14,718 matches
-
străini, care și-a propus să găsească un sistem nou, care să fie folosit în locul sistemulul japonez de scris (kanji și kana). Misionarul american "James Curtis Hepburn", un sfătuitor al comitetului, a folosit acest sistem în a treia ediție a dicționarului sau japonez-englez din 1886. Sistemul a primit numele său, cu toate că a fost inventat de un grup de persoane care au colaborat la proiect. Sistemul "kunrei" își are și el începuturile în anii 1880. Originele sale sunt sistemul "Nippon" inventat de
Rōmaji () [Corola-website/Science/304901_a_306230]
-
economie - "Probleme de drept internațional privat privind contractul de vânzare-cumpărare internațională", Ed. Fundația România de Mâine, București, 2003; "Dreptul românesc în context european - Răspunderea pentru viciile lucrului vândut - The responsibility for vices of the sold objects", Ed. Sitech, Craiova, 2008; "Dicționarul istoric al localităților din județul Olt - orașe", Ed. Alma, Craiova, 2006; "Arhivele Olteniei" - serie nouă - 21 - "Le droit universel", Ed. Academiei române, 2007; "Arhivele Olteniei" - serie nouă - 20 - "Pozitive right and natural right (Le droit positif et le droit naturel
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
războiului, prin pericolul foametei și deportărilor, localitatea număra la 1 aug. 1949 doar 866 de oameni - 169 de moldoveni și 697 de ucraineni. În 1979 Constantinovca număra 373 de bărbați și 416 femei, în 1989, respectiv, 289 și 367. Conform Dicționarului statistic al RM, în 1994 satul avea o suprafață de 10,3 kmp, 292 de gospodării, în care locuiau 695 de oameni. Fondul locativ alcătuia 12,9 mii mp. 238 de case foloseau gazul lichefiat. Fântâni - 120. Drumuri - 18 km
Constantinovca, Edineț () [Corola-website/Science/305511_a_306840]
-
66 de eleve. În 1902 în Briceni era 892 de case; 1 biserică; 1 sinagogă; o școală de băieți și una de fete cu 2 clase, frecventate de 112 elevi, și 73 eleve. Un alt document privind numărul populației este Dicționarul statistic al Basarabiei conform căruia în 1923 în Briceni locuiau 7496 de suflete în 1610 case. Orășelul avea o fabrică de ulei, două de săpun, 2 școli primare, un medic de plasă, o moașă, 6 dentiști, un agent veterinar, 46
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
poate fi estimată pe baza opiniei clientului, după ce reparația a fost terminată. Este de menționat că termenul din l.engleză ""serviceability"" a fost tradus în l.română și prin ""serviceabilitate"" (de exemplu, în lucrarea ) însă acest termen nu există în Dicționarul DEX online. "Caracteristicile estetice" reprezintă o dimensiune subiectivă a calității, indicând preferințele personale ale unei persoane și anume, modul în care o persoană răspunde la caracteristici ale produsului cum sunt aspectul, conturul, culoarea, gradul de finisare, sunetul, gustul și mirosul
TQM () [Corola-website/Science/305601_a_306930]
-
când va fi tipărit la Paris , o a doua ediție fiindu-i sortită abia în secolul al XIX-lea. Nu va scăpa, însă, niciodată de epitetele de „elucubrații cu tendințe pelagiene, naturaliste și panteiste”, pe care i le atribuia un dicționar de teologie. Rămas fără protecție, Eriugena este condamnat de conciliile regionale de la Valencia (855) și Langres (859). Înainte de venirea la Paris și, ulterior, după moartea lui Carol, biografia sa nu este foarte cunoscută, nici măcar povestea morții sale nefiind fără echivoc
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
alteori prin afixe diferite. Relativ nu de mult timp se ocupă mai mult sau mai puțin cu aspectele și modurile de acțiune și gramaticile unor limbi în care acestea nu sunt exprimate atât de sistematic ca în limbile slave. În dicționarele de lingvistică Bussmann 1998 și Crystal 2008 apar următorii termeni, toți definiți ca denumiri de aspecte, niciunul ca mod de acțiune, deși Bussmann 1998 are un articol „Aktionsart”, iar Crystal 2008 menționează modul de acțiune la articolul „Aspect”. Având în
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
Cozia și Retezat. În afara spațiului românesc, floarea reginei înfrumusețează zone din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpați, Pirinei, dar și din Asia Centrală și de Est. Mai este cunoscută și ca Floare-de-colț (denumire introdusă în perioada comunistă) sau cu denumirea germană, "Edelweiß". Conform "Dicționarului de sinonime", pentru floarea-reginei (Leontopodium alpinum) există și următoarele denumiri: albumeală, albumiță, floare-de-colț, (rar) edelvais, (reg.) flocosele (pl.), steluță, floarea-doamnei.
Floarea-reginei () [Corola-website/Science/306428_a_307757]
-
Paris, primind toate gradele, până la gradul 18 în 1847, tot în această lojă. În 1848 ia parte la înființarea Lojii bucureștene Lumina. În 1923, numele său a fost acordat unui atelier din București. Este printre puținii masoni români prezentați în “Dicționarul Franc-Masoneriei” realizat sub coordonarea lui Daniel Ligou. Se întoarce la București în iulie-august 1846, lansându-se în afaceri: deschide împreună cu doi prieteni străini care locuiau în Țara Româneasca, economistul austriac Erik Winterhalder și britanicul Effingham Grant (viitorul său cumnat) o
Constantin A. Rosetti () [Corola-website/Science/305784_a_307113]
-
A publicat numeroase articole în Revista Română de Drept al Afacerilor și Revista de Drept Comercial (fiind membru în colegiul de redacție al Revistei Române de Drept al Afacerilor). De asemenea, este autor sau co-autor la lucrările: "Dreptul societăților comerciale - Dicționar de termeni juridici" (Editura Rosetti); "Drept comercial - curs universitar" (Editura Rosetti); "Dreptul Afacerilor (Editura Universitară) și Tratat de Drept Societar - vol. I (Editura Rosetti International). În perioada 2004-2005, lucrează ca Director al Direcției Juridice & Compleanță a grupului ING România. Domeniile
Sebastian Bodu () [Corola-website/Science/305800_a_307129]
-
satele Danuteni (actualmente Ungheni), Marandeni, Buciumeni, Florești, Slobozia și altele. Cînd cineva era întrebat încotro ține calea, el răspundea: la Chirilă al Ilenei. Cu timpul aceste nume s-au contopit, din ele rezultând toponimul Chirileni. Dar iată ce ne spune "Dicționarul statistic al Basarabiei" (Chișinău, 1923): "Satul este vechi și format în întregime din răzeși moldoveni. După documentele ce le au, sătul există din a doua jumătate a secolului XVIII. În 1864 s-a ridicat în piatră biserică Sfanțul Neculae. Prima
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
Prima proprietăreasa a satului a fost Chira, în 1860, de unde satul și-a luat numele. Regiune de colina, Dealuri; Britcaia, Soltoaia, valea Soltoaia, pârâul Tulpan, înălțimea Chirileni. Latitudine 47 grade 2 minute, longitudine 25 grade 76 minute".Zamfir Arbore în "Dicționarul geografic al Basarabiei" (București, 1904) completează informația despre așezarea satului: "Chirileni, sat de răzeși în jud. Bălti, așezat în valea Soltoi". volosti Sculeni (p. 57) "Soltoi - vale în jud. Bălti. Începe la poalele muntelui Măgura, Lungimea 30 km până la Prut
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
Pe malurile sale sînt așezate colonia germană Soltoi, satele Chirileni și Petresti". (Ibidem.) Nu ne îndoim că la Chirileni au existat proprietarii Chirilă și maica-sa Ileana, apoi Chira. Numele satului putea proveni și de la Chirilă și de la Chira. Dar "Dicționarul statistic..." se contrazice, spunând, pe de o parte, ca satul există deja în a doua jumătate a veacului XVIII și, pe de altă parte, că 1-a întemeiat Chira în 1860, adică în a doua jumătate a veacului XIX. Diferența
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
natură dacica, cât și din cultura Cucuteni Ulmidava e un pseudonim al posibilei existente a unei cetăți dacice pe teritoriul satului. Pe teritoriul satului pe timpul lui Ștefan cel Mare au existat două sate - unul dintre care se numea Ulmi. În "dicționar enciclopedic a Basarabiei" de Z.Arbore se spune ca Ivansca sau Ivanovca este un sat de ruteni veniți și așezați aici pe la 1859 pe pământurile statului. De fapt rascolnicii care fugeau de reformă lui Nicon spre marginile Imperiului Rus, cumpărau
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
în materiale muzeistice a ocupat premiul 1 pe raionul Cimișlia fiind cel mai bogat muzeu. Liceiștii plasați în direcție sportivă, participă la întreceri republicane și internaționale ocupând locuri de frunte. Z. Arbore "Basarabia în secolul XIX",1904,Iași. Z. Arbore "Dicționar geografic al basarabiei",1904 . Basarab "Scrisori din Basarabia",1880,1890 vol I,ediția București. Arhiva de Stat a Rep. Moldova: 1 Besarabscaia Oblasti,1861. 2 Dicționar al Basarabiei 1923 3 "Coloniștii",D. 854,F-5
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
ocupând locuri de frunte. Z. Arbore "Basarabia în secolul XIX",1904,Iași. Z. Arbore "Dicționar geografic al basarabiei",1904 . Basarab "Scrisori din Basarabia",1880,1890 vol I,ediția București. Arhiva de Stat a Rep. Moldova: 1 Besarabscaia Oblasti,1861. 2 Dicționar al Basarabiei 1923 3 "Coloniștii",D. 854,F-5
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
doctor în matematică, în calitate de moștenitor. În anul 1897 în lista moșierilor la Temeliuți îi găsim și pe Mihail Sebastian Wisniowski (Vișniovschi) cu fiii și frații săi, polonezi din Chelm, scriși din Kiev, purtători ai blazonului «Prus». Conform datelor înserate în "Dicționarul Geografic al Basarabiei "(1904), semnat de Zamfir Arbore, Temeleuții numărau 204 case, cu o populație de 2390 suflete, țărani români. Funcționa o școală într-o clădire specială, unde se învață numai rusește. Locuitorii posedau pământ de împroprietărire 2841 desetine. Proprietarul
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
fost o fire blajina și foarte credincioasa”, spune Bulat. A murit în 1988, la 80 de ani, a fost înmormântat în cimitirul din curtea bisericii din Sinesti. 1. Gh. Ghibănesacu - Surele și izvoade. București,vol.XXII,1934,p. 109 3. Dicționarul geografic al Basarabiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editură Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001.p 235 4. Lăcașuri sfinte din Basarabia, ed. I, editura Alfa și Omega, Chișinău, 2001, p. 34 5. Istoria Bisericii „Acoperămîntul Maicii Domnului” din Condrătești
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
des.) Cotruță Eugenia (190 des.), Herța Maria (106 des). Tuturor li s-au lăsat câte 100 ha de pămînt arabil. 1922. Au fost împroprietăriți 275 de locuitori cu 1551 ha mp de pămînt. 1923. Hristici se aflau în plasa Nădușita. „Dicționarul statistic al Basarabiei” pe anul 1923 menționa: „Arhiva primăriei a fost distrusă de bolșevici în 1917.” Se atestă: dealul Holm, Valea Hristici, iazul Bolata, 450 de case; 2260 de locuitori, gospodării boierești (4 case locuite), moară de vînt, 2 mori
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
coordonator, șefă de secție la Ministerul Culturii. Publică numeroase articole în mass-media republicană și în diverse cataloage, pliante și buclete. Autoare de scenarii și prezentatoare de emisiuni "În lumea artelor". Lecții și prelegeri în fața unui auditoriu divers. E coautoare a "Dicționarului român-francez" (Ed. "Lumina", 1976). Emilia Panfil - (născută Eftodi la 31 iulie 1947) harnic propagandist a valorilor culturale al spațiului românesc. Primele 4 clase le face la școala din s. Hristici (învățătoare Natalia Alexei). Dat fiind faptul ca tatăl său Eftodi
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
este alcătuit din literatură în grafie chirilică, în limba rusă și cărți în grafia latină (1900 exemplare). O problemă a bibiotecii este completarea fondului de carte cu literatură cu grafie latină , în special pentru copii . Bibioteca are nevoie de enciclopedii, dicționare, îndreptare cu grafia latină, literatură artistică, literatură în domeniul istoriei, medicinii și alte domenii . În anul 2008 bibioteca s-a completat cu 175 exemplare de cărți pentru copii și pentru maturi , datorită resurselor planificate în bugetul local.
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
Universität Berlin, 1990, Part I, p. 137, and Part ÎI, p. 317 ( lucrările nr.3;18; 24 și teza de doctorat). Informații despre autorul lucrărilor: ● "Învățământul superior de stat din România," volum editat de Ministerul Învățământului, București, 1993, p. 61; ● Dicționarul: "Personalități Publice Politice- decembrie 1989-27 septembrie 1992," ediția I-a, Ed.Holding Report, București,1993, p. 95 (p. 160, ediția a II-a, 1996); ● "The Internațional Directory of Distinguished Leadership," Tenth Edition,The American Biographical Institute Inc., North Carolina, UȘA
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
II-a, Iași, 2007, p. 170-177. ● "M. EMINESCU Opere," vol.XV, Ediție critică întemeiata de Perpessicius, Ed. Academiei Române, 1993, p. 1319 (lucrarea:"”Prima editare a Luceafărului”," RAM-2, nr.9 sept.1990, p. 14 ); ● Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu: "Dicționarul Scriitorilor Români (M-Q),"(lucrarea: "Iuliu Traian Mera)," Ed. Albatros, București, 2001, p. 174; ● Viorel Cosma: "Muzicieni din România - Lexicon biobibliografic," vol.IX ( Ș-Z), (lucrări: "Nicolae Ștefu..." și "Ciprian Porumbescu...)," Ed. Muzicală, București, 2006, p. 52. ● "Index Copernicus Internațional
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
cu sfârșitul anului 2004 este director general al Institutului Revoluției Române. "Orizont, România Literară, Luceafărul, Facla, Vatra, (anterior lui 1989), Dimineața, Azi, Ziua, România Liberă, Expres, Privirea, Curentul, Caiete Critice, Glasul Națiunii ("Basarabia), "Lumea Magazin, Dosarele Istoriei, Caietele Revoluției." "2." Dicționarul General al Literaturii Române (2005)"România pierdută (1995) reia tradiția eseistică interbelică printr-o constatare a cărei amărăciune lasă în urmă până și cele mai dureroase afirmații ale lui Emil Cioran. Asemenea unui clinician care, trecând în revistă simptomele unei
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
de alte animații, majoritatea reclame. A avut curajul să continue producția și în epoca sonorului, probabil copiind pistele filmelor străine. Primul film românesc de animație a fost "Păcală în lună" de Aurel Petrescu, prezentat în premieră la 5 Aprilie 1920. (Dicționar Cinematografic -Cornel Cristian și Bujor T. Râpeanu-1974, p.23) Primul desen animat păstrat în arhiva națională se numește Haplea și a fost creat de către Marin Iorda în 1927, după personajul similar din caricaturile sale. Dificultățile ivite în timpul și după realizarea
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]