13,995 matches
-
latină. [...] La vârsta de 30 de ani a devenit creștin fervent și și-a devotat întreaga viață muncii misionare și teologiei. În autobiografia sa, Lull scria că, atunci când a fost convertit, a avut o viziune în care Dumnezeu l-a îndemnat să scrie o carte, cea mai bună carte din lume, împotriva erorilor necredincioșilor. Teoria sa a alegerilor apare în cel puțin două locuri: în nuvela Blanquerana, scrisă în catalană între 1282 și 1287, și într-o lucrare scurtă cu numele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
planurile destinate întemeierii unei Austrii unite și centralizate ale prințului Felix Schwarzenberg. În urma compromisului austro-ungar din 1867, românii din Transilvania au fost trecuți pe tăcute în stăpînirea noului stat centralizat maghiar. Episcopul Andrei Șaguna, liderul spiritual al românilor, i-a îndemnat la rezistență pasivă. Dar tinerii români nu voiau să trăiască așa cum trăiseră părinții lor. Dată fiind campania în plină desfășurare de maghiarizare forțată tot mai intensă, ei au apelat la un vechi remediu: s-au adresat împăratului, rugîndu-l să-i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fără să-și dea seama, în naivitatea sa, că încălca domeniul protectorului său. Răspunsul lui Xenopol l-a dezamăgit: "Eu sînt cel care a scris istoria României și nu mai este nevoie să scrii despre acest subiect". Xenopol l-a îndemnat să se concentreze asupra istoriei universale, pentru că îi fusese rezervată șefia Catedrei de Istorie Universală la Universitatea din Iași. Din fericire, Iorga nu s-a lăsat descurajat și și-a continuat cercetarea, adunînd cu răbdare tot materialul pe care-l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împreună cu doamna Catinca în căruțe trase de cai din gospodărie în gospodărie (și din motive economice)137. În 1901 a plecat la Budapesta și s-a adresat românilor transilvăneni care studiau acolo: "Vă aflați într-o bătălie. Luptați!"138 A îndemnat corpul studențesc român să publice jurnalul literar "Luceafărul", în care și-a făcut un nume tînărul Octavian Goga. În 1903, după detronarea regelui Alexandru Obrenovici, Iorga a plecat la Belgrad și, deși era un prieten statornic al sîrbilor, a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acceptarea slugarnică a modelelor străine, în detrimentul produselor autohtone. Interschimbul cultural nu trebuie să ducă la dezbinare 158. În acești ani, Iorga a propus chiar perceperea de taxe pentru cărțile și ziarele importante, ba chiar și pentru studiile în străinătate 159. Îndemna elita și pe învățători să adopte naționalismul cultural românesc și să creeze o aristocrație merituoasă, care să elimine "aristocrația mercantilă"160. Naționalismul, temperamentul și vanitatea lui l-au făcut să adopte distorsionări și să lanseze lucrări lipsite de valoare deoarece
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dea seama de motivele comportării diferite a evreilor? (Iorga nu a mai apucat să fie martor la înființarea Forțelor de Apărare ale Israelului). Chiar și în timpul Primului Război Mondial, Iorga a sesizat atitudinile diferite ale evreilor francezi și italieni și i-a îndemnat pe evreii români să ia exemplu de la aceștia. Întrebat ce părere are despre acordarea de drepturi cetățenești evreilor din Franța și Italia, Iorga a răspuns: Atunci cînd vor arăta aceeași dragoste față de poporul nostru ca și cea manifestată de evreii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
devenise clar tuturor că pentru imunizarea spiritului românesc față de contagiunea revoluționară și pentru ridicarea generală a moralului era nevoie de mai mult decît cîteva cuvinte. După propria relatare a lui Iorga, următorul pas important era improvizația. Întors de la Socola, Iorga (îndemnat de Barbu Știrbei), a scris, pe străzile Iașului, pe palme, proclamația reformei agrare și împroprietărirea poporului, spunîndu-i că "Ștefan cel Mare a dat și el pămînt ostașilor lui". În aceeași zi memorabilă, 23 martie 1917, pe la căderea nopții, apelul a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o listă comună cu Cuza în cadrul Partidului Naționalist Democrat. Liga Poporului a generalului Averescu nu a participat la alegeri, iar partidul lui Iorga a primit 5,7% din voturi, obținînd 34 de locuri de deputați în noua Adunare. Programul partidului îndemna la solidaritate națională neținînd, după toate probabilitățile, seama de diferențele de clasă. Cea mai mare parte care a votat pentru Partidul Naționalist Democrat a făcut-o din motive personale: era "partidul lui Iorga..." Alegerile, ca și alte rare alegeri libere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu înverșunare că ar fi vinovat de vreo campanie de presă îndreptată împotriva lui Iorga. Deși nesemnată, scrisul lui Argetoianu era inconfundabil. Era scrisă tot pe hîrtie cu antetul Ministerului și era expediată tot din cabinetul ministrului. Nota aceasta îi îndemna pe cîțiva jurnaliști de scandal să declanșeze o altă campanie împotriva lui Iorga, Metes, Munteanu-Râmnic, Hamangiu și a altor prieteni ai lui Iorga. Sînt indicate și sursele de unde aceștia urmau să facă rost de muniție pentru campanie și să obțină
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
operele lui Coșbuc sau Slavici. Pentru autorul acestei cărți, poezia lui Goga sună chiar și în California (unde scrie el rîndurile de față), chiar și acum, ca o chemare de dincolo de Carpați evocînd ținutul Ardealului cu frumusețea lui obsedantă și îndemnînd la împlinirea destinului românesc 142. Politicianul Goga nu semăna totuși cu tinerii idealiști ai Legiunii. El nu era animat de nici o amăgire reformistă, de nici o chemare "arhangelică" de dreptate socială. Burghezia și mica burghezie română care au adoptat linia Goga-Cuza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
respingea ideea că ortodoxismul trebuie transformat în politică de stat, așa cum era folosit catolicismul în Occident, deoarece în ortodoxism nu existau franciscani. Din cauza unor astfel de afirmații inutile s-au orientat spre Legiune Nichifor Crainic și Nae Ionescu. Iorga îi îndemna pe latini să rămînă raționali. Codreanu (după părerea lui Iorga) nu era român, ci un Zelinschi, un mistic slav. Cît privește curentul antisemit, Iorga recunoștea gravitatea chestiunii evreiești și faptul că evreii blocau intrarea românilor în orașe (cu excepția Olteniei). El
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Independența de-abia cîștigată, demnitatea și libertatea trebuie apărate"104. După părerea lui Iorga, întreaga simpatie a lumii se îndrepta spre Finlanda, spre "mica națiune și marea ei civilizație". El lua atitudine în sprijinul Finlandei în editorialele sale aproape zilnic, îndemnînd Suedia și pe alte țări să ajute Finlanda "în numele umanității"105. În timpul "Războiului fals", Bucureștiul era un "centru plin de viață", "Parisul Orientului". Deșteptarea se va produce curînd și va fi dură. Deocamdată, Bucureștiul era capitala Balcanilor. Douce décadence era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
creînd personajul fictiv "Rică Venturiano" 67 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 208 68 Op. cit., p. 209 69 În 1890 (și ulterior), Iorga l-a onorat cu termenul de naționalist pe șovinul anti-Dreyfus, Paul Déroulède, care îndemna armata franceză să răstoarne Republica. În gîndirea lui Iorga din perioada aceea, naționalismul era sinonim cu antisemitismul, dar avea să-și schimbe părerea. Ne-am putea întreba: dacă Déroulède era naționalist, atunci ce pot fi oameni ca Jeanne d'Arc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
exploatării, a ignoranței și a lipsei de educație. Sînt relatate multe dintre asupririle insuportabile la care era supusă țărănimea. Mihalache respinge acuzațiile de anarhie. Dacă învățătorii, oamenii conștienți și cu educație, scot la iveală relele, sînt considerați drept instigatori care îndeamnă la revoltă. Dar istoria va stabili cine au fost adevărații instigatori". Vol. 67 (1907), Document 13 188 Răspunsul ministrului învățămîntului este datat din 26 martie 1907. BARSR, Corespondența lui Nicolae Iorga (1907), vol. 63, Document 42. Scrisoarea de avertisment a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
momentului, mersul la cinema era o plăcere colectivă. În micile orașe italiene, filmul săptămânal era văzut și comentat de toată lumea: un divertisment public, dezbătut public. În Anglia, la matineele de sâmbătă pentru copii, pe ecran defilau cântece, iar spectatorii erau Îndemnați să cânte În cor, ghidați de o mingiuță albă care sărea din cuvânt În cuvânt. Evocând anii copilăriei, petrecuți după război În sudul Londrei, un scriitor Își amintește un astfel de cântecel de prin 1946: Venim aici la matineu Zâmbind
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
urbane, un grup de adepți britanici ai conservării au fondat Societatea Victoriană, o organizație de voluntari tipic britanică, ce urmărea identificarea și salvarea patrimoniului arhitectural național. Însă În deceniul următor, peste tot În Occident au apărut rețele similare care Îi Îndemnau pe locuitori, savanți și politicieni să acționeze Împreună pentru a preveni viitoare distrugeri. Acolo unde era prea târziu pentru salvarea unui cartier sau edificiu, ei au reușit măcar să păstreze ce mai rămăsese - pe Corso Magenta din Milano, de pildă, fațada
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bine vândute cărți franceze care tratează acest subiect nu sunt nici lucrări serioase de analiză istorică, nici doctrinele politice ale vremii, ci colecții de graffiti și sloganuri contemporane. Culese de pe ziduri, panouri și de pe străzile orașului, aceste găselnițe inteligente Îi Îndeamnă pe tineri să facă dragoste, să se distreze, să-și râdă de cei aflați la putere, În general să facă ce le place - și, astfel, să schimbe lumea. Sous le pavé, cum spunea sloganul, la plage („Sub pavaj, plaja”). Sloganurile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
violență era mai mică decât oriunde. În iunie 1967, În cursul unei demonstrații la Berlin Împotriva șahului Iranului, studentul Benno Ohnesorg a fost Împușcat de poliție și a murit. Dutschke a declarat moartea lui Ohnesorg o „crimă politică” și a Îndemnat la un protest În masă: În zilele următoare, 100.000 de studenți au demonstrat În toată Germania de Vest. Jürgen Habermas, până atunci un critic cunoscut al autorităților de la Bonn, i-a avertizat pe Dutschke și pe prietenii lui să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ușurință despre „violența ascunsă” și „toleranța represivă” a pașnicei Republici de la Bonn - și care obligau autoritățile la reacții represive prin actele lor voluntare de violență reală - nu știau ce fac. În luna martie a anului următor, În timp ce liderii studenților radicali Îndemnau fără preget la confruntarea cu „regimul” de la Bonn, iar guvernul amenința să răspundă provocărilor violente din Berlinul de Vest și de oriunde altundeva, Habermas - căruia i s-au alăturat Grass, Walser, Enzensberger și Hochhuth - a făcut apeluri repetate la rațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dezastru: anual erau distruse 500.000 de tone pământ arabil prin Însămânțarea de cereale În zone total inadecvate, unde puțina recoltă obținută era plină de buruieni. Într-un amestec tragicomic de planificare centralizată și corupție locală, comuniștii din KÎrghîzstan Îi Îndemnau pe țăranii colectivizați să cumpere produse de la băcănie pentru a Îndeplini norma. Penuria alimentară a provocat revolte În orașe de provincie (printre care Novocerkassk, În iunie 1962). După recolta dezastruoasă din 1963, În ianuarie 1964 URSS importa cereale din Vest
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
centrul Europei Îi atrăgea Încă pe mulți germani, iar la apelurile oficiale din RDG Împotriva armelor nucleare și-au adăugat vocile ecologiști și social-democrați proeminenți din RFG. În octombrie 1983, În cursul unei demonstrații la Bonn, fostul cancelar Willy Brandt Îndemna o mulțime aprobatoare de 300.000 de oameni să solicite guvernului renunțarea unilaterală la amplasarea de noi rachete. Așa-numitul „Apel Krefeld” Împotriva desfășurării În RFG a rachetelor Pershing și de croazieră a adunat 2,7 milioane de semnături. Nici
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
când Germania și apoi Comunitatea Europeană le-au recunoscut prompt. Pentru că exista acum un stat croat independent, posturile belgrădene de radio și televiziune exploatau printr-o propagandă vehementă teama locuitorilor sârbi din noul stat, invocând masacrele din timpul războiului și Îndemnându-i pe sârbi să se Înarmeze Împotriva „ustașilor”. În Bosnia, unde sârbii erau mult mai numeroși, perspectiva unui stat independent cu o majoritate croato-musulmană a stârnit temeri asemănătoare. Poate că independența Bosniei nu era inevitabilă: ea era cea mai integrată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că sub jurisdicția sa intră și crimele comise În Kosovo (procurorul-șef Louise Arbour a susținut că, prin amploarea și natura lor, conflictele din provincie reprezentau, În termenii dreptului internațional, un război) și, pe 19 iulie, Senatul american i-a Îndemnat pe oficialii de la Haga să-l pună sub acuzare pe Miloševiæ pentru „crime de război, crime Împotriva umanității și genocid”. Plauzibilitatea acestor capete de acuzare creștea cu fiecare zi. Unități de poliție speciale recrutate din Serbia Îi omorau acum cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
condamne Washingtonul, pe de o parte, pentru a nu crea impresia unui antiamericanism orb, pe de altă parte, din simpatie pentru poziția Statelor Unite Împotriva „islamismului radical”. Ei au trecut practic neobservați. Figuri cândva influente ca Michnik și Glucksmann și-au Îndemnat cititorii să sprijine politica irakiană a Washingtonului, argumentând pe baza propriilor scrieri anterioare despre comunism că principiile generale justificau politica de „intervenționism liberal” În apărare drepturilor omului de oriunde și că America era acum, ca și Înainte, vârful de lance
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de pensionare. O a treia variantă era impozitarea mai severă a celor care Încă lucrau. O a patra, care nu a fost luată În considerare decât În Marea Britanie (și acolo cu inima Îndoită), era adoptarea exemplului american: oamenii să fie Îndemnați și chiar obligați să apeleze la sectorul privat pentru asigurări sociale. Toate aceste opțiuni implicau riscuri foarte mari din punct de vedere politic. Pentru mulți adepți ai pieței libere și critici ai statului asistențial european, principala problemă a Europei nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]