17,773 matches
-
bine oare ca statul român să ne fi dat la toți bilete de avion să participăm la funeralii? Ca să vadă Europa mai mult de-atât, anume ce oameni sensibili și empatici suntem noi, românii, chiar și aceia care n-am furat, n-am violat și n-am ucis prin Europa. A urmat sigur, citarea tuturor articolelor din Constituția europeană care nu le mai dă italienilor dreptul (după ce au făcut nu doar prostia să adere ci și pe aceea de a primi
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
prima dată la musafiri, mama se uită la unghiile tale, te controlează dacă ai batista curată, îți spune să nu scuipi pe jos și să te porți frumos, să nu îți faci familia de râs. Și se înțelege, să nu furi, violezi, cerșești. Nu știu dacă atunci când s-au deschis larg porțile țarcului nostru de sălbatici și ni s-a dat la toți drumul în Uniunea Europeană, Mama-Țară a avut vreo tentativă de a face acest instructaj minimal. Nici dacă a schițat
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
tacticos cu creiorul, mii de pagini de documente. A rezultat din această cercetare de doar câteva săptămâni, o carte numită Judecată la Moscova. Pe care însă i-a fost mult mai greu s-o publice în Occident decât s-o fure din URSS. Refuzul a numeroase redacții de mari publicații occidentale, al editurilor de a publica fie și fragmente din incendiarele documente, nu este întâmplător. Sub exasperantul și cinicul Who cares? pe care l-a avut de întâmpinat luni întregi, se
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
În urma răspândirii tiparului se intensificase circulația cărților Încă din anul 1817. Despre plagiat se vorbește prima dată În cadrul unui Îndemn „Către autori” scris de Ioan Penescu la traducerea intitulată Hoție din ideile unuia din Visurile lui Lebruin: „Furați, autori, furați! Furați de sînteți săraci și aveți gust bun; dar mărturisiți păcatul vostru Înaintea publicului, ca să scăpați de mustrarea cugetului și de Înfricoșata critică a Înaltului tribunal al literaților!“. În perioada pașoptistă semnarea textelor nu era obligatorie și devenea un motiv de
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
ciudat este taxat de bătăioșii petrecăreți scrijelitori cu formula „WC”! Cutiile poștale sunt de obicei vandalizate, smulgându-li-se încuietorile. Geamurile de la ușa de la intrare în bloc sunt când și când sparte; interfonul, pentru care toți locatarii au plătit, este furat sau stricat destul de repede. Petrecăreții nu se dau în lături, însă, și de la gesturi scatologice la propriu, chiar dacă acestea sunt mai rare: uneori, dimineața, pe balcon atârnă resturile uscate ale unei vome la beție sau pe pervaz tronează încolăcit un
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a treia, erau 4-5 oameni de la același partid, proaspăt înființat la nivel de județ. Regele se aștepta să-i iasă în cale mulțime, la Solești, unde feseniștii i-au avertizat pe oameni să stea liniștiți chiar dacă vine hoțul care a furat aurul românilor cu trenul. Chiar era un cetățean mai vocal, care a venit îmbrăcat în costum național, singur și care s-a înfipt să-i strângă mâna majestății sale și, cu căciula pe cap, să sărute mâna Reginei Ana. Cum
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
mila altora ! M-am revoltat să văd cum parlamentarii își acordă tot felul de drepturi și măriri de lefuri (ce-or fi făcut ăștia, să merite?), m am revoltat să aflu de afacerile oneroase ale unor politicieni și funcționari, care fură din banul public, deci din impozitele pe care le plătim... Culmea că cei mulți nu mai au și nu mai pot avea nici un cuvânt de spus! ! ( Chestia cu votul e... iluzie, pe bani !) Tot la culme e minciunăria din politica
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
odată și odată; pentru că n-am găsit sistemul de valori pe care să-l respectăm și să-l urmăm. Noi, care ne mâncăm unul pe altul, care suntem cei mai deștepți din lume, în a-l denigra pe altul, a fura, a înjura... Noi, care mâncăm și nu gândim ! 5. Dacă nu este cumva și Dumnezeu de vină, cei de la U.E. sunt. Se dovedește că n-am știut ce să facem cu libertatea. Și atunci ? Dispar subvenții pentru agricultură. Adică pentru
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
căței ascultători pe mulți. Epurarea pesediștilor e procesul inițiat de ei imediat ce au fost luați la guvernare. Pâinea politică e o slujbă, variabil, temporară. Dacă nu e alta !... Răscoală sau revoltă populară nu mai e posibilă, că vin scutierii. De furat mai merge ceva, de strigat în piața publică, așa și așa. Dar de scrâșnit și de înjurat cu năduf, nu poate fi oprit nimeni. Înjurăm ... BINE ! (Meridianul, An XI, nr. 30 (808), joi, 8 octombrie 2009) * Am rămas contrariat că
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
impresionanta casă a boierului moldovean Miron Costin, monument de arhitectură. Supravegheată de călugări catolici dar și de o rețea densă a securității poloneze, cu grupuri isterizate (cei câțiva Cracovia august 1991, în papamobil români, cu gândul să nu ni se fure bagajele sau chiar mașinile, priveam detașați la creștinii aceștia pe care-i consideram dușmani). Când Sanctitatea Sa a ridicat mâinile a binecuvântare ,,Pax Vobiscum”, toți ne-am prosternat, înțelegând instantaneu cine a răsturnat comunismul în Polonia, adică politica suveranului pontif bazată
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
m.p. cu mărfuri la vedere. Turcia este un pământ sărac (cam 90% cred, numai piatră neproductivă) cu afaceri prospere și oameni mai bogați ca la noi. Turismul este ramura cea mai înfloritoare. Turcul te păcălește cu limba dar nu-ți fură și... fuge! Agricultura nu prea există (cum să fie, pe piatră ?) dar produsele alimentare sunt în exces ! Serele, pe un singur vrej, am numărat 26 de pătlăgele verzi. Există o puternică ,,economie” subterană, oarecum controlată de autorități. Până la urmă contează
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
de proprietate și de religie nu s-atinge nimeni. Democrația străzii e în paralel cu rigoarea slujbei. Dacă-și poate permite oricine poate să țipe în parc, la crâșmă, pe stradă. Cine e la slujbă, nu crâcnește (că plătește), nu fură. Probabil benzina și curentul electric sunt ieftine. Așa-mi explic circulația drăcească pe niște drumuri perfect puse la punct, existența unor întreprinderi sau universități la zeci și zeci de kilometri de orașe mari. Turcii sunt politicoși dar ... nu te iartă
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
cu PARTIDUL, tovarășul profesor Curcă a strigat: nu, nu, lăsați-le acolo, Comunismul e un lucru bun, numai că trădătorii |IA l-au stricat! La care, poporul: huuuoooo! Și domnul profesor, speriat: dați-le jos! Jos comunismul! Steagul l-am furat cu Cipi la un 23 August. Am coborât în boxa lui, acolo era Sediul. Niște manifestanți se odihneau lângă peretele blocului, unul dintre ei își lăsase steagul chiar în gaura de aerisire, Cipi l-a tras înăuntru, l-am ascuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
urma trenul spre casă. Bineînțeles, n-aveam bilet, da’ mă durea undeva de naș. Am venit eu fără bilet de la București!... Nașul n-a vrut bacșiș. „Biletul“... „N-am bilet. Să vedeți ce-am pățit. Vin de la București. Mi-au furat banii și actele pe tren“... „Buletinul“... Cum naiba să-i dau buletinul tocmai acum?... „Amendă. Până unde mergi?“... „La Pașcani“ - mint eu, pentru a-i slăbi atenția, astfel încât să pot fugi la a doua stație. „Hai cu mine!“, a zis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
vândă, la kilogram, cranii de ținut în bibliotecă. De fapt, de ce să mă mir? În 2000, când am străbătut catacombele Parisului, unde se află, depozitate pe vreo trei kilometri, osuarele de odinioară ale metropolei medievale, un turist chiar încercase să fure niște oscioare, probabil cu scopul de a le expune mândru în propria-i casă. Noroc cu detectoarele de la ieșire, care l-au simțit și i-au determinat pe bodyguarzii muzeului catacombelor să-i confiște moralizator respectivele oase... BUCUREȘTI FAR WEST
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
că merg eu cu tine“... Dar între timp plecase și trenul următor. Nu mai era altul până a doua zi dimineață, la cinci... „Îți promit că mâine te urc eu. Stai și tu prin gară, da’ vezi să nu te fure aurolacii“... Ce să-mi mai fure, că n-aveam decât buletinul... Am rămas în gară, mort de oboseală și de foame... (continuare în numărul următor) DISPLAY Diana SOARE Porțelan cusut cu ață roșie De obicei, bunicile spun povești. Tot de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
între timp plecase și trenul următor. Nu mai era altul până a doua zi dimineață, la cinci... „Îți promit că mâine te urc eu. Stai și tu prin gară, da’ vezi să nu te fure aurolacii“... Ce să-mi mai fure, că n-aveam decât buletinul... Am rămas în gară, mort de oboseală și de foame... (continuare în numărul următor) DISPLAY Diana SOARE Porțelan cusut cu ață roșie De obicei, bunicile spun povești. Tot de obicei, poveștile înseamnă frânturi de biografie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
mi-a plăcut mai mult decât Samaria). În film „este vorba“ despre un tânăr care-și petrece zilele colindând de la o casă străină la alta. Ca să vadă unde nu sunt stăpânii, lasă reclame în ușă și revine mai târziu. Nu fură, nu vandalizează, ba chiar spală rufele murdare ale proprietarilor, stropește florile și repară un ceas stricat sau un cântar care nu mai merge. Într-o zi se înșală și e descoperit într-o casă elegantă de către tânăra stăpână. Se plac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
școală. I se scade și lui nota la purtare. Niște liceeni vin să-i aplice o corecție cuiva de la un liceu vecin. Li se scade nota la purtare. Două liceence se supără pe o „prospătură“ de gimnaziu care i-a furat iubitul uneia din ele, așa că o tund și o ard cu țigara. Sigur, li se va scădea și lor nota la purtare! Că așa nu se mai poate! Ei, și ce? Întrebarea asta, „Ei, și ce?“, și-au mai pus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
stilist catifelar și mătăsar, prieten cu Leonor Fini, una din pictorițele mele favorite, al cărei album nu îl găsesc nicăieri să-l achiziționez, oriunde m-aș duce prin lume)! Dar filmatul și fotografiatul erau interzise înăuntru, așa încât nu am putut fura nici o imagine elocventă. Tot ce pot spune este doar că am stat în salonul cu pricina vreo două ore, minunându-mă cu voluptate minuțioasă de ceea ce vedeam. O a doua vizită specială și delicioasă am făcut la palazzo-ul Querini-Stampalia, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
textul original, de la mama lui, cele zece porunci nu sună așa imperativ: „Să nu ai alți Dumnezei în afară de mine!”, „Să nu-ți faci chip cioplit“ etc., ci-s formulate pe timpul viitor „Nu vei avea alți Dumnezei în afară de mine!“, „Nu vei fura!“ etc. Dar lucrul ăsta l-aș fi folosit numai într-o situație disperată... N-a fost defel așa. Chiar merită. Spovedania e cool! Mă opresc aici pentru că îmi vine în minte porunca „Nu vei lua numele lui Dumnezeu în deșert
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
se face pielea! Vrem să vedem cum mersul nostru începe să devină din ce în ce mai drept. Am început reinventarea CFR-ul și căutăm materialul potrivit pentru căile ferate, un material pe care nu-l ruginește vremea, un material pe care nu-l fură nici cel mai sărac și nici cel mai bogat, un material pe care dacă vrea să și-l însușească cineva e nevoie să știe să-și lipească limba de el chiar și-n iarnă. Iată cum, în Dorohoiul primei jumătăți
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
poate mai mult din ceea ce dorea, dacă ar fi cunoscut ceva mai bine psihologia occidentală. În București, diviziunile adânci prezente în sânul societății au devenit aparente atunci când am fost martorul disperării și furiei golanilor care înțeleseseră că Revoluția le fusese furată și a supărării și nedumeririi multor altora, care considerau că ridicarea împotriva autorităților era un act nebunesc. Probabil că indicația cea mai clară pe care am avut-o despre modul în care evenimentele se vor desfășura am primit-o într-
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
este un mod de exprimare muzical legat, de sine stătător. Este combinația organizată În ritm a sunetelor de diferite Înălțimi (Abadné HH, 1983,). Melodia poate exercita o influență deosebită asupra noastră. H.H. Abadné (1983) consideră că o melodie bună ne fură, ne trezește sentimente deosebite, ne stimulează fantezia și, sub influența ei, mișcarea Își găsește o corespondență interioară. Deci, imboldul de mișcare este dependent de melodie. De aceea, pentru a crea atmosfera dorită În vederea creșterii motivației executantelor, alegerea muzicii trebuie făcută
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
un pic dacă era fierbinte ăsta, te duceai în pizda mă-tii. *** Sunt mătușa Ileana. Eu din război atât îmi mai aduc aminte. Nemții erau buni, ne dădeau ciocolată. Rușii erau răi. Pe bună dreptate li se zicea porci. Ne furau toate animalele din ogradă. Puneau oile la fiert în niște oale mari, întregi, cu tot cu lână, fără să le mai curețe. Le mâncau, cum spunea mama, Dumnezeu s-o ierte, cu tot cu talangă. Singurul lucru bun pe care l-au adus rușii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]