14,009 matches
-
a avut câteva Întâlniri memorabile cu publicul din Timișoara, apoi la Colegiul Noua Europă al lui Andrei Pleșu și, ulterior, la Chișinău), cât și din publicarea În România a cărților sale. Povara responsabilității și Europa iluziilor (aceasta din urmă rezultatul convorbirilor cu membrii grupului A Treia Europă) au apărut În 2000, iar România: la fundul grămezii (poate că o variantă mai potrivită a titlului ar fi fost România: coada cozilor), traducerea Însoțită de comentarii a studiului său consacrat candidaturii noastre la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
istorice domină lumea romanului. SCRIERI: Aventurile „originalității”, București, 1968; Cum învățăm să trăim, București, 1977; Vorbește-mi de dragoste, București, 1978; Toamna pătimirii noastre, București, 1980; Duminică, după infern, București, 1983; Ediție specială, București, 1990; ed. (Noaptea bastarzilor), București, 1999; Convorbiri cu Corneliu Coposu, București, 1992; Cuvântul care zidește, București, 1993; Față în față cu Petre Roman, București, 1996; În fața dumneavoastră. Revoluția și personajele sale, pref. Florin Constantiniu, București, 1998; Sub blestemul imperiului, București, 2000; Sub semnul Crucii, București, 2001; Măștile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
Entre deux mondes, român autobiographique, Editura Niculescu, București, 1994. BIRĂU, I., Poèmes, Editura Ștefulescu, București, 1999. CARAGIALE, Ion Luca, Une lettre perdue, Spicon, Târgu Jiu, 2002. CARRÉ, Jean-Marie, Rimbaud, Crater, București, 1998. CÂRNECI, R., Dorador, Orion, București, 1997. CÉLINE, Louis-Ferdinand, Convorbiri cu profesorul Y, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. CIORAN, Emil, Des larmes et des saints, traduction et préface par Sanda Stolojan, L'Herne, Paris, 2007. CROITORU, Al. G., Poèmes d'amour, Editura Eminescu, București, 2000. CUISENIER, Jean, Mémoire des Carpathes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002 ; Patrick Deville, La femme parfaite (Femeia perfectă), român, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002 ; Gustave Thibon, Diagnostic, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2004 ; Louis-Ferdinand Céline, Convorbiri cu profesorul Y, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006 (la préface du volume, qui porte le titre " Louis-Ferdinand Céline opera bufa " (" Louis-Ferdinand Céline œuvre-bouffe "), est signée par Ioan Pop-Curșeu). 1285 V. http://www.seine-et-danube.com/pages/Philippe Loubiere-4742749.html, consulté le 12
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în același timp și redactor-șef al publicațiilor „Limbă și literatură” și „Buletinul Societății de Științe Filologice”. În 1968 își ia doctoratul în filologie cu teza Sămănătorismul (Geneză, ideologie, reprezentanți). Colaborează, în afara publicațiilor pe care le conduce, la „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „România literară”, „Tribuna învățământului” ș.a. Debutează cu volumul De la tiparnița lui Macarie la Combinatul Poligrafic (1959), un scurt istoric al tipografiilor din România. După o serie de studii dedicate clasicilor literaturii române, figurilor reprezentative ale culturii naționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
G. Călinescu, „Sunt soldat și călăreț”, ALA, 1937, 854; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 266; Perpessicius, Opere, IX, 156-158, 433-435; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist. lit. (1982), 929; Popa, Dicț. lit. (1977), 469; Opriș, Reviste, 99-100; Traian Stoica, O convorbire cu Pericle Martinescu despre Neagu Rădulescu, „Almanahul «Flacăra»”, 1982, 129-135; Cristea, Teleorman, 429; Dicț. scriit. rom., IV, 35-36. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
Liceul „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1873-1880), adoptând de timpuriu numele sub care va deveni cunoscut mai târziu. În 1880 s-a înscris la Facultatea de Litere și Drept din București, pe care o termină în 1884. Elev fiind, trimisese „Convorbirilor literare” câteva poezii, care nu au fost tipărite. Ca student, frecventează seratele de la „Intim club”, unde îi cunoaște pe câțiva dintre scriitorii și artiștii de frunte ai țării, între care și pe Duiliu Zamfirescu, de care s-a legat printr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
1896, revista „Literatură și artă română”, al cărei director a fost până la încetarea publicației, în 1910. Debutează cu versuri în „Jurnalu pentru toți” (1879), revistă scoasă la Iași de Emanoil Arghiropol. Diverse articole și încercări critice i-au apărut în „Convorbiri literare”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Ateneul român”, „Vieața nouă”, „Viața socială”. Cronicile și recenziile le-a semnat și cu pseudonimele D. Carpat, A. Costin, O. Leandru, O. Lian, Lucenzio, Nap, I. Nestor, Don Paez, D. Riveanu, El. Rovin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
cunoscuse. Ambiția lui P. era de a fi socotit un îndrumător al literaturii române de la sfârșitul secolului al XIX-lea, căreia intenționa să îi dea, după propria-i expresie, o „nouă orientare”. În critică a debutat în 1887, în paginile „Convorbirilor literare”, cu un articol foarte drastic la adresa lui B. Delavrancea, iscălit cu pseudonimul, ce îi va deveni obișnuit, A. Costin. Părea un adept convins al ideilor maioresciene despre literatură, motiv pentru care Iacob Negruzzi i-a și încredințat, pentru scurt timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
foarte drastic la adresa lui B. Delavrancea, iscălit cu pseudonimul, ce îi va deveni obișnuit, A. Costin. Părea un adept convins al ideilor maioresciene despre literatură, motiv pentru care Iacob Negruzzi i-a și încredințat, pentru scurt timp, obligațiile de redactor al „Convorbirilor literare” (1888). În polemica dintre Titu Maiorescu și C. Dobrogeanu-Gherea, s-a situat alături de cel dintâi, ca într-un studiu dedicat lui Mihai Eminescu (1892), prima lucrare amplă care cercetează viața și opera marelui poet. Pe baza unor documente inedite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
care este redactor la Societatea Română de Radio. A debutat (prezentată de Geo Dumitrescu) cu opt poezii în „Contemporanul” în 1966, iar în volum, cu Furăm trandafiri, apărut în 1967. Are o bogată activitate publicistică, colaborând la „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” ș.a. cu versuri, proză, traduceri, comentarii, sau deținând rubrici permanente la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”. În 1980 primește Premiul „Perpessicius” pentru ediția Scrieri de Emil Botta. Poezia sa dezvăluie de la început o personalitate maturizată timpuriu, din teama de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
reginei (Carmen Sylva) de Spaethe și Bustul prințesei Maria de Fritz Storck se bucurau în fața Sfinxului (plâtre patiné) lui Paciurea și a unui Tête d'enfant (bronz) al lui Brâncuși. La rândul său, în "Cronica artistică. Expoziția din München" din Convorbiri literare, articol publicat ianuarie în 1914, Al Tzigara-Samurcaș remarca "fantaziile" Principesei Maria, caracteristice pentru "son-goût néo-byzantine mondainisé", "fantazii" pe care criticul le așeza sub influența lui Walter Crane. Nu lipsit de semnificație, la prima expoziție organizată în 1915 în cadrul Cenaclului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003. Bachelin, L.: Esquisses Roumaines. Littérature, Folklore et Art, Steinberg Editeur, Bucarest, 1903. Baconsky, A.E.: Boticelli, Minerva, București, 1975. Bade, Patrick: Edward Burne-Jones, Prakstone Press Ltd, New York, USA, 2004. Baltazar, Apcar: Convorbiri artistice, prefață și antologie de Radu Ionescu, Editura Meridiane, București, 1974. Baudelaire, Charles: Inima mea dezvăluită, traducere din franceză, note și postfață de Bogdan Ghiu, Est Samuel Tastet Éditeur, București, 2002. Benedict, Maria: Ștefan Luchian, Meridiane, București. Bengesco, M.: Mélanges
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Press, 1995. 368 Apcar Baltazar, "Expozițiile de la Ateneu: Eugène Carrière, Aman-Jean, Grandhomme, Henry Martin, Voinescu Eugen, Gropeanu Nicolae, Serafim Dimitrie, Kimon Loghi, Luchian, Petrașcu Gh., Artachino C., Aricescu Al., Mihăilescu D., Hârlescu D.", în Viața românească, aprilie 1908, reprodus în "Convorbiri artistice", prefață și antologie de Radu Ionescu, Editura Meridiane, București, 1974, pp. 80-81. 369 S. Maur, "Expoziția Societății "Arta Română"", în Noua Revistă Română, nr. 75, 30 aprilie 1922, p. 8. 370 A II-a Expoziție Th. Pallady (de la 4
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
București, 209399. 410 "Expozițiile de la Ateneu: Eugène Carrière, Aman-Jean, Grandhomme, Henry Martin, Voinescu Eugen, Gropeanu Nicolae, Serafim Dimitrie, Kimon Loghi, Luchian, Petrașcu Gh., Artachino C., Aricescu Al., Mihăilescu D., Hârlescu D.", în Viața românească, aprilie 1908, reluat în Apcar Baltazar, Convorbiri artistice, prefață și antologie de Radu Ionescu, Editura Meridiane, București, 1974, p. 84. 411 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" I, apărut în "Facla", An. III, nr. 16, 21 aprilie 1912, p. 315-316, semnat T., Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puternic factor psihologic ce influențează procesul actualizării de sine. Adler leagă aspirația de a te pune În valoare de manifestarea sentimentului de inferioritate și insecuritate, considerând-o ca principală modalitate de atingere a superiorității. Prin studiul biografiilor unor inventatori și convorbirile biografice cu peste 300 de tineri, Marina Caluschi a relevat trăirea de către o parte dintre ei a unor adevărate stări de handicap situațional datorat lipsei competențelor de a se manifesta și de a se afirma În anumite momente (1996, 38-43
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Universul cărții” din viitorul volum „Ecoul numelor proprii”. LITERATURA - ARTĂ A CUVÂNTULUI Cea mai simplă definiție dată vreodată unui fenomen cultural este cea privitoare la literatură. Literatura este arta cuvântului. Titu Maiorescu dezvolta conceptul Într-un studiu critic publicat În „Convorbiri literare” la 1867, intitulat „O cercetare critică asupra poeziei române”, unde, plecând de la criterii estetice, sublinia unica trăsătură a literaturii, față celelalte arte, aceea de a nu avea un material „gata (pregătit) pentru scopurile ei. Căci cuvintele auzite nu sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
criticul și istoricul literar se Întâlnesc și uneori realizează adevărate minuni, cum o demonstrează „Istoria literaturii române de la origini până În prezent” de G. Călinescu, unul din cele mai importante izvoare de documentare și chiar de inspirație pentru specialiști. Junimea și ,,Convorbiri literare”. Despre formarea Junimii, Tudor Vianu scrie În Istoria literaturii romane moderne urmatoarele cuvinte: ,,In 1863 se Întâlnesc În Iași cinci tineri intorși de curând de la studii. Patru din ei aparțin boierimii moldovenești, adică acelei clase cultivate printr-o atingere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nouă” au Însuflețit la mijlocul veacului al XIX-lea pe iubitorii de poezie iar „Poezii poporale ale românilor” reprezintă un reper fundamental pentru cunoașterea și valorificarea geniului popular românesc. „Ostașii noștri” confirmă aprecierea. În 1868, la un an după apariția revistei „Convorbiri literare”, V. Alecsandri Începe să publice pastelurile, poezii originale, stârnind un ecou deosebit. Titu Maiorescu, inițiatorul noii direcții literare Junimiste, descoperă cu satisfacție un poet cu totul nou, În articolul „Direcția nouă În poezia și proza română”, apărut În „Convorbiri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Convorbiri literare”, V. Alecsandri Începe să publice pastelurile, poezii originale, stârnind un ecou deosebit. Titu Maiorescu, inițiatorul noii direcții literare Junimiste, descoperă cu satisfacție un poet cu totul nou, În articolul „Direcția nouă În poezia și proza română”, apărut În „Convorbiri literare” În ianuarie 1872, considerându-l deja poet junimist: „În fruntea mișcării (junimiste, desigur) noi e drept să punem pe V. Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare În generația trecută, poetul „Doinelor și lăcrimioarelor” , culegătorul cântecelor populare păruse a-și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Își găsesc imaginile specifice, dar iarna este un anotimp „fascinant” (poate indus de o anumită stare maladivă?). Coșbuc nu detestă iarna, dar pe V. Alecsandri Îl Înfioară. De aceea iarna pleacă În călătorie, În lumea soarelui. Pastelul „Iarna”, apărut În „Convorbiri literare” la 1 aprilie 1868, repetă În mare măsură tabloul hibernal stând sub semnul aceleiași Încremeniri, respingând parcă viața: ” Din văzduh, cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc În aer ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vadă În ele Munții...” MIHAI EMINESCU - LUCEAFĂRUL comentariu literar Poemul Luceafărul a apărut În anul 1883, În „Almanahul Societății Academice Social-Literare România Jună” din Viena. În același an, Într-un număr din luna august, a fost reprodus și În revista Convorbiri literare. Izvorul de inspirație al celebrului poem Îl constituie un basm românesc intitulat Fata În grădina de aur, dintr-o culegere a unui culegător de folclor german, pe nume Richard Kunisch. Acesta a pretins că l-a cules de undeva
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iubire, care duce la renunțarea la nemurire. Acțiunea din partea a treia se desfășoară În planul cosmic și constituie În același timp, o cotă a apogeului poemului. Se pot distinge și În această parte parte trei secvențe poetice: zborul cosmic, rugăciunea, convorbirea cu Demiurgul și liberarea. Luceafărul călătorește În timp la Începutul universului, trăiește În sens invers istoria creației: „Și din a chaosului văi, Jur Împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntăi, Cum izvorau lumine”. Zborul cosmic amplifică forța sentimentelor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
masă. Arta prozastică a lui Negruzzi este inconfundabilă. ION CREANGĂ POVESTEA LUI HARAP - ALB Subiectul „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă este un basm cult, o capodopera a genului, plecând Însă de la izvoare folclorice naționale și universale. A apărut În „Convorbiri literare”, la 1 august 1877. Subiectul povestei, că așa o numește autorul, este aparent simplu, specific basmelor populare, cu eroi și motive tradiționale, unde supranaturalul se Împletește cu realul personajelor țărănești din Humuleșlii „Amintirilor din copilărie”. Expozițiune Verde Împărat Îi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
noapte, când am putut scrie „Sfârșit” pe ultima filă, am adormit peste manuscris, gata sleit parcă din toate energiile.” Se Încheia un proces de creație având la bază o sumedenie de izvoare: documente sociale, anchete personale pe Argeș și Teleorman, convorbiri cu participanții la răscoală, lecturi de creații lirice, epice, dramatice pe tema răscoalei etc. A contribuit poate și atmosfera tensionată de nemulțumirile sociale ale anului 1932 (greve, proteste sociale, adunări publice etc). Privită din perspectiva integralitărții operei lui Rebreanu, „Răscoala
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]