15,655 matches
-
a ornamentelor, crucilor și a cărților. Antreprenorul Francisc Szalay a fost plătit cu 461.650 coroane, arhitectul-controlor I. Schussnig a primit 8.000 de coroane, iar pictorul Octavian Smigelschi a primit 16.000 coroane pentru icoanele de pe iconostas, 16.000 coroane pentru cupolă și încă 4.000 coroane pentru cei patru evangheliști. În luna mai a anului 1903 asesorul consistorial Elie Miron Cristea și arhitectul Joseph Schussnig au efectuat o călătorie de studii în vederea contactării unor artiști, după care Consistoriul Arhidiecezan
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Francisc Szalay a fost plătit cu 461.650 coroane, arhitectul-controlor I. Schussnig a primit 8.000 de coroane, iar pictorul Octavian Smigelschi a primit 16.000 coroane pentru icoanele de pe iconostas, 16.000 coroane pentru cupolă și încă 4.000 coroane pentru cei patru evangheliști. În luna mai a anului 1903 asesorul consistorial Elie Miron Cristea și arhitectul Joseph Schussnig au efectuat o călătorie de studii în vederea contactării unor artiști, după care Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu a publicat în ziarul “Telegraful
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
au efectuat o călătorie de studii în vederea contactării unor artiști, după care Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu a publicat în ziarul “Telegraful Român” din 30 noiembrie 1903 anunțul concursului de executare a picturilor catedralei din Sibiu pentru suma de 80.000 coroane, cu termen de depunere a proiectelor data de 1 martie 1904. La acest anunț s-au prezentat 15 concurenți români, germani și maghiari, dintre care o comisie formată din pictorul George Demetrescu Mirea, directorul Școlii de Belle-Arte din București, arhitectul
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Blaj. Smigelschi a fost ajutat la pictură de prietenul său Arthur Coulin, dar ca „simplu executant”, după cum crede acad. Virgil Vătășianu. Onorariul primit de către Smigelschi pentru pictarea icoanelor de pe iconostas, a cupolei și pandantivilor a fost de 32.000 de coroane. Un juriu de experți instituit la 9 martie 1907, la cererea Consistoriului, și format din A. G. Verona din București și Dorschlag din Sibiu a stabilit că pictura era prea strigătoare, lipsea armonia culorilor, iar cupola părea prea greoaie. Membrii juriului
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
maghiară "Budapesti Műszaki és Gazdaságtudományi Egyetem" sau, prescurtat, "Műegyetem") au dat publicității un memoriu de 16 puncte prin care au revendicat diferite schimbări politice. Aflând de intenția "Uniunii Scriitorilor Maghiari" de a-și exprima solidaritatea cu Polonia, prin depunerea unei coroane la statuia generalului polonez Józef Bem, erou al revoluției maghiare din 1848-1849, studenții unguri au hotărît să organizeze o demonstrație paralelă de susținere a polonezilor. La manifestația din după amiaza zilei de 23 octombrie 1956, studenții au citit proclamația lor
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Cassander au obținut controlul asupra Macedoniei, regat care s-a prăbușit într-o perioadă de războaie civile îndelungate după moartea lui Cassander în 297 î.Hr. Macedonia a fost condusă pentru o vreme de Demetrius I (294-288 î.Hr.), care a pierdut coroana după ce a fost învins într-un război civil. Fiul lui Demetrius, Antigonus al II-lea Gonatas (277-239 î.Hr.) a reușit să restaureze ordinea și prosperitatea în regat și a respins o invazie a celților galateni. El a pierdut totuși controlul
Macedonia Antică () [Corola-website/Science/306297_a_307626]
-
aproape alb complet. Sigla clubului IFK Göteborg își are originea în sigla orașului Göteborg care este bazată pe câteva simboluri heraldice. Leul așezat pe un fundal argintiu și albastru este simbolul heraldic al Casei de Folkung, acesta ținând cele trei coroane ale Suediei (ambele simboluri sunt folosite și de stema Suediei). Această stemă a fost creată de către Gustavus Adolphus al Suediei. La stema clubului s-au adăugat literele IFK, iar leul este îndreptat cu fața spre stânga. Stema a fost introdusă
IFK Göteborg () [Corola-website/Science/306276_a_307605]
-
o structură politică cu caracter consultativ care funcționa pe lângă regele României și care era compusă din membri selectați de acesta, de regulă, dintre foștii prim-miniștri și șefii partidelor politice importante, la care se adăugau membrii Guvernului. Rolul Consiliului de Coroană era de a discuta decizii majore cu privire la politica României și la dinastie. Existența Consiliului de Coroană a avut în majoritatea timpului un caracter informal, el fiind instituționalizat abia printr-un Decret-lege din 30 martie 1938. Consiliile de Coroană care au
Consiliul de Coroană () [Corola-website/Science/306318_a_307647]
-
membri selectați de acesta, de regulă, dintre foștii prim-miniștri și șefii partidelor politice importante, la care se adăugau membrii Guvernului. Rolul Consiliului de Coroană era de a discuta decizii majore cu privire la politica României și la dinastie. Existența Consiliului de Coroană a avut în majoritatea timpului un caracter informal, el fiind instituționalizat abia printr-un Decret-lege din 30 martie 1938. Consiliile de Coroană care au avut loc și problemele dezbătute au fost următoarele: La începutul anului 1938, regele Carol al II
Consiliul de Coroană () [Corola-website/Science/306318_a_307647]
-
Consiliului de Coroană era de a discuta decizii majore cu privire la politica României și la dinastie. Existența Consiliului de Coroană a avut în majoritatea timpului un caracter informal, el fiind instituționalizat abia printr-un Decret-lege din 30 martie 1938. Consiliile de Coroană care au avut loc și problemele dezbătute au fost următoarele: La începutul anului 1938, regele Carol al II-lea a decis desființarea regimului parlamentar și a instaurat un regim de autoritate personală, consacrat legislativ prin redactarea, aprobarea prin plebiscit și
Consiliul de Coroană () [Corola-website/Science/306318_a_307647]
-
loc la Palatul Cotroceni. În seara zilei de 27 august () ambasadorul Edgar Mavrocordat a înmânat secretarului de serviciu la Ministerul de Externe de la Viena nota prin care România declara război Imperiului Austro-Ungar. După declararea neutralității, ca urmare a Consiliului de Coroană din 21 iulie 1914, a început o intensă campanie diplomatică de atragere a României în una sau cealaltă dintre taberele combatante. Îndată după declararea neutralității, s-a încheiat un acord secret româno-rus care promitea deja României Ardealul și ținuturile românești
Consiliul de Coroană din 27 august 1916 () [Corola-website/Science/306319_a_307648]
-
a fost trimisă în secret la Viena, reprezentantul României acolo primind instrucțiuni de a prezenta acest document guvernului austro-ungar în seara zilei de 27 august. În acest context tensionat, la 25 august au fost lansate invitațiile pentru un Consiliu de Coroană programat pentru data de 27 august, la ora 10, la Palatul Cotroceni. Este de notat că la data la care urma a se desfășura Consiliul, decizia de intrare în război era deja luată de Guvernul Brătianu, care se bucura de
Consiliul de Coroană din 27 august 1916 () [Corola-website/Science/306319_a_307648]
-
10, la Palatul Cotroceni. Este de notat că la data la care urma a se desfășura Consiliul, decizia de intrare în război era deja luată de Guvernul Brătianu, care se bucura de sprijinul regelui Ferdinand, astfel că, spre deosebire de Consiliul de Coroană din 21 iulie 1914, decizia Consiliului era mai mult formală. La Consiliu, pe lângă Regele Ferdinand I și principele moștenitor Carol au luat parte următorii: În interiorul Consiliului s-au confruntat trei opinii principale, respectiv intrarea în război alături de Antantă, păstrarea neutralității
Consiliul de Coroană din 27 august 1916 () [Corola-website/Science/306319_a_307648]
-
de pe promenada superioară și-au schimbat forma în decursul timpului. La început, pe suporții de la marginile balustradelor era câte un singur felinar, pe care autoritățile maghiare le-au schimbat cu felinare fără pereți de sticlă și cu însemnul regalității (o coroană aflată deasupra acoperișului). După Unirea Transilvaniei cu România, s-au menținut felinarele existente anterior, tăindu-se doar coroana de deasupra. Ulterior, s-a modificat suporții de fontă pe care s-au amplasat câte două felinare. În octombrie 2006, firma germană
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
câte un singur felinar, pe care autoritățile maghiare le-au schimbat cu felinare fără pereți de sticlă și cu însemnul regalității (o coroană aflată deasupra acoperișului). După Unirea Transilvaniei cu România, s-au menținut felinarele existente anterior, tăindu-se doar coroana de deasupra. Ulterior, s-a modificat suporții de fontă pe care s-au amplasat câte două felinare. În octombrie 2006, firma germană Alfred Kärcher Gmbh & co. KG, specialistă în proiectele de restaurare, a curățat și restaurat Podul Minciunilor. Specialiștii restauratori
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
a fost o formațiune politică românească în perioada medievală, care a ocupat teritoriul geografic al Țării Maramureșului și care a existat până la sfârșitul veacului al XIV-lea când s-a transformat în comitat al Coroanei Ungare, prin eforturile abile ale regilor din dinastia de Anjou. Pe plan intern era o uniune de formațiuni autonome, cnezate de vale, conduse de cnezi locali, urmași ai "giuzilor" (jude de sat) aleși de obști din rîndurile țăranilor. Funcția de
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
sate din Țara Făgărașului. În 1301, regele Andrei III moare și Dinastia Arpadiană se stinge. S-au declanșat dispute pentru tronul Ungariei, criză iterna prelugindu-se până în 1325. În cele din urmă, Carol Robert de Anjou, sprijinit de papalitate, a câștigat coroana în 1308. Și-a stabilit reședința la Timișoara, în apropierea granițelor Țării Românești. Unul dintre marii nobili oponenți, banul Teodor, și-a concentrat forțele în cetatea Mehadiei, unde a fost asediat câteva luni de trupele regale. Regele maghiar și noul
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
înfrângerii regelui maghiar a ajuns și la urechile Papei Ioan al XXII-lea, care, într-o scrisoare din august 1331, îl felicita pe Carol Robert că a scăpat teafăr din cursa ce i-a fost pregătită. Independența Țării Românești față de coroana maghiară devenise un fapt realizat. Basarab a devenit întemeietor de stat, cât și creator al organismului politic, înființat de voievodul Litovoi. În 1352, o inscripție în limba slavonă, descoperită sub tencuiala bisericii domnești din Curtea de Argeș, la Câmpulung a murit marele
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
care să readucă Moldova sub autoritatea regelui maghiar. Simultan, doi frați, Petru și Ștefan, și-au disputat tronul în nordul Moldovei, în conflictul lor interveniind trupele poloneze și maghiare. Fiind un infidel notoriu, Bogdan, în fruntea boierimii locale revoltate împotriva coroanei maghiare, a părăsit Maramureșul, împreună cu familia, acoliții săi, și prin lupta, a proclamat autonomia Moldovei, îndepărtându-l pe urmașul lui Dragoș, Bâlc. Nemulțumit, Ludovic de Anjou a întreprins, între 1359 și 1365, o serie de expediții de pedepsire a lui
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
autoritățile românești și trupele române staționate în ținutul Herța. Ziua de 27 iunie 1940 a fost foarte tensionată pentru factorii de decizie de la București, fiindcă a devenit evident că România era izolată politic și militar. În urma celor două Consilii de Coroană din 27 iunie s-a luat decizia acceptarea cererilor formulate de sovietici. Guvernul român a trimis Moscovei a doua zi răspunsul său oficial: "Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forță și deschiderea
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
se află o carte — simbol al înțelepciunii — și o mască — ca simbol al sculpturii. Personajul principal este un pictor în timpul lucrului, văzut din spate, păstrându-și astfel anonimitatea. Ca model servește o femeie tânără, într-o rochie albă, cu o coroană de frunze pe cap, reprezentând probabil muza Clio, protectoarea istoriei. Jan Vermeer a fost la timpul său un precursor al principiilor compozițiilor configurative. Structura geometrică a tablourilor joacă un rol important. Folosirea efectelor de lumină dau impresia unor scene în
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]
-
reușit (deși la începutul anului 1919 Tribunalul Ilfov anula căsătoria celor doi, pentru nerespectarea unor cerințe de ordin formal), astfel încât acesta, la 1 august 1919 a trimis regelui Ferdinand o declarație scrisă de renunțare la calitatea de principe moștenitor al Coroanei României, după care lui Carol i s-a impus domiciliu forțat la Bistrița. Eforturile familiei regale de a determina răzgândirea lui Carol au fost în cele din urmă încununate de succes, acesta revenind, la 20 februarie 1920 asupra renunțării la
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
prințului, dar și viața politică din România din anii de până la al doilea război mondial. Carol s-a dedicat cu pasiune noii sale aventuri sentimentale, nemaiținând cont de faptul că era căsătorit, avea un copil și, în plus, era moștenitorul coroanei. Pentru a-l îndepărta de București, Ferdinand l-a desemnat pe Carol să reprezinte familia regală la funeraliile reginei-mamă Alexandra a Marii Britanii, decedată la 20 noiembrie 1925. Imediat după funeralii, Carol s-a deplasat la Paris, unde a întâlnit-o
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
Constantin Hiott, ministrul Casei Regale. În urma discuțiilor dintre acesta și Carol, acesta emite o nouă declarație de renunțare, cu specificație "Milano, 28 decembrie 1925". Confruntat cu această situație, regele a decis convocarea, pentru 31 decembrie 1925, a unui Consiliu de Coroană, la care au fost invitate 23 de persoane, printre care Ion I. C. Brătianu, primul-ministru al Guvernului la acea vreme, Iuliu Maniu, Alexandru Averescu, Nicolae Iorga și Ion Mihalache. După circa două ore de discuții, toți participanții au acceptat punctul de
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
Guvernului la acea vreme, Iuliu Maniu, Alexandru Averescu, Nicolae Iorga și Ion Mihalache. După circa două ore de discuții, toți participanții au acceptat punctul de vedere al regelui, care a decis acceptarea renunțării la succesiunea tronului. După hotărârea Consiliului de Coroană, s-a decis convocarea Parlamentului, pentru data de 4 ianuarie 1926. Pe ordinea de zi s-a aflat adoptarea a trei legi, pentru acceptarea renunțării lui Carol și proclamarea lui Mihai ca moștenitor, pentru modificarea Statutului Casei Regale și pentru
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]