14,485 matches
-
de tablă în care să-mi iau benzina. Alte două ore pierdute. În fine, la ora 18:00 am reușit ca împreună cu soția să facem plinul la stația PECO de la capătul Magistralei București-Pitești. Mulțumiți că avem mașina noastră, am dat dracului toate necazurile și greutățile din ziua respectivă. Soția mă mângâia cu gândul că și la naștere tot așa este, trebuie răbdare și pricepere. Sincer să fiu, mașina de bună e bună. Motorul ceas, conducerea, direcția extraordinare. Se simte egida RENAULT
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în văzul lumii. Pe unde scurte, pe unde lungi, pe unde vrei și pe unde nu vrei; el ne învață ce e Patria, ce-i cu România și cu limba strămoșilor. Se visează Eminescu, dar de sub sutană îi scapă coada dracului. Fleică și Drapelul, Folkul și Porcul! Iată programul său electoral. Nu trebuie uitat că un asemenea instrument de produs stupidități trebuie plătit și bine hrănit, ca să umple buzunarele cu îngrășăminte el are nevoie de Mercedesuri cu tarif redus pentru că în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
drept, erai și tu cam “mare” CaSSiane”, n.n.! Colonelul a început să mă lovească în cap și pe spate cu pumnii , iar căpitanul lucra în rest , (anus, rectum, penis erectum, scrot , etc !) . După opt ore s-au schimbat”etc . (A dracului pederastie ! Bizară lume gay!) N.n. După informațiile dlui Spiridon , între o anchetă tip 1952 la Rahova spre exemplu , și o metodă modernă de anchetare , nu ar exista nici o deosebire . După bătaia aplicată dumnealui, la vremea aceea se impunea o internare
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
doilea volum de versuri, pe care îl va intitula Flori de câmp. Anul 1867 marchează un moment important în activitatea sa: culegerea de folclor Basme, orații, păcălituri și ghicitori, prefațată de studiul lui B.P. Hasdeu Literatura populară. Publică apoi „Calendarul Dracului pe 1867”, iar în anul următor dă la iveală alt volum de versuri, în trei părți, Poezii noui, și se remarcă printr-o asiduă colaborare la „Ghimpele” și „Amvonul”. Fire ambițioasă, F. a abordat variate genuri, a scris mult, dar
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
schimburi catastrofale mai întâi amuză, apoi însă scandalizează, stupefiază. Din personaj comic, Dănilă devine o victimă ca oricare alta, o victimă neajutorată, rostogolindu-se inexorabil pe panta neputinței sale. Rareori prostia și-a râs de om cu atâta cruzime: „parcă dracul mi-a luat mințile”, se miră eroul, rămas perplex, „c-o pungă goală” în mână, de proporțiile autopăcălirii sale. Dracul i le-a luat, dracul i le dă înapoi. Căci în întrecerea cu echipa de draci trimiși unul după altul
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
victimă neajutorată, rostogolindu-se inexorabil pe panta neputinței sale. Rareori prostia și-a râs de om cu atâta cruzime: „parcă dracul mi-a luat mințile”, se miră eroul, rămas perplex, „c-o pungă goală” în mână, de proporțiile autopăcălirii sale. Dracul i le-a luat, dracul i le dă înapoi. Căci în întrecerea cu echipa de draci trimiși unul după altul să-l dovedească într-o probă sau alta, Dănilă „schimbă” prostia pe istețime, o prostie de neînchipuit pe cea mai
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
pe panta neputinței sale. Rareori prostia și-a râs de om cu atâta cruzime: „parcă dracul mi-a luat mințile”, se miră eroul, rămas perplex, „c-o pungă goală” în mână, de proporțiile autopăcălirii sale. Dracul i le-a luat, dracul i le dă înapoi. Căci în întrecerea cu echipa de draci trimiși unul după altul să-l dovedească într-o probă sau alta, Dănilă „schimbă” prostia pe istețime, o prostie de neînchipuit pe cea mai uimitoare istețime (e singurul troc
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
cu atâta cruzime: „parcă dracul mi-a luat mințile”, se miră eroul, rămas perplex, „c-o pungă goală” în mână, de proporțiile autopăcălirii sale. Dracul i le-a luat, dracul i le dă înapoi. Căci în întrecerea cu echipa de draci trimiși unul după altul să-l dovedească într-o probă sau alta, Dănilă „schimbă” prostia pe istețime, o prostie de neînchipuit pe cea mai uimitoare istețime (e singurul troc care îi reușește, marele troc al vieții sale). Nu s-a
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
pită și slănină”, într-o totală nepăsare. Eresurile, ca la Gala Galaction și V. Voiculescu, trimit în insolit și magic; nici vorbă de „cerul care zboară”; aici forfotesc spirite maligne, făpturi subpământene. Peste morminte părăsite, vechi, scufundate, „stă și duhănește dracul”, iar vara, pe furtună, lovește trăsnetul. Compozițiile mai ample Urcan bătrânul și Înmormântarea lui Urcan recomandă un talent viguros, năzuind să realizeze un mare roman al Câmpiei Transilvane, Ospățul dracului. Prin rapacitate, prin tertipuri și furtișaguri, bătrânul Urcan a ajuns
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
făpturi subpământene. Peste morminte părăsite, vechi, scufundate, „stă și duhănește dracul”, iar vara, pe furtună, lovește trăsnetul. Compozițiile mai ample Urcan bătrânul și Înmormântarea lui Urcan recomandă un talent viguros, năzuind să realizeze un mare roman al Câmpiei Transilvane, Ospățul dracului. Prin rapacitate, prin tertipuri și furtișaguri, bătrânul Urcan a ajuns „gazdă mare” (bogat); odată cu „numărul boilor din poiană și turma din ocol, [Urcăneștilor] le crescuse și vaza în sat, unde nu se mai ia nimeni după faima neamului, ci fiecare
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
cronică literară și politică). Este membru al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România și face parte din conducerea organizației locale craiovene. La 1 Mai mergea în fruntea muncitorilor și s-a implicat în propaganda socialistă din țară. Semna Tradem, Drac, Elislav, Fux, Fabio, Intim, Longhin, Miop, Nerva, Pârjol, Scrib, Ulpiu, Un singuratic, Vedeaude. A murit răpus de ftizie. Primele volume ale poetului (Poezii, 1885, Freamăte, 1887, Amurg, 1888, Cartea unei inimi, 1890) strâng o producție lirică minoră, sentimentală și decepționată
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
elaborat, cu puternice înrâuriri din E.T.A. Hoffmann și E.A. Poe), prefigurând factura scrierilor lui Gala Galaction și, poate, ceva din atmosfera povestirilor lui V. Voiculescu. Din același tărâm bântuit de fantasmele nedeslușite ale copilăriei vin basmele nuvelistice Neghiniță, Norocul dracului, Stăpânea odată ..., Departe, departe ori Palatul de cleștar, unde stilizarea exagerată, lucrătura migăloasă, artificioasă, prolixă sunt imputabile. De altfel, în aceste zone fragile, vulnerabile, I. L. Caragiale, bun prieten și companion în nenumărate împrejurări, va găsi o sursă pe care o
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
București, 1903; Apus de soare, București, 1909; ed. 2, București, 1912; Stăpânea odată ..., București, 1909; Viforul, București, 1910; Luceafărul, București, 1910; Liniște. Trubadurul, Stăpânea odată ..., București 1911; Irinel, București, 1912; Din estetica poeziei populare, București, 1913; Hagi-Tudose, București, 1913; Norocul dracului, București, 1916; Războiul și datoria noastră, București, 1916; A doua conștiință, București, 1923; Opere, I-II, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1954; Scrieri alese, I-II, îngr. Elena Beram, pref. Al. Săndulescu, București, 1958; Despre literatură și artă, îngr
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
Livescu, Gellu Dorian, „Poeme introductive”, CRC, 1986, 40; Vasile Spiridon, Afinități elective, ATN, 1994, 2; L. D. Clement, Povestiri din vremea ciumei, „Bucovina literară”, 1997, 4-7; Gheorghe Grigurcu, Trei poeți moldavi, RL, 1998, 2; Horia Gârbea, Cum să dai de dracu’?, CRC, 1998, 4; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice. Din timpul iluziei, Iași, 1998, 242-246; Emilian Galaicu-Păun, Poezia după poezie, Chișinău, 1999, 186-191; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 141-143, 197-202; Marius Manta, „Infernul migrator”, ATN, 2000, 1; Vasile Spiridon
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
adaptare. Criza descoperirii adevărului, a adevărului personal și a adevărului celuilalt, la toate vârstele - de la adolescență la maturitate, este narată fluent, în scene echilibrate, cu un dar remarcabil al revelării amănuntului semnificativ. Cel mai reușit roman al autoarei este De ce dracu’ plângi? (1994), al cărui titlu familiar-detașat maschează o viziune funciar tragică a existenței. Romanul e construit printr-o foarte fină punere în abis: o scriitoare se împrietenește cu o tânără asistentă socială care, stimulată de dorința de a străluci în
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
o scriitură alertă și o știință a construcției care ar fi trebuit să-i asigure în fața criticii literare un loc mai însemnat. SCRIERI: Iliada, din nou, București, 1969; Amnios, București, 1977; Mater priensis, București, 1987; Profil pierdut, București, 1987; De ce dracu’ plângi?, București, 1994; Versuri noi despre mâțe și cotoi, București, 2003. Repere bibliografice: Ileana Mălăncioiu, „Iliada, din nou”, LCF, 1969, 11; D. Micu, Victoria Dragu, „Iliada, din nou”, RL, 1969, 15; Vasile Rebegea, „Iliada, din nou”, AFT, 1969, 4; Nicolae
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
amantei sale, de vreme ce indiciile oricum existau. Dar, În sfertul de oră cât va trece până la venirea Poliției (e nouă fără un sfert, zice Milo), indiciile pot dispărea, dacă Andrew va ține cont de pistele sugerate de el: Andrew face pe dracu-n patru pentru a le Înlătura, și, În secunda dinaintea orei nouă, Îl găsește pe ultimul. Dar poliția nu vine. Exasperat pentru că fusese tras pe sfoară Încă o dată, Andrew scoate pistolul din sertar și, de data asta pe bune, trage
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
crește exponențial debitul pe măsură ce sfârșitul (pedeapsa) se apropie? - iată așadar funcția cathartică a lecturii, cea mai eficace dintre toate. Viel alternează, În filmul său, jocul funambulesc cu realitatea previzibilă, așa cum Dostoievski contrabalansa umanul supus religiosului cu demonicul “care crede În dracu personal” și ambii reinstaurează realitatea, respectiv religiosul, doar desenând figura ajutătoare a presupunerii prin absurd, Încheiată În sânge. Numai că dacă la Dostoievski moartea este o pedeapsă, la Viel moartea este o lovitură de maestru, o anecdotă (recunoaște la un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Zimbrul este personificat prin căpetenia unei hoarde de tătari care o răpește pe Branda, viitoarea soție a lui Bogdan, succesorul la tron al lui Dragoș Vodă. Activitatea lui I. este întregită prin câteva povești și scrieri în proză pentru copii: Dracul păcălit (1941), Comoara de sub stâncă (1942) și Fântâna fermecată (1945). SCRIERI: Balade, Craiova, 1919; Sub zidurile Troiei, Craiova, 1920; Umbre peste ape, Craiova, 1923; Cosânzeana, Craiova, 1924; Icoane și priveliști, Arad, 1926; Elegii și poeme, Craiova, 1928; Lauri și purpură
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
priveliști, Arad, 1926; Elegii și poeme, Craiova, 1928; Lauri și purpură, Craiova, 1929; Chipuri de bronz, Craiova, 1930; Icoane din bosfor, Craiova, 1932; Pulberi înstelate, Craiova, 1935; Ursul cu laba-ntoarsă, București, 1939; Vraja, București, 1939; Maiestății sale, Regelui, București, 1940; Dracul păcălit, București, 1941; Comoara de sub stâncă, București, 1942; Moartea zimbrului, București, 1944; Fântâna fermecată, București, 1945; Poeme, BUCUREȘTI, F.A.; Sonete, București, f.a. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii postume, București, [1940] (în colaborare cu Alexandru Colorian). Traduceri: Victor Hugo, Frunze de toamnă
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
cap, / parcă sunt de crap, / cu solzi mari pe burtă / parcă sunt de știucă.” Se mai adaugă în altă versiune buzele „late, / roșii și umflate”, ochii „refecați, / roșii, bolboșați”, părul „îmbâcsit / și încârlionțit”, mustățile „de rac, / parc-ar fi un drac”. Trăsăturile dizgrațioase, puternic îngroșate, realizează o adevărată întruchipare a grotescului. Într-un viu contrast, poetul anonim conturează imaginea Chirei, folosind cele mai delicate nuanțe. Aglomerările metaforice („Frumoasă zână,/ fragedă copilă,/ tânără zambilă,/ floare din grădină,/ rază de lumină”), reluate ca
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
e minciună, chiar și adevărul - / întunericul se face singur.” Privirea amar-retrospectivă, ajunsă la capătul lumii, devine viziune întoarsă, urzind peisaje postapocaliptice, prin care poetul rătăcește ca un strigoi: „Noapte cu bube. Stătută ca o baltă. / Mă-ntorc de pe lumea cealaltă. Dracul mână caii. Surugiul doarme. Luna atârnă de pe cer ca o tenie. / Orb și fără părinți, ca o mută vedenie, / între cranii și arme. Vin de pe vremea când sângele picura din panoplie. Cine știe, gândule, cine știe... / Apocalipsul a fost și
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Capitala”, „Cartea vremii”, „Cronica” ș.a. A scos împreună cu G. D. Mugur revista „În slujba adevărată” (1916). O parte din textele publicate în presă este strânsă în volumele Păcate vechi (1910), Așa i-a fost scris... (1911), Peste Dorna (1912), Ochiul dracului (1914), Prăbușirea tronurilor (1914), Moara din Repezeanca (1916), Pe căile profeților (1916). Mobilizat, C.-N. a făcut campania din 1916. Scrie, de asemenea, destul de frecvent, la „Viitorul țării” și „România”, dar bolnav de tifos, moare curând în spital, la Iași
CHIRU-NANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286213_a_287542]
-
înainte autorul fusese acuzat de plagiat. SCRIERI: Pamfil Șeicaru, Un observator modest al vieții, „Stegul”, 1915, 43; N.I. Apostolescu, Însemnări literare, „Steagul”, 1916, 162; Păcate vechi, București, [1910]; Așa i-a fost scris..., București, 1911; Peste Dorna, București, 1912; Ochiul dracului, București, 1914; Prăbușirea tronurilor, București, 1914; Moara din Repezeanca, București, 1916; Pe căile profeților, București, 1916. Repere bibliografice: Pamfil Șeicaru, Un observator modest al vieții, „Steagul”, 1915, 43; N.I. Apostolescu, Însemnări literare, „Steagul”, 1916, 162; Liviu Rebreanu, Ion Chiru-Nanov, „Pe
CHIRU-NANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286213_a_287542]
-
la nevoie se cunoaște (= te ajută). (11) Ruda te pizmuiește mai mult ca străinul. (12) Omul vrednic se cunoaște după viță, ca pomul după sămânță. (12) Pomul se cunoaște după roade, iar omul după fapte (13) Fă-te frate cu dracul până treci puntea. (13) Dracului nu-i da nici un deget, că-ți ia mâna toată. (14) Dacă n-ai ciubote, îs bune și opincile. (14) Opinca, oricât de bună, ca ciubota tot nu sună. (15) Fiecare lucru la vremea lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]