14,251 matches
-
uzate Apa curată (de pe acoperișuri, terenuri învecinate, pardoseli betonate curate, etc.) care curge și se amestecă cu apele uzate mărește cantitatea de apă uzată care este nevoie să fie stocată și împrăștiată la nivelul fermei. Separarea traseelor necesită o planificare atentă la nivelul fermei precum și o întreținere regulată a jgheaburilor și burlanelor. Apa curată trebuie direcționată spre sistemele de drenaj sau canalizare prin intermediul unor instalații etanșe. Este indicat ca la ieșirea din fermă sistemul de evacuare a apelor curate să aibă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
substrat: ortofenilen diamina (cromogen-OPD) la o concentrație finală de 0,4 mg/ml în apă distilata sterilă; peroxid de hidrogen (30% m/v-substrat) 0,05% v/v adăugat imediat înainte de utilizare (5 μl H2O2 la 10 ml OPD). (Manipulare atentă OPD - a se purta mănuși de cauciuc-suspect de a fi mutagen). 7. Acid sulfuric soluție 1 molar: 26,6 ml de acid se adaugă pentru 473,4 ml de apă distilata. (Atenție - totdeauna se adaugă acid peste apă, niciodată apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180394_a_181723]
-
c) frecvență: zilnic. ... Articolul 12 (1) Indicații pentru selectarea asistenței ambulatorii de intensitate crescută: ... a) beneficiari diagnosticați cu grade de severitate care pot fi tratate în cadrul unui program ambulatoriu, dar care necesită intervenții cu frecvență crescută și o monitorizare mai atentă a evoluției în vederea atingerii obiectivelor. Acest nivel poate implica componente aflate în mod normal în programele rezidențiale, mai structurate; ... b) beneficiari care sunt externați dintr-o structură rezidențială sau spitalicească și sunt în situația de risc de recădere - aceasta poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182183_a_183512]
-
valorilor autorizate pentru evacuarea în canale colectoare și, în măsura în care este disponibilă, o estimare a emisiilor în apele de suprafață după tratarea ulterioară. Dublă numărătoare a emisiilor în apele de suprafață și/sau în canalele colectoare trebuie evitată printr-o evaluare atentă. În cadrul răspunsului la întrebarea B6 trebuie adăugate numai evacuările generatorilor importanți de emisii de substanțe principale. Această întrebare vizează acei generatori de emisii care: - evacuează mai mult de 50 kg/an dintr-o anumită substanță și - sunt supuși standardelor naționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179348_a_180677]
-
rămâne însă la latitudinea utilizatorilor prezenți în încăpere, existând riscul că funcționarea sistemului de iluminat să nu se realizeze la parametrii nominali sau să nu se realizeze parametrii de confort luminos. Deci implementarea acest tip de control presupune o urmărire atentă a acestui aspect de către utilizatori, acționarea corpurilor de iluminat fiind manuală. ● reglarea automată a fluxului luminos emis de sursele de lumină ce echipează corpurile de iluminat dintr-o încăpere prin intermediul unor fotocelule montate în încăpere care comandă variația tensiunii la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pentru tine, nu pentru predecesori sau posteritate”47. La puțin timp după analiza lui Lasch, fostul profesor la New York University, Neil Postman, a publicat opinia sa despre narcisismul american neînfrânat Într-o carte intitulată Amusing Ourselves to Death. Ambii, observatori atenți ai culturii americane, se temeau că tinerii americani erau din ce În ce mai prinși Într-o cultură promovată de media, care vinde ideea satisfacerii instantanee a tuturor dorințelor personale. Rezultatul era era acela că fiecare generație succesivă de americani mai puțin doritoare (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ceea ce a fost numit miracolul american și au folosit orice oportunitate pentru a-și instrui prietenii europeni despre superioritatea know-how-lui În afaceri american, care a dus la crearea a atâtor noi locuri de muncă În anii ’90. O privire mai atentă sugerează totuși că multe dintre noile locuri de muncă create au avut prea puțin de-a face cu talentele antreprenoriale superioare cu priceperea managerială sau cu adoptarea mai rapidă a noilor tehnologii, ci mai mult cu alți factori, care au
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
continuă. Regula lui principală, „inactivitatea este dușmanul sufletului”, a devenit lozinca ordinului 31. Benedictinii erau angajați În activitate continuă atât ca o formă de penitență, cât și ca o modalitate de a obține mântuirea eternă. Sfântul Benedict i-a făcut atenți pe membrii ordinului său că „dacă putem scăpa de chinurile iadului și obține viața eternă, atunci trebuie - cât mai este timp - să ne grăbim să facem acum ce ne-ar putea folosi pentru eternitate”32. La fel ca și clasa
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu există nici un semn de lascivitate... Bărbații se Întâlnesc cu femei pe jumătate goale, iar femeile cu bărbați nuzi... Oamenii mănâncă adeseori În apă... Soții priveau În timp ce soțiile lor erau atinse de străini, dar nu se ofensau, nici măcar nu erau atenți, interpretând totul În manieră cea mai bună... Zilnic, se duc să se spele de trei-patru ori, petrecând o bună parte din zi cântând, dansând și bând27. Băile publice au fost disprețuite de reformatorii protestanți care se temeau că nuditatea publică
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Văcărești, se înființează, în același spirit, o secție a alienaților criminali.) Pe lângă aceste unități, se prevedea înființarea unei rețele medicale. Fiecare unitate corecțională avea o infirmerie și un medic dator să țină un jurnal statistic, făcând o dare de seamă atentă asupra evoluției sănătății internaților. În acest fel, controlul sanitar depista eventualele îmbolnăviri, inclusiv deci decompensările sau agravările suferințelor psihice preexistente. Menirea așezămintelor pentru copii era de a crește pe micii infractori "sub o disciplină aspră, de a-i deprinde la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
parte de celelalte persoane, nimeni nu o să te mai asculte. Ele nu îți distrug numai viața materială ci și cea spirituală, ca și cum ți-ai vinde sufletul diavolului. În concluzie, vă rog să fiți conștienți de ceea ce faceți și să fiți atenți căci „drogurile îți opresc zborul”.
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Pamfil Andreea Dumitriţa, Romanescu Anca-Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2002]
-
esența personajului fiind speculat cu inteligență de actor. Îl secondează, în aceeași manieră grotescă, Liviu Manoliu al doilea vecin. Un personaj foarte prezent în spectacol, susținîndu-i ritmul, mai ales în prima parte, este Mama, interpretată de Ada Gârțoman. Actrița urmărește atentă meandrele sufletești ale personajului, asigurîndu-i complexitate de stări într-o expresie scenică nuanțată. Avînd un rol care îi vine bine cel al tînărului furios, neconformist și gata să-și asume riscul evadării Adi Carauleanu a jucat cu aplomb, cu concentrare
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Constantin Popa, mă salvează cu al său, aș îndrăzni cu al nostru: GHE. POPESCU. Dar fabulos, poate nemeritat, dar regesc. Îi mulțumesc și mă voi strădui să fiu la înălțimea darului său. Iar pe voi, dragi privitori, vă avertizez: fiți atenți, ascultați cu mintea și cu trupul, pentru că și voi, ca și mine, vă veți cutremura. E un seism de care avem nevoie, pentru că prea ne-am culcat pe-o ureche, prea am uitat al naibii de repede. Și ținerea asta de minte
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se străduiește în continuare să-l acopere...) Octav: (mobilizîndu-l pe gropar..., amuzîndu-se) Mai bine golani decît... (privesc în jur cu prudență și nu mai spun textul bine știut...) la, la, la, la... (reiau de cîteva ori acest vers... îmbunătățit...; din ce în ce mai atenți...; Octav pune casetofonul în funcție și pe muzica asurzitoare cîntă refrenul lor, mișcîndu-se în stil brigadă artistică...; intră Marieta, Costache și Matei; incomodat de gălăgie și de comportamentul celor doi, Matei oprește casetofonul) Matei: Păi ce dracu' faceți voi aicea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mai sus și adoptată în această lucrare, altele diferite și chiar contrare. 4.1.1. Ergativitatea ca variație sintactică În studiile anterioare lui Dixon, s-a observat în primul rând manifestarea sintactică a ergativității, și, în absența unei analize foarte atente, variațiile de marcare cazuală au fost atribuite tiparului cunoscut, nominativ−acuzativ. Comrie (1973: 240) nu are rezerve în a susține că ergativitatea este un fenomen esențial sintactic și că, deși există mici diferențe între construcțiile ergative din diferite limbi, baza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu e codată gramatical, de unde și nefuncționarea testelor (Dobrovie-Sorin 2004). Aceste afirmații nu sunt surprinzătoare, în contextul în care nici în alte limbi nu există astfel de teste (greaca − vezi supra, 1. −, spaniola − vezi supra, 6.2.). O analiză mai atentă a funcționării acestor teste conduce însă către o altă concluzie: specificul tipologic și evoluția limbii române fac ca testele propuse pentru alte limbi (în afară de neacceptarea pasivizării și de adjectivizarea participiului) să nu funcționeze (sau să funcționeze numai parțial) în limba
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verb are un comportament neomogen, variat. Comună tuturor exemplelor de mai sus este absența subiectului Agent, care poate fi verificată prin incompatibilitatea cu formule ale agentivității: De când sunt cu bună știință *Ion este prost cu intenție 13. O analiză mai atentă a contextelor arată că există posibilitatea încadrării acestor apariții ale verbului a fi în clasele semantice de verbe inacuzative/inergative prezentate în Capitolul 3, 3.2.2., 3.3.2. Faptul că valorile acestui verb conduc către clase semantice diferite
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
suavă, pentru a îmblânzi sufletul ascultătorilor. Dacă lipsește unul dintre aceste elemente, vocea nu ar fi perfectă”. Reflecția muzicală a lui Isidor din Sevilla poate fi considerată mărturia unei concepții despre muzică mai puțin dependentă de parametrul cosmologic și mai atentă la aspectul interior și la experiența cântecului. Acest șir de teoreticieni ai muzicii, de la Augustin la Isidor din Sevilla, constituie puntea de trecere de la lumea antică la cea medievală; ei sunt încă înrădăcinați în cultura antichității clasice, cu câteva presentimente
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
non voce, sed corde cantandum”; „Dacă ești slăbit din cauza vârstei, sau, tânăr fiind, ai o voce răgușită sau aspră, sau nu cunoști ritmurile, toate acestea nu sunt un defect. Ceea ce se cere este să ai un suflet umil, o minte atentă, o inimă căită, un duh sănătos și o conștiință liberă; dacă ai toate acestea, vei intra în corul divin și te vei așeza lângă David”. Asemenea afirmații par în contradicție cu viziunea generală a epocii patristice. Părinții bisericii, însă, nu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
asiduu de către cler și popor în mod sobru (maturo tenore), cu o desfășurare a vocilor distincte în mod unitar (distincta gradatione), astfel încât plăcerea să decurgă din însăși distincția vocală și echilibrul melodiilor. Dar anumiți discipoli din noua școală, în timp ce sunt atenți să măsoare timpii, se preocupă să introducă note noi; preferă să inventeze melodii noi decât să le cânte pe cele vechi; melodiile ecleziastice sunt cântate cu semibrevis [nota întreagă actuală] și minime [doimea actuală] realizate prin tactus (notulis percutiuntur). De
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Docta sanctorum a fost elaborat în Franța, în perioada Școlii din cadrul catedralei Notre-Dame, intervenția pontifului se explică foarte bine. Probabil, pentru mulți contemporani, Ioan al XXII-lea părea „depășit” sau un „dușman al progresului”, așa cum și astăzi anumiți istorici, puțin atenți, tind să-l considere. Pontiful, însă, abordează problema doar din punct de vedere liturgic și pastoral, fiind preocupat de cadrul muzicii ecleziastice și, deci, al rugăciunii creștine. Intervenția sa cădea în mijlocul disputelor docte ale muzicienilor și ale teoreticienilor, însă acesta
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
să sosească în orașul papal, pontiful a încercat remedierea situației. A publicat astfel, în anul 1749, o lungă enciclică numită Annus qui, care, după bula lui Ioan al XXII-lea, este documentul cel mai important în materie de muzică sacră. Atentă la fenomenele timpului său, enciclica este o descriere interesantă a situației liturgice-muzicale a barocului târziu, în care sunt tratate diferite teme de muzicologie liturgică și este prezentată o analiză istorică, în vederea unor concluzii serioase și echilibrate. Problemele muzicale diagnosticate sunt
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Dincolo de cei rău intenționați, sunt și unii - în dreapta și în stânga Prutului - nedumeriți, care se prezintă dezarmați în fața unor astfel de eculubrații, înfățișate în forme tot mai sofisticate. Ne asociem și noi colegilor din România și Republica Moldova, preocupați de o analiză atentă, științifică, a evoluției poporului român, în întregul său spațiu și de a da un răspuns competent încercărilor de a relua și prezenta, într-o „haină nouă”, vechile „teze” ale Internaționalei Comuniste. Lucrarea noastră se bazează pe rezultatele obținute de-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
posibil ca anumite aspecte și documente să fi scăpat atenției noastre. Sperăm, totuși, că am pus la dispoziția celor interesați un util instrument de lucru (după știința noastră, pentru prima oară în această formă), menit să contribuie la cunoașterea mai atentă a acestui important capitol al istoriei românilor și la definirea atitudinii civice, patriotice, necesare prezentului și viitorului nostru comun, într-o Europă unită. HOTARELE FIREȘTI ALE STATULUI ROMÂN Configurația geografică, relieful, așezarea continentală sau maritimă a regiunii, climatul, fauna și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
redobândit legitimitatea istorică”. În fața unor astfel de „argumente” și a altora, pe care nu le reluăm aici, dezbaterea științifică încetează. Problema răspunderilor pentru mersul evenimentelor de la începutul celui de al doilea război mondial este deosebit de complexă și impune o explicare atentă, cu o profundă cunoaștere a documentelor și o detașare de orice idei preconcepute. A da însă vina pe Polonia și pe România, pe conducerile acestor state pentru situațiile create în septembrie 1939 și, respectiv, iunie 1940, înseamnă a da vina
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]