139,341 matches
-
obțină recunoașterea sa de guvern provizoriu în exil și să unifice diferitele grupări ale emigrației. După ultima conflagrație mondială, istoria comunității românești din spațiul britanic a fost complexă. În deceniul VI, Ion Rațiu și Horia Georgescu au constituit „Acarda” (Asociația Culturală a Românilor din Anglia). Tot acolo, începând din 1984, și-a avut sediul principal Uniunea Mondială a Românilor Liberi, prezidată multă vreme de Ion Rațiu și având filiale în nu mai puțin de 24 de state. În 1964, pe baza
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
În anul 1979 s-a înființat „Fundația Rațiu”, propunându-și să sprijine atât pregătirea educațională, cât și cercetări în ceea ce privește cultura și istoria României și a poporului român. În anul 1994, un grup de români stabiliți la Londra a înființat Centrul Cultural Român, organizație culturală nepolitică, neguvernamentală a românilor și anglo-românilor din Marea Britanie. Câțiva ani mai târziu, în 1998, s-a înființat Fundația anglo-română „Dacia”, interesată mai cu seamă de proiecte în planul artistic și muzical. În ianuarie 2002 s-a creat
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
s-a înființat „Fundația Rațiu”, propunându-și să sprijine atât pregătirea educațională, cât și cercetări în ceea ce privește cultura și istoria României și a poporului român. În anul 1994, un grup de români stabiliți la Londra a înființat Centrul Cultural Român, organizație culturală nepolitică, neguvernamentală a românilor și anglo-românilor din Marea Britanie. Câțiva ani mai târziu, în 1998, s-a înființat Fundația anglo-română „Dacia”, interesată mai cu seamă de proiecte în planul artistic și muzical. În ianuarie 2002 s-a creat asociația „Românul britanic
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Dacia”, interesată mai cu seamă de proiecte în planul artistic și muzical. În ianuarie 2002 s-a creat asociația „Românul britanic”, ce și-a propus, între altele, promovarea limbii române, a istoriei și civilizației românești în Marea Britanie, păstrarea identității lingvistice, culturale și spirituale a românilor din acest spațiu, propagarea unei corecte imagini a românității etc. De-a lungul secolelor, o serie de oameni de știință și cultură ce au trăit în spațiul englez s-au implicat direct în problemele naționale, precum
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
țară din nord. Ca și în alte părți peste hotare, în rândurile românilor este o lipsă de coeziune, determinată nu o dată de ambiții de tot felul, dar și de divergențe politice, astfel că acolo ființează mai multe organizații, precum: „Asociația culturală a românilor din Stockholm”, „Românii pentru democrație”, „Prietenii României”, „Clubul românesc din Balmo”, Asociația „Frația”, „Asociația de prietenie România-Suedia”, Asociația românilor „Carpați” etc. Începând din 1980, apare revista „Curierul românesc”, careia i s-au adaugat și altele, ca de pildă
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
stabiliți în ultima vreme, mai ales în orașele Helsinki, Turku, Tampere. Mulți dintre ei s-au remarcat în mod deosebit în domeniul electronicii (la celebrul concern Nokia), dar și în învățământ, sport, artă etc. Și ei își au propria organizare culturală și religioasă, precum și o serie de publicații proprii. Legăturile românilor cu spațiul Danemarcei au și ele o veche tradiție. Pe acolo a trecut, de exemplu, în secolul al XVI-lea, Despot Vodă, viitor domn al Moldovei. În jurul anului 1900 au
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
președinte american Donald Trump. Dar a apărut și opoziția față de acest parcurs, care se întreabă, pe bună dreptate, dacă ar fi bine să fie creată o falsă omogenitate punând în aceeași oală țări cu nivele de dezvoltare diferite, cu tradiții culturale distincte, greu de aliniat cât ai bate din palme. Într-adevăr, s-ar părea că ne aflăm la o răscruce de drumuri.
La răscruce de drumuri? by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296414_a_297743]
-
românești. Cert este că apariția la Cluj a lui Miron Radu Paraschivescu și apoi a lui A. E. Baconsky în această pepinieră literară a dus la crearea unui adevărat grup literar în jurul revistei „Steaua” și, desigur, în preajma „Tribunei”, un săptămânal cultural mai implicat social-politic. „Steaua”, sprijinită în gesturile sale literare în favoarea antonomiei esteticului și oricum împotriva exceselor proletcultiste de către prietenii săi activi și în politică (aici iarăși trebuie numiți Ion Brad și Dumitru Ghișe), a fost revista unei încăpățânări rezistente în favoarea
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
implicat social-politic. „Steaua”, sprijinită în gesturile sale literare în favoarea antonomiei esteticului și oricum împotriva exceselor proletcultiste de către prietenii săi activi și în politică (aici iarăși trebuie numiți Ion Brad și Dumitru Ghișe), a fost revista unei încăpățânări rezistente în favoarea liberalizării culturale. În plină ofensivă proletcultistă, poeții de la această revistă scriau și publicau o altfel de poezie, etichetată atunci drept „intimistă”, de „notație”. A scrie și a publica! A publica! În toată perioada postbelică, până la decembrie 1989, „a publica”, incumba nu doar
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
de carte, care, prin jocul sorții, au ajuns în situația de a decide în cultură. Între acești intelectuali, scriitori, se afla și Ion Brad. Sunt convins că talentul și bunul simț l-au salvat pe Ion Brad din malaxorul politicii culturale - și nu doar culturale - a defunctului (?!) Partid. Iar Ion Brad, la rândul său, și-a făcut datoria față de talentul și bunul său simț să salveze ce putea fi salvat, să păstreze nedesfigurată zestrea istorică a literaturii române. Dacă privim cu
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
jocul sorții, au ajuns în situația de a decide în cultură. Între acești intelectuali, scriitori, se afla și Ion Brad. Sunt convins că talentul și bunul simț l-au salvat pe Ion Brad din malaxorul politicii culturale - și nu doar culturale - a defunctului (?!) Partid. Iar Ion Brad, la rândul său, și-a făcut datoria față de talentul și bunul său simț să salveze ce putea fi salvat, să păstreze nedesfigurată zestrea istorică a literaturii române. Dacă privim cu atenție la grupul de
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
și gândire, așa cum sunt multe dovezi ale acțiunii sale practice de partea binelui, a limitării acțiunii bunului plac și a păstrării bunului simț. A fost demnitar de stat, diplomat, zece ani Ambasador la Atena, fapt ce a consolidat enorm relațiile culturale româno-elene, director de teatru, editor și a rămas și astăzi, până la capăt, un scriitor. Recent apăruta monografie „Rostirile esențiale”, a doamnei Carmen Vatamanu (Editura Cărții de Știință, Cluj Napoca), cu un cuvânt înainte de Titus Vîjeu, explorează cu competență și acribie universul
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
nouă, are o poziție pozitivă față de țara de origine, România. La acest aspect contribuie îndelungata legătură spirituală dintre cele două state, precum și faptul că o parte importantă a intelectualității de origine română a fost și este apreciată unanim în viața culturală franceză, fiind ilustrată de nume ca dramaturgul Eugen Ionescu, filosoful Emil Cioran, actrița Elvira Popescu, compozitorul Vladimir Cosma, scriitorul Paul Goma, cineastul Paul Barbăneagră și mulți alții. În prezent, economia franceză beneficiază din plin de calitatea forței de muncă provenind
O comunitate puternicӑ și stabilӑ () [Corola-website/Journalistic/296434_a_297763]
-
astăzi ai țării mele, care, chiar dacă își permit uneori licențe în arta lor, sunt o generație de scriitori plini de avânt și de talent”. Cultura de vârf și patronajul satelor s-au întâlnit, de altfel, în 1935, la congresul Căminelor Culturale, când, după cinci ani de domnie, suveranul spunea: „Cultura, mai ales a păturii celei mari a țărănimii, este o operă de închegare a tuturor nevoilor din viața de toate zilele. Prin culturalizarea satelor, eu văd răspândirea cărții, răspândirea a tot
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
Dar văd și ridicarea păturii țărănești la un trai mai bun, la o mai bună pricepere a nevoilor și datoriilor fiecăruia”. Pe cheltuiala Fundației Regale au fost trimise la sate Echipele Regale Studențești. După model occidental s-au construit cămine culturale (peste 2.000 până în 1938). A apărut revista populară „Albina” și s-a inițiat colecția „Cartea satului”, care edita lucrări necesare bibliotecilor sătești. La insistențele lui Dimitrie Gusti, un apropiat al monarhului, se realizează o operă muzeistică de excepție - Muzeul
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
a onorat angajamentul fundamental - Regele domnește, nu guvernează - și a asigurat țării un climat de libertate, întâlnind astfel zestrea creatoare a unei națiuni care și-a găsit posibilitatea de manifestare plenară a propriei vocații. Rod al acestei nobile tradiții, înflorirea culturală a anilor ‘30 va fi mai trecătoare și mai contradictorie decât o recunosc generațiile care i-au urmat, tocmai fiindcă nu a știut, sau nu a vrut, să reziste pulsiunilor totalitare.
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
română și pe fondul acțiunilor de asimilare, „omul care nu știe multe despre ai lui gândește că mai bine să zic că sunt sârb, e mai bine la muncă, să nu am probleme”, sintetizează românca Biserca Ianoșevici, care conduce Asociația culturală locală „Primovara” din Zlot, unul dintre cele mai mari sate românești din Serbia. „Comunitatea noastră înregistrează un progres evident, în ciuda eforturilor statului sârb de a ne distruge. Și mă refer aici la încercarea de micșorare a românilor declarați la recensământ
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
pe cerințe obiective. Proiectul lui Mihai Viteazul a fost reluat, treaptă cu treaptă, până cînd, în 1918, s-a realizat deplin, cu temeinicie și statornicie. Viabilitatea proiectului stă tocmai în necesitatea sa obiectivă, el se întemeiază pe comunitatea lingvistică și culturală a românilor, care a fost nevoită să-și găsească căile de supraviețuire sute de ani. Au fost necesare soluții politice și militare complicate până când s-a ajuns la o rezolvare acceptabilă, așa cum este ea astăzi înfăptuită. Mai există români desprinși
Mihai Viteazul, un mare erou naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296443_a_297772]
-
Ripensis” și vicar al Timocului, de asemeni luptător pentru păstrarea credinței ortodoxe strămoșești și al strânselor legături cu patria-mamă. Preotul Boian Alexandrovici se remarcă de numeroși ani pentru acțiunea sa decisă în numele respectării de către statul sârb a drepturilor identitare, religioase, culturale și cetățenești în așezările din Valea Timocului. Prelatul consideră că situația românilor, din această perspectivă, este una dramatică: „Statul în care trăim și pentru a cărui formare au pierit strămoșii noștri prin războaie, acum ne tratează ca o mamă vitregă
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
Timoc) are mai multe etape și mai mulți actori implicați. Momentele principale au fost înainte și după acceptarea candidaturii Șerbiei la statutul de țară membră a Uniunii Europene (martie 2012). Una dintre revendicările dintotdeauna ale acesteia a fost „garantarea drepturilor culturale, misiune care să asigure dezvoltarea valorilor lingvistice, folclorice, etnografice, literare, religioase, cu tot ce este legat de virtuțile romanității orientale”. Există diferențe majore în ceea ce privește asigurarea dreptului românilor din Șerbia la educație în limba maternă. În Voivodina, unde sunt mai puțini
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
mai importante ale demersului pentru unitate este Protocolul românilor/vlahilor din Șerbia de Răsărit, semnat de 12 asociații ale comunității românești, precum și de numeroși lideri de opinie. Documentul stipulează, printre altele:- drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română se referă la „persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
de 12 asociații ale comunității românești, precum și de numeroși lideri de opinie. Documentul stipulează, printre altele:- drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română se referă la „persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
și o nevoie a poporului român” Zaray Radivajevici, Asociația „Dacia Aureliană”. Academia Română, în sprijinul eforturilor identitare Întâlnirea ministrului delegat pentru Relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, cu acad. Ionel Valentin Vlad, presedintele Academiei Române Cel mai înalt for științific și cultural al României, prin Președintele instituției, acad. Ionel Valentin Vlad, consideră necesare poziționări fundamentate științific în legătură cu problema cu care se confruntă comunitatea românească din vecinătate și Balcani, care constă în divizarea etnică artificială. Este vorba despre exprimarea unei poziții ferme din partea
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
a avut loc la începutul acestui an, cu ministrul delegat pentru Relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a stabilit „importantă apartenenței la un spațiu identitar comun a persoanelor de origine română și a celor aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, precum și a realizării unor studii și cercetări științifice privind comunitățile de români din străinătate”. De altfel, acest tip de demers nu este unul nou. Fostul președinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, a făcut chiar o vizită printre românii din
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
istorie conferă orașului trăsături nu odată paradoxale, începând cu faptul că Brussels, oraș flamand, are acum o populație în proporție de 80% francofonă și doar de 15-20% vorbitori de neerlandeză (numită și flamandă). Această situație reflectă complexa hartă lingvistică și culturală a Belgiei, la rândul ei împărțită în trei regiuni - Flandra, locuită masiv de vorbitori de limbă olandeză, spre nord, Valonia, spre sud, preponderent francofonă, dar cu o enclavă de cca. 700.000 de vorbitori de limbă germană; și Regiunea-capitală Bruxelles
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]