15,087 matches
-
poate calcula, destul de precis, cu relația: în care: (1.12) yi - fracțiile volumice ale componenților; iviscozitatea componentului i, Pa . s; Tci - temperatura critică a componentului i, K; 1.1.2. VISCOZITATEA LICHIDELOR Viscozitatea lichidelor organice poate fi calculată, în lipsa datelor experimentale, cu ajutorul formulei empirice: în care: x - viscozitatea lichidului, în cP; densitatea lichidului, în g/cm3; M - masa molară a lichidului; K - constantă, dată de ecuația: K= m . ya + ys (1.15) în care: m·ya - produsul dintre numărul de atomi
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
DENSITATEA GAZELOR SI VAPORILOR Densitatea unui gaz poate fi calculată, pe baza ecuației Clapeyron, cu relația: în care: o - densitatea gazului în condiții normale, kg/m3N; 21susp )77,0( 59,0 x xx (1.20) Po P În lipsa datelor experimentale, relația (1.22) poate fi utilizată și pentru determinarea densității vaporilor de substanțe organice. Pentru un gaz real relația de calcul a densității este: în care: Z - factor de compresibilitate; R - constanta universală a gazelor = 8,314 kJ/mol·K.
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
volum constant, cv. Dacă încălzirea se face la presiune constantă atunci avem căldură specifică sau molară la presiune constantă, cp. Căldura specifică a substanțelor variază cu temperatura după legea: (1.34) în care : a, b, c - constante care se determină experimental pentru fiecare substanță (anexa IX ). 1.3.1. CĂLDURA SPECIFICĂ SAU MOLARĂ A GAZELOR Căldurile specifice și molare ale gazelor ideale, calculate pe baza teoriei cinetice a gazelor ideale, nu variază cu temperatura, tabelul 1.5. TCăldura molară a unui
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
a componentului i în amestec; cpi - căldura specifică a componentului i, J/mol·K. Pentru substanțe uzuale, căldura specifică a soluțiilor apoase se poate calcula cu relații empirice, funcție de concentrația substanței solide, exprimată în % masă, tabelul 1.6. În lipsa datelor experimentale, căldurile specifice pentru solide și lichide se pot estima cu regula lui Kopp, valabilă în jurul temperaturii de 20C: în care: cp - căldura specifică, J/g·K ni - numărul atomilor elementelor ce intră în formula compusului; ci - căldura atomică a
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
1.3.3. CĂLDURA SPECIFICĂ A SOLIDELOR Căldura specifică a unor materiale solide este dată în anexa XX, iar a unor compuși organici solizi în anexa XIV, (a se vedea și anexele XXI și XXIII). Atunci când nu dispunem de date experimentale se poate estima căldura specifică a solidelor cu regula lui Kopp, ecuația (1.39). (1.40) 1.4. CĂLDURI LATENTE Căldura absorbită sau cedată, fără schimbarea temperaturii sistemului, prin schimbarea stării de agregare, se numește căldură latentă. Căldurile latente se
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
kg. Raportul dp/dT poate fi obținut: Reactoare în industria chimică organică 19din derivarea ecuațiilor care dau presiunea de vapori a substanței în funcție de temperatură; - măsurând coeficientul unghiular al tangentei la curba presiunilor de vapori funcție de temperatură, trasată pe baza datelor experimentale. Dacă în ecuația (1.43) se neglijează volumul molar al lichidului, ca fiind mic în comparație cu volumul molar al vaporilor și dacă se presupune că vaporii urmează legea gazelor perfecte, atunci pentru intervale mici de temperatură, în care căldura de vaporizare
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
vaporii urmează legea gazelor perfecte, atunci pentru intervale mici de temperatură, în care căldura de vaporizare poate fi considerată constantă, se utilizează forma integrată a ecuației (1.43) în care indicii 1 și 2 se referă la perechile de date experimentale. Căldura de vaporizare se poate calcula la orice temperatură dacă se cunoaște valoarea ei la cel puțin o temperatură și este dată temperatura critică a lichidului. In acest scop se utilizează ecuația lui Watson: în care: r1 - căldura de vaporizare
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
aceeași substanță, egale și de semne contrare. Căldura de topire poate fi calculată, în principiu, cu ecuația (1.43) însă din lipsa datelor asupra variației temperaturii de topire cu presiunea este necesar să se recurgă la valorile rezultate din determinări experimentale. In lipsa altor date căldura de topire poate fi apreciată și cu relațiile: pentru elemente; pentru compuși anorganici; pentru compuși organici; în care: rt - căldura molară de topire, kcal/kmol ; T - temperatura de topire, K; În anexa XVII se dau
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
Căldura de sublimare se poate considera ca suma căldurilor de topire și vaporizare. 1.5. CONDUCTIVITATEA TERMICĂ Coeficientul de conductivitate termică sau, simplu, conductivitatea termică este o proprietate fizică specifică naturii și stării fiecărei substanțe. Conductivitatea termică poate fi determinată experimental sau calculată cu relații empirice funcție de alte proprietăți fizice. Variază cu natura corpului, cu starea sa de agregare, cu temperatura și presiunea, cu umiditatea corpului (crește odată cu creșterea umidității), cu porozitatea (scade cu creșterea porozității), cu natura și concentrația impurităților
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
1.5.1. CONDUCTIVITATEA TERMICĂ A GAZELOR SAU VAPORILOR Gazele și vaporii au conductivități termice cuprinse între aproximativ 0,005 și 0,6 W/m·K. În anexa I se dă conductivitatea termică a unor gaze și vapori. În lipsa datelor experimentale conductivitatea termică a gazelor se poate calcula cu formula: (1.48) (vezi anexa VI); cv - căldura specifică la volum constant, J/kg·K; xviscozitatea gazului, Pa·s. Conductivitatea termică a amestecurilor de gaze se poate estima cu relația: în care
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
Pr, Tr. 1.5.2. CONDUCTIVITATEA TERMICĂ A LICHIDELOR Pentru unele lichide și soluții apoase conductivitatea termică este dată în anexa XVIII, iar în anexa XIX se dau proprietățile fizice ale unor metale lichide. Când nu se dispune de date experimentale se pot utiliza, cu rezultate mulțumitoare, formulele următoare: în care: - conductivitatea termică, cal/cm·K; M - masa molară, g/mol; cp - căldura specifică, cal/g·K; r - căldura latentă de vaporizare, cal/g; T - temperatura absolută, K; Conductivitatea termică a
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
DIFUZIUNE Coeficientul de difuziune moleculară arată capacitatea de migrare a unui component într-un mediu gazos, lichid sau solid. Se exprimă în m2/s. 1.6.1. COEFICIENTUL DE DIFUZIUNE IN GAZE Valorile exacte ale coeficientului de difuziune se determină experimental. În anexa XXIV se dau coeficienții de difuziune în fază gazoasă și lichidă. În lipsa datelor experimentale, coeficientul de difuziune pentru gaze poate fi calculat cu formula lui Maxwell, modificată de Gilliland; (1.61) în care: DAB -coeficientul de difuziune a
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
lichid sau solid. Se exprimă în m2/s. 1.6.1. COEFICIENTUL DE DIFUZIUNE IN GAZE Valorile exacte ale coeficientului de difuziune se determină experimental. În anexa XXIV se dau coeficienții de difuziune în fază gazoasă și lichidă. În lipsa datelor experimentale, coeficientul de difuziune pentru gaze poate fi calculat cu formula lui Maxwell, modificată de Gilliland; (1.61) în care: DAB -coeficientul de difuziune a componentului A în B, m2/h; T - temperatura absolută, K; P - presiunea absolută, at; MA, MB
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
A în amestecul gazos, m2/s; DAB, DAC, . . . - coeficienții de difuziune a componentului A în fiecare din componentele B, C, ...; yA, yB, . . . - fracțiile molare ale componenților A, B, . 1.6.2. COEFICIENTUL DE DIFUZIUNE IN LICHIDE Pe baza unor date experimentale, s-au făcut corelări pentru calculul coeficientului de difuziune a gazelor în lichide. 1.6.3. COEFICIENTUL DE DIFUZIUNE IN SOLIDE Coeficientul de difuziune în solide are valori mici, depinde de temperatură, concentrație și natura substanței în care se face
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
COEFICIENTUL DE DIFUZIUNE IN SOLIDE Coeficientul de difuziune în solide are valori mici, depinde de temperatură, concentrație și natura substanței în care se face difuziunea. În tabelul 1.12 se dau câteva valori ale coeficientului de difuziune în solide, obținute experimental. Transportul energiei termice la sau de la aparatul care ne interesează se realizează cu purtători de căldură (agenți termici). Agenții termici sunt substanțe gazoase, lichide sau solide care participă la transferul de căldură. Principalele condiții pe care trebuie să le îndeplinească
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
baza cunoașterii proprietăților corosive ale mediului, a acțiunii reciproce dintre material și mediu, precum și alți factori suplimentari, ca: vibrații, viteza de circulație a fluidelor, conținutul de oxigen, hidrogen, aer, apă, temperatură, instabilitatea structurală etc. Acestea se stabilesc pe baza datelor experimentale. Datele experimentale trebuie să furnizeze informații referitoare la: - materialele rezistente la acțiunea corosivă caracteristică mediului din reactor; - informații referitoare la coroziunea provocată de toate concentrațiile mediului corosiv în apă; - informații asupra agresivității mediului extinse pe o gamă de temperaturi (de la
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
proprietăților corosive ale mediului, a acțiunii reciproce dintre material și mediu, precum și alți factori suplimentari, ca: vibrații, viteza de circulație a fluidelor, conținutul de oxigen, hidrogen, aer, apă, temperatură, instabilitatea structurală etc. Acestea se stabilesc pe baza datelor experimentale. Datele experimentale trebuie să furnizeze informații referitoare la: - materialele rezistente la acțiunea corosivă caracteristică mediului din reactor; - informații referitoare la coroziunea provocată de toate concentrațiile mediului corosiv în apă; - informații asupra agresivității mediului extinse pe o gamă de temperaturi (de la temperatura camerei
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
MV (4.1) în care: tc - timpul de contact, s; Mv - debitul volumic mediu de gaz care circulă prin reactor, m3/s; x - coeficient de siguranță cu valori 1,25 1,5. Timpul de contact se determină pe baza datelor experimentale obținute pe o instalație de laborator sau pilot. Dacă diametrul reactorului este mai mare de 15 ori decât diametrul particulelor de catalizator sau dacă raportul între înălțimea stratului de catalizator și diametrul particulelor este mai mare decât 100, iar gradienții
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
mare decât 100, iar gradienții radiali lipsesc atunci se poate considera că prin stratul de catalizator are loc o curgere cu deplasare totală. Dacă se cunoaște ecuația vitezei de reacție cu valori ale energiei de activare sau dispunem de valori experimentale ale vitezei de reacție funcție de conversie, timpul de contact se poate obține din ecuația:(4.2) Rezolvarea integralei se poate face analitic sau grafic. Din volumul de catalizator se determină înălțimea stratului, admițând diametrul reactorului mai mic de 4 m.
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de fluidizare are valori cuprinse între viteza minimă de fluidizare, vmf, și viteza de antrenare a particulelor solide din reactor, vt, numită și viteză terminală. 4.3.1.1. Viteza minimă de fluidizare Viteza minimă de fluidizare poate fi determinată experimental sau analitic. Pe baza datelor experimentale se trasează graficul de variație a căderii de presiune prin stratul de catalizator funcție de viteza fictivă a gazului, figura 4.5. Viteza minimă de fluidizare se poate obține analitic din condiția: (căderea de presiune
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
viteza minimă de fluidizare, vmf, și viteza de antrenare a particulelor solide din reactor, vt, numită și viteză terminală. 4.3.1.1. Viteza minimă de fluidizare Viteza minimă de fluidizare poate fi determinată experimental sau analitic. Pe baza datelor experimentale se trasează graficul de variație a căderii de presiune prin stratul de catalizator funcție de viteza fictivă a gazului, figura 4.5. Viteza minimă de fluidizare se poate obține analitic din condiția: (căderea de presiune)·(secțiunea stratului) = (volumul stratului)· (fracția de
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
transfer de căldură de la stratul fluidizat la o suprafață imersată în strat s-au propus mai multe relații de calcul care diferă între ele prin forma, numărul și tipul variabilelor pe care le conțin. Acestea sunt valabile numai pentru condițiile experimentale în care au fost stabilite. În tabelul 4.6 se prezintă densitatea și conductivitatea termică a unor catalizatori, la presiune atmosferică. În cazul transferului de căldură prin pereții exteriori ai reactorului se folosește ecuația lui Leva: (4.61b) în care
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
5 7%, necesitând prezența unor factori de conversie reprezentați de vitamina C sau zaharuri. (Viorica Gavăt). Zincul participă la activitatea a peste 300 de enzime, favorizează sinteza acizilor nucleici și a aminoacizilor, stimulează activitatea hormonilor tiroidieni, somatotrop, prelungește activitatea insulinei, experimental deficiența de zinc ar avea efect teratogen. Deficiența de zinc apare în regimurile vegetariene sau în situația consumului crescut de cereale bogate în acid fitic ceea ce scade biodisponibilitatea. Zincul se găsește în cantități mari în carne, lapte, ficat, peste, gălbenușul
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
la programele de design ale spațiilor care le sunt destinate. În același timp, educația bazată pe Însușirea unor elemente de arhitectură cu privire la spațiu va Îmbogăți limbajul copiilor și Îi va determina să Își exprime adecvat dorințele. În acest sens, studiul experimental realizat de cercetătorii francezi Jean Boris și Genevieve Hirschler este deosebit de interesant, urmărind Înțelegerea modului de percepție al copiilor asupra spațiului și relațiile Întreținute de aceștia cu habitatul real și cel imaginar. Experimentul consta În a da unor grupuri de
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
menținerii brațelor, cu o complexitate a mișcărilor mai mare sau cu diferite grade de întoarcere în funcție de disponibilitatile individuale ale gimnastelor. Experimentul nostru s-a desfășurat pe o perioadă de 4 luni pe un eșantion de lucru a două grupe: grupa experimentală formată din gimnastele clubului din Deva) și grupa martor formată din gimnastele clubului din Sibiu) cu vârste de 8 ani-9 ani. Desfășurarea experimentului s-a realizat prin efectuarea a două probe: 1. proba A.N. Matorin - de orientare în spațiu
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]