14,500 matches
-
naos cei patru evangheliști la colțuri și Mântuitorul Iisus Hristos la mijloc, înconjurați de stele;în altar Sfânta Treime. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei, cu frunze de stejar și alte motive florale,acoperite cu foiță de aur. Pictura icoanelor de pe catapeteasmă este executată în stil neobizantin, însă nu se cunoaște numele pictorului. Biserica nu posedă obiecte de valoare artistică sau istorică. Datorită temeliei slabe, precum și infiltrărilor de apă, pereții bisericii au prezentat cu timpul fisuri și exfolieri. Lucrări de
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
Teoctist Arăpaș, viitorul patriarh al României, sub pastorația preotului Radu Bejan. În anul 1968 preotul Petru Bejan a înființat o colecție-muzeu în două camere ale casei parohiale din curtea bisericii parohiale, în vederea păstrării și conservării obiectelor de cult vechi ca: icoane, tipărituri, ștampile, odăjdii etc. aflate în inventarul parohiei. Conform procesului verbal de predare-primire, în anul 1980, în baza unei legi a patrimoniului, au fost predate în custodie pe termen nelimitat Episcopiei Aradului cele mai valoroase bunuri din colecție: 55 cărți
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
procesului verbal de predare-primire, în anul 1980, în baza unei legi a patrimoniului, au fost predate în custodie pe termen nelimitat Episcopiei Aradului cele mai valoroase bunuri din colecție: 55 cărți vechi de cult, datând din perioada 1723-1850 și o icoană din secolul XVIII. În colecție se mai află o singură evanghelie cu litere chirilice, din anul 1776 și o listă a Prochimenelor săptămânale datând din anul 1797. Icoanele vechi ce fac parte din colecție sunt: 4 icoane pe lemn din
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
colecție: 55 cărți vechi de cult, datând din perioada 1723-1850 și o icoană din secolul XVIII. În colecție se mai află o singură evanghelie cu litere chirilice, din anul 1776 și o listă a Prochimenelor săptămânale datând din anul 1797. Icoanele vechi ce fac parte din colecție sunt: 4 icoane pe lemn din anul 1809, șapte icoane pe pânză, în ulei, pictate de pictorul Ioan Demetrovici din Timișoara, de același autor și din același an se păstrează și cele două uși
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
1723-1850 și o icoană din secolul XVIII. În colecție se mai află o singură evanghelie cu litere chirilice, din anul 1776 și o listă a Prochimenelor săptămânale datând din anul 1797. Icoanele vechi ce fac parte din colecție sunt: 4 icoane pe lemn din anul 1809, șapte icoane pe pânză, în ulei, pictate de pictorul Ioan Demetrovici din Timișoara, de același autor și din același an se păstrează și cele două uși diaconești transferate în anul 2011 din biserica parohială, 10
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
În colecție se mai află o singură evanghelie cu litere chirilice, din anul 1776 și o listă a Prochimenelor săptămânale datând din anul 1797. Icoanele vechi ce fac parte din colecție sunt: 4 icoane pe lemn din anul 1809, șapte icoane pe pânză, în ulei, pictate de pictorul Ioan Demetrovici din Timișoara, de același autor și din același an se păstrează și cele două uși diaconești transferate în anul 2011 din biserica parohială, 10 icoane prăznicare cu două fețe, pe lemn
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
pe lemn din anul 1809, șapte icoane pe pânză, în ulei, pictate de pictorul Ioan Demetrovici din Timișoara, de același autor și din același an se păstrează și cele două uși diaconești transferate în anul 2011 din biserica parohială, 10 icoane prăznicare cu două fețe, pe lemn, din anul 1833, șapte icoane pe sticlă din sec.XIX. Prin grija preotului Viorel Nan, înanul 2008 casa-muzeu a fost restaurată din temelii și secția religioasă existentă a fost reamenajată, iar în anii 2010-2011
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
pictate de pictorul Ioan Demetrovici din Timișoara, de același autor și din același an se păstrează și cele două uși diaconești transferate în anul 2011 din biserica parohială, 10 icoane prăznicare cu două fețe, pe lemn, din anul 1833, șapte icoane pe sticlă din sec.XIX. Prin grija preotului Viorel Nan, înanul 2008 casa-muzeu a fost restaurată din temelii și secția religioasă existentă a fost reamenajată, iar în anii 2010-2011 a înființat o secție etnografică în alte două camere. Au fost
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
o persoană cu valori personale și un perfect administrator ("humanus civilisque et bene agendi cupidus"). Hadji Ghirai I a rămas foarte popular în amintirea poporului său, care l-a supranumit „Îngerul” - „Melek”. Tolerant față de alte credințe, s-a rugat în fața icoanei Sfintei Maria la mânăstirea Adormirii Maicii Domnului (Mânăstirea-peșteră Uspenski) de la Kirk Yer, lângă Bahcisarai și a făcut chiar o donație pentru capela mânăstirii. La curtea hanului erau găzduiți nu odată nobili poloni, iar negustorii polonezi aflați în drum spre Caffa
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
Jazz (percuție) Adrian - care a devenit ulterior soțul ei pentru mai mult de un deceniu. În paralel, pe fondul unei mai vechi pasiuni pentru pictura pe sticlă și pe hârtie japoneză a avut numeroase expoziții, printre care și una de icoane pe sticlă special organizată în memoria victimelor marelui cutremur din 1977, banii din vânzări fiind transmiși prin Ambasada României, sinistraților . Ulterior colecționarea de artă, mobilă și bijuterii vechi s-a transformat cu timpul într-o a doua meserie , astfel că
Luminița Dobrescu (cântăreață) () [Corola-website/Science/326957_a_328286]
-
stranele și mobilierul pentru cărțile și obiectele de cult din altar) sunt de asemenea din lemn de stejar. Cele două policandre din biserică sunt mai vechi decât lăcașul de cult. Pictura interioară a bisericii este nouă, dar există și două icoane reprezentând-o pe Maica Domnului, una dintre ele fiind o copie a Icoanei Prodromița de la Muntele Athos, iar cealaltă fiind găsită neatinsă de foc în ruinele carbonizate ale bisericii de lemn care a ars în 1954. Aceasta din urmă este
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
asemenea din lemn de stejar. Cele două policandre din biserică sunt mai vechi decât lăcașul de cult. Pictura interioară a bisericii este nouă, dar există și două icoane reprezentând-o pe Maica Domnului, una dintre ele fiind o copie a Icoanei Prodromița de la Muntele Athos, iar cealaltă fiind găsită neatinsă de foc în ruinele carbonizate ale bisericii de lemn care a ars în 1954. Aceasta din urmă este considerată de credincioșii ca fiind „făcătoare de minuni”. La baza dealului Runc, într-
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
stranie a focului argintiu, care infectează oamenii. Un băiat descoperă că are o tumoare cerebrală, care îl face să fie extrem de fericit și a cărei îndepărtare îi provoacă o stare de descurajare. Un om este angajat pentru a găsi o icoană religioasă radioactivă. Cinci exploratori se pregătesc să trimită copii clonate ale lor într-o călătorie științifică într-o gaură neagră și sunt acostați de un bigraf de pe Pământ și de fiica lui, care vor să le scrie povestea. Povestirea a
Luminescent () [Corola-website/Science/323592_a_324921]
-
se află în incinta Muzeului Etnografic din Rădăuți. Verișorul său, Marcel Colibaba, a creat ceramică după modelul bunicului, participând doar la Târgul Olarilor din Rădăuți. O altă ceramistă din familia Colibaba a fost Olimpia (1959-1999), care se specializase în pictatul icoanelor pe sticlă, lucrând și ouă în foiță de aur. În cadrul Fundației "Constantin Colibaba", ea a inițiat 20 de copii în arta olăritului. A murit la numai 40 de ani, în urma unei boli necruțătoare. Valoarea meșterilor olari din familia Colibaba a
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
cu pronaosul (înainte era mult mai înalt pronaosul decât naosul) fiind desființată despărțitura dintre ele, s-a construit o cameră pentru mărturisire lângă absida din dreapta, a fost refăcută instalația electrică, a fost înlocuit iconostasul cu unul nou din stejar și icoanele, s-au schimbat stranele în biserică și scaunul arhieresc în altar, precum și alte intervenții mai mici. Retârnosirea bisericii a avut loc la 22 iulie 2007, săvârșită de către P.S.Părinte Episcop vicar Vasile Someșanul, înconjurat de un sobor de preoți, în
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
anul 1762, care arată ca haiducul Pintea Viteazul aparține familiei Cupșa din satul Măgoaja”. Cel de-al treilea frate, care a luat drumul Niculei, a fost strămoșul nobilului Ioan Cupșa, care - ctitorind Mănăstirea Nicula din județul Cluj - dăruiește călugărilor celebra icoana a Maicii Domnului cu Pruncul, pictată în 1681 de preotul Luca din Iclod. Timp de patru secole numărul locuitorilor a crescut, multi dintre ei devenind "nemeși" (mici nobili), pentru vitejia arătată în războaiele purtate de principii Ardealului. Astfel, recensământul din
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
fumuri" (case), din care 142 aparțineau unor nobili români: Pop, Tamâș, Cupșa, Chifor, Pasca, Prodan, Mircea, Român, Rât, Fechete, Belindean, Vaida, Ancean, Mureșan etc. Nicula a făcut parte până în 1919 din comitatul Solnocului Interior (Solnoc-Dăbâca), iar apoi din județul Someș. Icoana de la Nicula este prețuita și în lumea romano-catolică.Potrivit unui proces verbal redactat de militari austrieci, icoana Maicii Domnului cu Pruncul a lăcrimat continuu, între 15 februarie și 12 martie 1699. Până să ajungă la Nicula, icoana a poposit și
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
Rât, Fechete, Belindean, Vaida, Ancean, Mureșan etc. Nicula a făcut parte până în 1919 din comitatul Solnocului Interior (Solnoc-Dăbâca), iar apoi din județul Someș. Icoana de la Nicula este prețuita și în lumea romano-catolică.Potrivit unui proces verbal redactat de militari austrieci, icoana Maicii Domnului cu Pruncul a lăcrimat continuu, între 15 februarie și 12 martie 1699. Până să ajungă la Nicula, icoana a poposit și în castelul guvernatorului Transilvaniei, Sigismund Kornis, în Benediugu Dejului. În anul 1767, papa Clement al XIII-lea
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
din județul Someș. Icoana de la Nicula este prețuita și în lumea romano-catolică.Potrivit unui proces verbal redactat de militari austrieci, icoana Maicii Domnului cu Pruncul a lăcrimat continuu, între 15 februarie și 12 martie 1699. Până să ajungă la Nicula, icoana a poposit și în castelul guvernatorului Transilvaniei, Sigismund Kornis, în Benediugu Dejului. În anul 1767, papa Clement al XIII-lea a acordat "indulgenta plenară" tututor pelerinilor ce călătoreau la Mănăstirea Nicula, spre a se închină icoanei, în zilele de 15
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
să ajungă la Nicula, icoana a poposit și în castelul guvernatorului Transilvaniei, Sigismund Kornis, în Benediugu Dejului. În anul 1767, papa Clement al XIII-lea a acordat "indulgenta plenară" tututor pelerinilor ce călătoreau la Mănăstirea Nicula, spre a se închină icoanei, în zilele de 15 august și 8 septembrie. În anul 1928, papa Pius al XI-lea numește locașul drept "sanctuar marian", adică închinat Maicii Domnului. Ștefan Ludwig Roth, afirmă că adevărata limba oficială a Transilvaniei istorice a fost de-a
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
clopotul. Tot atunci s-au executat lucrări de reparații la casa parohială, unde s-a instalat sistemul de încălzire. Multe familii de enoriași ai parohiei au donat sume importante pentru cumpărarea de prapori și veșminte preoțești, perdele de pluș la icoane și terapoade, cât și perdele de mătase brodate. La 4 aprilie 1965 s-a ținut un concurs pentru adjudecarea lucrărilor de repictare în tehnica fresco. Pereții altarului au fost pictați de pictorul bucureștean Eugen Profeta, care a finalizat lucrarea în
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
a intenționat decorarea întregului lăcaș cu pictură murală. În primul rând s-a reușit pictarea naosului până la nașterea bolții și probabil spațiul altarului, prin mâna pictorului Ioan de Poplaca, pictor format la Pășinari, care este cunoscut pentru o serie de icoane și picturi murale realizate într-o manieră postbrâncovenească la biserici din jurul Sibiului. Pictarea a continuat ulterior cu un alt zugrav de o calitate inferioară, care ne-a lăsat cel puțin patru tablouri cu sfinți, în pronaos și în exterior (nord
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
avansată a lui Iosif la nașterea lui Iisus. Nașterea în peșteră s-a păstrat în memoria populară, multe opere de artă ale Renașterii Sieneze și Florentine timpurii cu acest subiect continuând să prezinte același scenariu, care este practic universal în icoanele bizantine, grecești și rusești ale Nașterii lui Iisus.
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]
-
datare fiind recunoscută de marea majoritate a istoricilor. Cert este că până atunci nu există însemnări despre biserică. În anul 1786, răzeșii satului Buciumeni i-au dat protopopului Andrei Pascal o mărturie. Acesta este considerat ctitor al bisericii. Pe o icoană a Mântuitorului se află o inscripție în limba slavonă care conține anul 1789, an când biserica era deja construită. Conform inscripției, acea icoană "„s-a făcut cu toată cheltuiala preotului Gavril să fie pentru iertarea păcatelor”". În lucrarea sa, "„Repertoriul
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
Buciumeni i-au dat protopopului Andrei Pascal o mărturie. Acesta este considerat ctitor al bisericii. Pe o icoană a Mântuitorului se află o inscripție în limba slavonă care conține anul 1789, an când biserica era deja construită. Conform inscripției, acea icoană "„s-a făcut cu toată cheltuiala preotului Gavril să fie pentru iertarea păcatelor”". În lucrarea sa, "„Repertoriul bibliografic al monumentelor medievale din Moldova”" (1974), profesorul Nicolae Stoicescu scrie că biserica de lemn din Buciumeni ar fi fost construită în perioada
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]