15,944 matches
-
trecerea Dunării cu bacul), de orașele dobrogene Tulcea și Constanța. DJ202 (șosea județeană) duce din oraș în aval de-a lungul râului Râmnicu Sărat către localitățile învecinate. Prin Râmnicu Sărat trece și calea ferată Buzău-Mărășești, orașul fiind deservit de o gară proiectată de Anghel Saligny. Cea mai veche mențiune documentară a numelui de „Râmnicu Sărat” descoperită până acum, datează din 8 septembrie 1439. Este vorba despre un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruși și moldoveni, în
Râmnicu Sărat () [Corola-website/Science/296977_a_298306]
-
doila cemitir , folosit acum , a fost cumperat la anul 1800, sunt și synagoga de evrei ,au fost cam 12 ,uni sefradi și alții askenazi , lângă centru , lângă stradă cusa vodă ,colți cu schit. o crama de evrei a fost lângă gară de tren , si o carcuma de vin și alcohol , unde ea acum Peco , pe strada schit / cusa vodă . SYNAGOGA au fost cam 12 Syagoga , de Sepharadi și de Askenazi . Aici s-au nascut sau au trăit parsonaje importante care au
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
și Botorca, ultimele două fiind incluse administrativ orașului Târnăveni în anul 1950. Datorită cultivării pe o arie însemnată a viței-de-vie, încă din Evul mediu, zona a fost desemnată ca o adevărată "Țară a vinului" ("Weinland"). Prin construirea spitalului și a gării în anul 1897 a fost modificat proiectul de sistematizare al localității, mutându-se bariera localității de la podul Târnavei pe linia căii ferate. Municipiul Târnăveni este punct nodal a două șosele, care-l străbat pe directia Est-Vest și Sud-Nord, și care
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
și port. Până în anul 1960, activitatea portuară la Turnu Măgurele a fost puțin semnificativă. Odată cu construirea Combinatului de îngrășăminte chimice, portul a cunoscut o spectaculoasă renaștere, fiind astăzi dotat cu instalații moderne de încărcare-descărcare și cu o clădire ce adăpostește gara fluvială. Astăzi, portul Turnu Măgurele, aflat la 5 km de oraș este al patrulea port fluvial al României în ceea ce privește capacitatea de tranzit. La Turnu Măgurele există și un punct de trecere a frontierei între România și Bulgaria,operațional din luna
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
Comisiei Europene a Dunării. Prealabil Unirii Principatelor din 1859, orașul este condus de pârcălabul Alexandru Ioan Cuza, născut la Bârlad, ales ulterior ca domnitor în Moldova și în Țara Românească. Reședința sa, situată pe Strada Al. I. Cuza, în apropierea gării orașului, găzduiește în prezent un muzeu. După Unirea Principatelor, dezvoltarea orașului s-a accelerat. S-au înființat noi școli primare și s-a deschis, la 26 octombrie 1864, Școala superioară de comerț "Alexandru Ioan I", iar în anul 1867 s-
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
cincilea oraș al țării, fiind devansat doar de București, Chișinău, Iași și Cernăuți. În timpul celui de-al 2-lea război mondial, Galațiul a fost bombardat de aviația rusă și apoi de cea germană, centrul istoric fiind distrus aproape în întregime, "gara de călători", o clădire impunătoare, inaugrată de regele României în data de 13 septembrie 1872 fiind distrusă la fel ca și multe alte clădiri istorice. În 1952 devine reședința regiunii Galați, ca mai apoi să devină reședința actualului județ Galați
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
12 hectare și avea 2 sere mari. Este situată în apropierea Complexului Studențesc reprezită o zonă deosebit de frumoasă pentru odihnă și recreere. Este un punct de vedere excelent asupra Lacului Brateș, a Reviziei de Vagoane, a Șantierului Naval și a gării principale a Galațiului. Este inclusă în Complexul Muzeal Științele Naturii și domină malul stâng al Dunării. Puteți admira colecțiile de plante din zonele tropicale și subtropicale (cactuși, euforbii, palmieri, crotoni, mușcate, begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
pentru ca societatea să nu devină falimentară. Totodată se mărește planul de transport de la 90 de autobuze și troleibuze la 125 de autobuze și troleibuze. Se poate ajunge în Galați, cu trenul, din direcția Tecuci (M703), Brăila (M700) și Bârlad (M704). Gările Galațiului se află pe magistrala 700 și aparțin de Regionala T.C.F. Galați: 1. De călători: 2. De marfă și triere Clădirea principală a gării de călători din Galați oferă facilități diverse publicului călător: restaurante, farmacii, bar, dar și bibliotecă publică
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Se poate ajunge în Galați, cu trenul, din direcția Tecuci (M703), Brăila (M700) și Bârlad (M704). Gările Galațiului se află pe magistrala 700 și aparțin de Regionala T.C.F. Galați: 1. De călători: 2. De marfă și triere Clădirea principală a gării de călători din Galați oferă facilități diverse publicului călător: restaurante, farmacii, bar, dar și bibliotecă publică. Din anul 2011, C.F.R. a concesionat linia Galați-Berești-Bârlad operatorului privat din Cluj, Transferoviar Grup care efectuează curse regulate pe această rută cu automotoare de
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Aeroportului Internațional Dunărea de Jos ce va deservi județele Galați, Brăila, Vaslui, Vrancea și Buzău. Municipiul Galați are 6 intrări dinspre: Tulcea, Brăila, Tecuci, Smârdan, Bârlad și Rep. Moldova/Ucraina. Sunt 3 autogări dispuse în zone diferite: Autogara Dumitru lângă gara mare, Autogara Dunărea la ieșirea spre Tecuci și Autogara Traian în Bariera Traian, la ieșirea spre Bârlad. O rețea densă de unități de învățământ de toate gradele, începând cu creșe, grădinițe și terminând cu universități asigură infrastructura instruirii și educării
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
a elaborat lucrări proprii (Buletinul Fundației "V. A. Urechia", Anuarul bibliografic al Județului Galați, monografii etc.). Biblioteca "V. A. Urechia" dispune de un fond de carte veche și rară deosebit de valoros. Are și filiale în municipiu. Filiala Grigore Vieru din gara principală a orașului și filiala găzduită de Casa de Cultură a Sindicatelor. Înființată în anul 1939 reprezintă o valoroasă bibliotecă de specialitate. Instituția editează revista de informație și opinie pedagogică "Școala gălățeană", cu apariție lunară, dispune de o editură cu
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
european E70 către București. Distanțele către principalele orașe din apropiere sunt: Timișoara - 60 km; Reșița - 58 km; Caransebeș - 45 km; Deva - 101 km; Lugoj - București - 480 km. În ceea ce privește transportul feroviar, Lugojul face parte din Regională de Căi Ferate Timișoara. Din Gară Lugoj se poate călători către orice destinație din țară, cele mai importante rute directe fiind: Timișoara - București (prin Craiova sau Brașov), Timișoara - Iași. La 60 km distanță de Lugoj se află Aeroportul Internațional Timișoara. La Arad și Caransebeș sunt aeroporturi
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
km dintre care 65 km sunt străzi modernizate. Prin hotărârea Consiliului Local Lugoj nr. 179 din 30.08.2007 se înființează un serviciu de transport local în municipiul Lugoj. Există patru trasee, operate de S.C. Meridian 22 Ș.A. : Linia 1C. Gară - Liceul Ștefan Odobleja Linia 7. Tirol - Cartier I.C. Dragan Linia 15. Cartier I.C. Dragan - Tirol Linia 17. Tapia - Liceul Ștefan Odobleja Centura ocolitoare a municipiului Lugoj, situată în partea de est a localității, a fost inaugurată la data de 21
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
unități industriale, așa cum s-a întamplat în alte zone ale Sucevei (precum Burdujeni). Actualul cartier mai poartă numele de Ițcanii Noi, pentru a fi diferențiat de Ițcanii Vechi (Hărbărie), situat de cealaltă parte a râului Suceava. În Ițcani se află Gara Ițcani (Suceava Nord), clădire monument istoric (1871) și a doua gară a Sucevei ca importanță (după cea din Burdujeni). În apropiere se află Parcul Gării Ițcani, depoul, câteva clădiri vechi (fostele sedii ale primăriei, poliției și școlii din Ițcani), Biserica
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
precum Burdujeni). Actualul cartier mai poartă numele de Ițcanii Noi, pentru a fi diferențiat de Ițcanii Vechi (Hărbărie), situat de cealaltă parte a râului Suceava. În Ițcani se află Gara Ițcani (Suceava Nord), clădire monument istoric (1871) și a doua gară a Sucevei ca importanță (după cea din Burdujeni). În apropiere se află Parcul Gării Ițcani, depoul, câteva clădiri vechi (fostele sedii ale primăriei, poliției și școlii din Ițcani), Biserica romano-catolică Sfânta Elisabeta și Biserica ortodoxă Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de Ițcanii Vechi (Hărbărie), situat de cealaltă parte a râului Suceava. În Ițcani se află Gara Ițcani (Suceava Nord), clădire monument istoric (1871) și a doua gară a Sucevei ca importanță (după cea din Burdujeni). În apropiere se află Parcul Gării Ițcani, depoul, câteva clădiri vechi (fostele sedii ale primăriei, poliției și școlii din Ițcani), Biserica romano-catolică Sfânta Elisabeta și Biserica ortodoxă Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. La ieșirea din Ițcani către Siret se află Biserica Sfinții Apostoli, fost lăcaș de
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Burdujeni. Un alt lăcaș de cult vechi este Biserica Sfânta Treime, ctitorie ortodoxă din 1851, poziționată în centrul actualului cartier. Burdujeni-Sat constituie cea mai rurală zonă a municipiului Suceava, principala îndeletnicire a unei bune părți dintre locuitori fiind agricultura. Zona Gării Burdujeni se întinde la sud de cartierul Cuza Vodă I, către Ițcani, în imediata vecinătate a fostului abator. Principalele străzi sunt Nicolae Iorga și Jean Bart, prin intermediul cărora se realizează accesul către Gara Burdujeni, clădire monument istoric, astăzi principala gară
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
bune părți dintre locuitori fiind agricultura. Zona Gării Burdujeni se întinde la sud de cartierul Cuza Vodă I, către Ițcani, în imediata vecinătate a fostului abator. Principalele străzi sunt Nicolae Iorga și Jean Bart, prin intermediul cărora se realizează accesul către Gara Burdujeni, clădire monument istoric, astăzi principala gară a Sucevei și în trecut gară de frontieră românească cu Bucovina (1902-1918). Platforma industrială „Valea Sucevei” este o fostă zonă industrială, poziționată în partea sudică a cartierului Burdujeni, în lunca râului Suceava. Platforma
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Gării Burdujeni se întinde la sud de cartierul Cuza Vodă I, către Ițcani, în imediata vecinătate a fostului abator. Principalele străzi sunt Nicolae Iorga și Jean Bart, prin intermediul cărora se realizează accesul către Gara Burdujeni, clădire monument istoric, astăzi principala gară a Sucevei și în trecut gară de frontieră românească cu Bucovina (1902-1918). Platforma industrială „Valea Sucevei” este o fostă zonă industrială, poziționată în partea sudică a cartierului Burdujeni, în lunca râului Suceava. Platforma se întinde între râul Suceava (la sud
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de cartierul Cuza Vodă I, către Ițcani, în imediata vecinătate a fostului abator. Principalele străzi sunt Nicolae Iorga și Jean Bart, prin intermediul cărora se realizează accesul către Gara Burdujeni, clădire monument istoric, astăzi principala gară a Sucevei și în trecut gară de frontieră românească cu Bucovina (1902-1918). Platforma industrială „Valea Sucevei” este o fostă zonă industrială, poziționată în partea sudică a cartierului Burdujeni, în lunca râului Suceava. Platforma se întinde între râul Suceava (la sud) și magistrala CFR București-Suceava (la nord
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
în apropiere de platforma industrială „Șcheia”. Aceasta cuprindea mai multe unități industriale și economice (o parte desființate): Întreprinderea de Rulmenți, Fabrica de Bere, Fabrica de Prelucrarea Produselor Lactate, Fabrica de Băuturi Alcoolice, depozite etc. Lângă platforma industrială „Șcheia” se află Gara Suceava Vest, o gară de mai mică importanță a orașului. Zona Metropolitană Suceava a luat ființă la data de 1 decembrie 2011. Dat fiind faptul că Suceava, fiind municipiu de rang II, nu poate avea o zonă metropolitană în adevăratul
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
industrială „Șcheia”. Aceasta cuprindea mai multe unități industriale și economice (o parte desființate): Întreprinderea de Rulmenți, Fabrica de Bere, Fabrica de Prelucrarea Produselor Lactate, Fabrica de Băuturi Alcoolice, depozite etc. Lângă platforma industrială „Șcheia” se află Gara Suceava Vest, o gară de mai mică importanță a orașului. Zona Metropolitană Suceava a luat ființă la data de 1 decembrie 2011. Dat fiind faptul că Suceava, fiind municipiu de rang II, nu poate avea o zonă metropolitană în adevăratul sens al cuvântului, s-
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
pe trasee adiacente celor șapte linii de autobuz. În perioada 1987-2006, transportul local din Suceava a fost realizat, alături de autobuze, prin intermediul troleibuzelor. Rețeaua de troleibuze a fost inaugurată la data de 15 august 1987, primul traseu dat în funcțiune legând Gara Suceava de cartierul George Enescu. În anii următori, rețeaua a fost extinsă (către Ițcani și Șcheia), ajungându-se la șase linii de troleibuz. A fost desființată la 2 aprilie 2006. Suceava nu este favorizată de poziționare, având în vedere că
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
1952- 1960) s-a construit pe vatra fostului sat Onești, cartierul Tineretului și Cașin, axat pe două bulevarde, b-dul Republicii și b-dul Oituz, cu o orientare convergentă spre nord-est, la podul de peste Cașin, de unde, în continuare, se face legătura cu gara feroviară. În etapa a doua (1961-1965), s-a construit primul nucleu masiv, în b-dul Oituz - locuințe, unități comerciale, spital, unități de învățământ - și s-a realizat legătura dintre cartierele din prima etapă cu sectorul ,Piața Centrală” și b-dul Republicii. Etapa
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
artă - lucrare a sculptorului Paul Vasilescu (1967) "Maternitatea" - lucrare de artă realizată în 1964 de către Ion Vlad, amplasată pe fațada Spitalului Municipal Onești "Zimbrul" - monument de artă ridicat de sculptorul Ion Vlad în anul 1964, a fost situat în zona gării CFR. "Bazorelief Muncitorii" - lucrare de artă socialistă realizat în anul 1961 de Nicolae Enea, situat pe strada George Călinescu "Trecut și prezent istoric" - bazorelief socialist situat pe Bulevardul Oituz, lucrare a artistului Cristea Grosu în 1965 "Statuie de bronz Elan
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]