14,043 matches
-
„” este o poveste scrisă de Ion Creangă și publicată la 1 martie 1876 în revista "Convorbiri literare" din Iași. Narațiunea are o temă cu origini în folclorul românesc și este structurată în jurul a două întâmplări. În prima parte, eroul țărănesc eponim, prezentat de autor ca fiind sărac, leneș și prostănac, își dovedește incompetența și lipsa de
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
clasele primare de ambele sexe cu litere, slove și buchi, cuprinzând învățături morale și instructive" (1871). Eminescu l-a introdus pe Creangă în cenaclul "Junimea" și l-a îndemnat să scrie,} iar în același an i-au fost publicate în "Convorbiri literare" poveștile „Soacra cu trei nurori” (1 octombrie 1875) și „Capra cu trei iezi” (1 decembrie 1875). Ion Creangă a fost bine primit la "Junimea", fiind proclamat „scriitor poporal”, iar criticul Titu Maiorescu (ce era în acea perioadă ministru al
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
în acea perioadă ministru al cultelor și instrucțiunii publice în guvernul condus de Lascăr Catargiu) afirmă că scrierile lui „sunt o adevărată îmbogățire a literaturei noastre”. Povestea „Dănilă Prepeleac” a fost publicată în numărul din 1 martie 1876 al revistei "Convorbiri literare" din Iași (anul IX (1 aprilie 1875 - 1 martie 1876), nr. 12, 1 martie 1876, pp. 453-460). Prima publicare a poveștii în volum a avut loc abia în anul 1890, după moartea scriitorului, când editorul Herșcu Goldner din Iași
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
pe care l-ar putea juca alte țări, Roosevelt a replicat că prea mulți „jandarmi” ar duce la lupte interne, dar că era deschis la ideea acceptării altor puteri aliate în rândurile acestui grup restrâns. Minuta conferinței a făcut rezumatul convorbirilor: Roosevelt și Molotov a continuat discuția cu privire la cei "patru jandarmii" într-o a doua întâlnire de pe 1 iunie. Molotov l-a informat pe președintele american că Stalin dorea să sprijine planurile lui Roosevelt pentru menținerea păcii mondiale și dezarmare prin intermediul
Cei patru mari () [Corola-website/Science/335721_a_337050]
-
1994 cu sprijinul unei burse de finanțare a Fundației Soros pentru o Societate Deschisă. A colaborat cu poezie, proza, reportaje, eseuri, la revistele de cultură: Orizont, Forum Studențesc, (Timișoara) Viața Studențeasca, Observator Cultural, (București), Echinox (Cluj), Mozaicul, Ramuri, Scrisul Românesc, Convorbiri Literare (Iași), Familia (Oradea), SpectActor (revista a teatrului Național din Craiova), Autograf, (Craiova), Argeș, Cafeneaua Literară , Calende (Pitești), Conta (Piatră Neamț), etc. De asemenea, a fost colaborator al unor revistelor de cultură în format electronic: Prăvălia culturală , Omniscop , Egophobia , Orizonturi
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
Hitler a avut loc la Obersalzberg, în data de 24 noiembrie 1938. Cancelarul Germaniei i-a comunicat monarhului că după Anschluss și rezolvarea problemei germanilor din regiunea sudetă, interesele Germaniei în Europa de sud-est sunt exclusiv economice. Documentele legate de convorbirea cu Hitler nu relevă că s-ar fi abordat vreo problemă legată de politica internă a României, și nicidecum vreo chestiune legată de Mișcarea Legionară. Nici ancheta din 1940, nici cercetările ulterioare nu au reușit să stabilească momentul cert în
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Zorile Bucovinei”, „Arcașul”, „Glasul Bucovinei”, „Mesager bucovinean”, „Університетський вісник”, „Перекур”,”New формати”), în unele ziare și reviste din România (Curierul „Ginta latină”, „Crai nou”, „Țară Fagilor”, „România literară”), dar și în unele reviste din Republică Moldova („Biblio Polis”, „Clipă”) și Convorbiri literare. Volumul de debut a fost „Epoca nedescifrată"(2009) - unde : De asemenea și volumul de cântece "La ceasul florilor de liliac" (coautori Silvia Caba Ghivireac și Ion Iacobuță).
Grigore Gherman () [Corola-website/Science/332576_a_333905]
-
considerat de critici un epigon al lui Mihai Eminescu. A scris versuri încă de când era elev, debutând în anul 1883 în revista „Literatorul”, editată de Alexandru Macedonski. A citit poezii la cenaclul lui Titu Maiorescu și a publicat în revista „Convorbiri literare”. A recunoscut printre primii valoarea lui Mihai Eminescu. După anul 1890 s-a stabilit la București unde, bolnav de tuberculoză, moare la nici 30 de ani. Lucrarea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt.
Bustul lui Traian Demetrescu din București () [Corola-website/Science/332789_a_334118]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle. Ca scriitoare, a colaborat la cele mai importante ziare și reviste ale vremii, între care Convorbiri literare, „Fântâna Blanduziei”, Literatorul, Tribuna, Universul. Lucrarea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2367, . Monumentul este situat în Grădina Cișmigiu, pe Bulevardul Schitu Măgureanu nr. 37, sector 1. Smaranda Gheorghiu
Bustul Maica Smara din București () [Corola-website/Science/332800_a_334129]
-
acesta fiind implicată Juventus, câștigătoarea campionatului în sezonul trecut, și alte echipe importante precum AC Milan, Fiorentina, Lazio și Reggina. Scandalul a fost dezvăluit în urma anchetei susținute de poliția italiană în mai 2006 prin care au fost interceptate mai multe convorbiri telefonice susținute între rețele de antrenori și arbitri. Echipele au fost acuzate de trucarea meciurilor prin alegerea unor arbitrii favorabili. În urma acestui scandal Juventus a fost retrogradată în Serie B, a primit o depunctare de 9 puncte, iar titlurile din
Scandalul din fotbalul italian din 2006 () [Corola-website/Science/332846_a_334175]
-
operare BlackBerry 10 OS. BlackBerry Hub permite utilizatorilor să vizualizeze e-mail, mesaje, mesaje vocale, iar actualizările din rețelele sociale în timpul folosirii unei aplicații. Q10 are o baterie detașabilă de 2100 mAh care conform BlackBerry oferă până la 13.5 ore de convorbire (3G) și până la 14.8 zile în stand-by (3G).
BlackBerry Q10 () [Corola-website/Science/333581_a_334910]
-
conferit identitate acestei localități. Scrierile sale și-au găsit loc în publicistica locală din Roman (Cronica Romanului, Gazeta de Roman, Ziarul de Roman, Școala Nouă, , Melidonium, (Câmpulung Moldovenesc), Cronica Episcopiei Hușilor, Zori Noi (Suceava), , TVR Iași, Radio București, România literară, Convorbiri literare, Cronica (Iași), Antiteze, Asachi, Apostolul, Ceahlăul, Monitorul de Neamț (Piatra Neamț), Ateneu (Bacău), Pagini medicale Bârlădene, Bârladul, (Bârlad), Opinia Fălticeneană (Fălticeni), Știință și Tehnică, Psihologia, Flagrant (București). În calitate de donator de carte și publicații periodice, a ajutat la îmbogățirea fondului de
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
Grupului 6 Vânătoare, dotat cu avioane de fabricație românească IAR 80. În ultima parte a războiului, a comandat Grupurile 1 și 6 Vânătoare (reunite sub titulatura de Grupul 1 Vânătoare) în campania din vest contra Germaniei. Intrată în istorie, o convorbire telefonică între Vizanty și prietenul său, comandorul german Eduard Neumann - care devenise între timp inamicul României, s-a dovedit a fi memorabilă: Până la sfârșitul războiului, Vizanty a acumulat 4.600 de ore de zbor și 43 de victorii personale, conform
Dan Vizanty () [Corola-website/Science/333250_a_334579]
-
Orizont, nr. 11", Timișoara, 1985; -Marian Odangiu, în "Orizont, nr. 2," Timișoara, 1989; -Doina Jela, în "Tomis, nr. 4", Constanța, 1989; -Virgil Cuțitaru, în "Cronica", 28.04., Iași, 1989; -Gabriel Rusu, în "SLAST", 20.05., București, 1989; -Constantin Dram, în "Convorbiri literare", nr. 11, Iași, 1996; -Mihai Gălățanu, în "Artpanorama", Februarie, București, 1998; -Bogdan Ulmu, în "Convorbiri literare," nr. 12, Iași, 1999; -Stracula Attila, în "Scena", nr.5, București, 2000; -Ioan Lascu, în "Ramuri, nr. 2-3", Craiova, 2001 ; - Ileana Roman, în
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Tomis, nr. 4", Constanța, 1989; -Virgil Cuțitaru, în "Cronica", 28.04., Iași, 1989; -Gabriel Rusu, în "SLAST", 20.05., București, 1989; -Constantin Dram, în "Convorbiri literare", nr. 11, Iași, 1996; -Mihai Gălățanu, în "Artpanorama", Februarie, București, 1998; -Bogdan Ulmu, în "Convorbiri literare," nr. 12, Iași, 1999; -Stracula Attila, în "Scena", nr.5, București, 2000; -Ioan Lascu, în "Ramuri, nr. 2-3", Craiova, 2001 ; - Ileana Roman, în "Răstimp, nr. 2," Drobeta Turnu Severin, 2001; -Adrian Popescu, în "Ramuri, nr. 5-6", Craiova, 2001; -Ion
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
-Marie-Louis Semen, în "Luceafărul nr. 23", 19.06., București, 2001; -S. Lucaciu, în "Dialog Teologic, nr. 7", Iași, 2001; -Mihai Iovănel, în "Cronica Română", 21.08., București, 2001; -Ion Zubașcu, în "România liberă," 31.08., București, 2001; -Constantin Dram, în "Convorbiri literare, nr. 8", Iași, 2002; - Dania-Ariana Moisa, în "Ramuri nr.4", Craiova , 2002; -D. Murariu, în "Orient latin, nr. 3", Timișoara, 2002; - Florea Firan, în "Scrisul românesc", Craiova, 2004; -Dumitru Augustin Doman, în "Argeș nr. 3," Pitești, 2005, în Argeș
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
acordată de Direcția Cultură Argeș -2001 Premiul I concursul de poezie „Primele iubiri”- 2001- ziarul Argeșul Creațiile sau referințe critice despre scrierile lui Cristian Melesteu au fost găzduite de revistele Romania literară, Steaua, Orizont, Luceafărul, Argeș, Hyperion, Flacăra, Cafeneaua literară, Convorbiri literare, Fereastra, Oglinda literară,etc. Despre creațiile lui Cristian Melesteu au scris: Alex Ștefănescu, Augustin Doman, Radu Aldulescu, Gabriela Gheorghișor, Victor Cubleșan, Marius Miheț, Marcel Tolcea,Șerban Tomșa, Marin Ionița, Camelia Sapoiu, Constantin Piștea, Sergiu I. Nicolaescu, etc. · Versurile pe
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
A fost secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară" (1988-1991) și face parte (din 1993) din redacția „Revistei române". După 2000 devine profesor asociat la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. Ca publicist, Faifer contribuie la "Convorbiri literare", "Anuarul de lingvistică, istorie literară și folclor". "Ateneu", "Contemporanul", "Cronică", "Dialog", "Revista de istorie și teorie literară", Viața Românească ș.a. Bogdan Ulmu, teatrolog și profesor universitar, 1 septembrie 2013: ""A scris mult, cu acribie, cu seriozitate: despre teatrul românesc
Florin Faifer () [Corola-website/Science/333355_a_334684]
-
și a creat doctori în artele spectacolului. Mă întîlnesc și acum cu el în comisii de examen și admir, în continuare, știința analizei subtile și profunde pe care o face referatelor și tezelor doctorale." Eugen Munteanu, lingvist și traducător, în "Convorbiri Literare", 23 Septembrie 2013: ""Fiu de intelectuali umaniști, scriitori ei înșiși, Faifer s‑a acomodat destul de greu în redutabila cohorta a criticilor și eseiștilor literări ai celei de‑a două generații postbelice ‑ cei mai mulți dintre ei homines novi de extracție modestă
Florin Faifer () [Corola-website/Science/333355_a_334684]
-
din domeniul literaturii universale, istoriei artei, comparatisticii literare, istoriei relațiilor româno-polone, receptarea culturii române în străinătate, precum și din sfera relațiilor diplomatice și economice. Principalele publicații în care au apărut aceste contribuții: Steaua, România Literară, Luceafărul, Cronică, Tribuna, Orizont, Ateneu, Argeș, Convorbiri literare, Flacăra, Vatra, Familia, Evenimentul, Romanian Review, Curentul; Viața Românească, Ecart, Economistul, Diplomat Club, Tomis, Polonus și altele; 1963-2006 - A editat și prefațat cca 50 de volum ; Zenon Kosidowski, Povestiri biblice (1971), Stanisław Jerzy Lec, Aforisme (1972), Tadeusz Różewicz, Poeme
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
2005 și ’’Dialoguri nonconformiste’’ de Constantin Marinescu apărută sub egida Academiei Oamenilor De Știință, Filiala Iași și Academia De Științe Medicale, Filiala Iași la Editura Samia-Iași în 2009; prezent și în ’’Galațiul în spațiul cultural național’’ scrisă de Zanfir ILIE, Convorbiri literare, Iași, 2013, pag.122-123, dar și în ’’Istoria jurnalismului din România în date.Enciclopedie cronologică’’, volum coordonat de Marian PETCU, Editura Polirom, 2012, pag.739, 891, 907, 917, 923, 942, 993, 1000 - despre cărțile mele au scris cronici Nicolae
Pompiliu Comșa () [Corola-website/Science/334838_a_336167]
-
Activitatea de supraveghere continuă pe tot parcursul vieții profesionale și personale. Rapoartele informatorilor (unii recrutați chiar din rândul membrilor apropiați ai familiei) duc la interzicerea permanentă de a călători în străinătate și autorizarea unor măsuri extinse de urmărire: interceptarea corespondentei, convorbirilor telefonice, etc. În 1980 este numit într-o comisie de cercetare și analiza pentru expertizarea tehnicii de relaxare neuro-psihică “Meditația Transcendentala”, pe care Ceaușescu se gândise s-o introducă în România în scopul de a crește productivitatea muncitorilor. Răspândirea rapidă
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
de Artă Dramatică din București, la Clasa de mimică și declamație a lui Costache Caragiali, unchiul său (1868-1870). A fost unul dintre scriitorii care au frecventat, în perioada 1877-1878, ședințele societății culturale ”Junimea”, creațiile sale dramaturgice fiind publicate în revista ”Convorbiri literare”, potrivit Dicționarului scriitorilor români, apărut la editura Fundației Culturale Române, 1995. A lucrat de-a lungul anilor în multe instituții. A fost copist la Tribunalul de Prahova, sufleur la Iași, în trupa lui Mihail Pascaly, sufleur și copist la
Așa a fost el: Ion Luca Caragiale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105825_a_107117]
-
director general al teatrelor (în stagiunea 1888-1889). A debutat în gazetărie la revista ”Ghimpele”, unde a realizat rubricile ”Varietăți” și ”Una-alta” (1873-1875) și la ziarul ” Timpul” (1878-1881), a colaborat la numeroase publicații cu cronici dramatice, schițe, traduceri: ”Albina Carpaților”, ”Convorbiri literare”, ”Epoca”, ”Literatura și arta română”, ”Noua revistă română”, ”Românul”, ”Telegraful”, ”Tribuna”, ”Universul literar”, ”Viața nouă”. În perioada mai-iunie 1877 a editat revista de umor în format de buzunar ”Claponul”, un ”Calendar al Claponului” (1878), ziarul ”Moftul român” (1893, împreună cu
Așa a fost el: Ion Luca Caragiale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105825_a_107117]
-
în scenă de nenumărate ori, la toate teatrele din țară, unele fiind și ecranizate. Comedia în două acte ” O noapte furtunoasă”, scrisă în 1878, a avut premiera la 18 ianuarie 1879, la Teatrul Național din București. A fost publicată în ”Convorbiri literare” în oct.-nov. 1879) și este considerată o capodoperă a dramaturgiei românești. Farsa într-un act ”Conu Leonida față cu reacțiunea” a fost publicată la 1 februarie 1880 și a avut premiera la 16 aprilie 1912, la Teatrul Național
Așa a fost el: Ion Luca Caragiale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105825_a_107117]