După cum știți, sunt membru în CA din data de 22 martie 2016, ziua în care Parlamentul a votat Consiliul de Administrație al SRTv. În această calitate, am făcut nenumărate demersuri pentru lămurirea unor aspecte care privesc situația economico-financiară a instituției, în sensul legalității cheltuirii banului public și a redresării instituției. În acest moment, sunt în măsură
TVR, stână fără câini. Un membru al CA descrie jaful din postul public de televiziune by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106033_a_107325]
-
au rămas doar vorbe fără acoperire. Vă mai informez că nici până la această oră nu există stenograme ale ședințelor CA, fapt fără precedent. Deși a trecut atâta timp, planul de măsuri concrete pentru redresarea instituției, anunțat, de altfel, încă din Parlament, nu există. Iată de ce, vă informez că la ședința de mâine a Consiliului de Administrație o să solicit ca planul pe care ni-l va prezenta doamna PDG să conțină măsuri concrete, pe termen scurt și lung, termene de aplicare a
TVR, stână fără câini. Un membru al CA descrie jaful din postul public de televiziune by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106033_a_107325]
-
am cerut din nou CCR să clarifice dacă aceste elemente, care în continuare sunt menținute în lege, sunt constituționale', a explicat Cioloș, la acea dată. Totodată, premierul a precizat că impactul bugetar al aplicării legii în forma actuală adoptată de Parlament este în jur de 400 de milioane de lei pe an. Cioloș a reamintit că Executivul a contestat prima dată această lege când Parlamentul decisese asupra pensiilor speciale și a precizat că obiecțiile ridicate și acceptate atunci de CCR 'nu
LEGEA PENSIILOR SPECIALE, pe masa CCR () [Corola-website/Journalistic/106038_a_107330]
-
dată. Totodată, premierul a precizat că impactul bugetar al aplicării legii în forma actuală adoptată de Parlament este în jur de 400 de milioane de lei pe an. Cioloș a reamintit că Executivul a contestat prima dată această lege când Parlamentul decisese asupra pensiilor speciale și a precizat că obiecțiile ridicate și acceptate atunci de CCR 'nu au fost integrate' de Legislativ. Problema acestor pensii speciale este, în primul rând, faptul că ele nu respectă principiul contributivității. Adică pensii speciale înseamnă
LEGEA PENSIILOR SPECIALE, pe masa CCR () [Corola-website/Journalistic/106038_a_107330]
-
speciale înseamnă că dai ca și pensie mai mult decât categoria respectivă a contribuit la bugetul de pensii. Deci, cineva trebuie să suporte acest surplus. A fost și motivul pentru care noi am contestat la CCR - unul dintre motive - atunci când Parlamentul luase această decizie. Au fost făcute anumite modificări, dar care nu au integrat elementele constatate la CCR și acceptate de CCR', a explicat Cioloș. În opinia prim-ministrului, ideea de pensii speciale riscă să afecteze însăși consolidarea sistemului de pensii
LEGEA PENSIILOR SPECIALE, pe masa CCR () [Corola-website/Journalistic/106038_a_107330]
-
OUG 13 revine. Și noi!". "Ne vedem la Victoriei pentru că acela a rămas punctul de reper. Acolo știm că ne-am întâlnit. Dar imediat ce vom fi suficient de mulți (și sperăm ca duminică să fim foarte mulți) vom merge spre Parlament, care e ținta principală a protestului. Nu ne întrebați de ce acolo și de ce nu dincolo, vom merge oricând unde vreți. Important e să fim mulți. Așa că mai bine întrebați-vă prietenii dacă ies acum în Stradă", se arată și pe
Vot grațiere. PROTEST Piața VICTORIEI: Ziua, ca hoții - LIVE TEXT / VIDEO by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/106045_a_107337]
-
candideze la alegerile parlamentare din acest an, dar a precizat că i-a plăcut perioada în care a fost senator. "Să candidez, nu mă tentează deloc, dar m-ar tenta să fiu senator, de exemplu. Mie mi-a plăcut în Parlament. Mi-a plăcut foarte tare în Parlament, mai ales când am fost senator în prima perioadă, în anii '90, era o activitate foarte intensă, atunci legile se făceau în Parlament. Am fost vicepreședintele Comisiei juridice a Senatului toată perioada și
Planurile lui Augustin Zegrean, după plecarea de la CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/106050_a_107342]