14,017 matches
-
III, nr. 68, duminică, 12 martie 1922. 531 Tudor Arghezi, Scrieri, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 234. 532 Rampa, Anul I, nr. 86, vineri, 3 februarie 1912. 533 Gustave Flaubert, Trei povestiri, traducere de Ana Boldur, ediție ilustrată de Marcela Cordescu, Editura Univers, București, 1973, p. 132. 534 Jules Laforgue, Moralités Légendaires. Hamlet, ou les suites de la piété filiale, Le miracle de roses Lohengrin, Fils de Parsifal, Salomé, Pan et le Syrinx, Persée et Andromede, Les deux pigeons
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cât și cea emoțională, având prelungiri și În acțiunile individului. Funcțiile atitudinii Una din funcțiile atitudinii este formularea deciziei de cumpărare, Însă atitudinile mai au si alte funcții, conform circumstanțelor. Au fost identificate patru categorii principale de funcții, așa cum este ilustrat În tabel (W. Locander și A. Spivey, 1978, 576-587). Funcția Definiția Explicația Exemple Funcția de intermediere Utilizarea atitudinii În vederea obținerii Subiectul urmărește maximizarea efectelor pozitive și Individul Își formează o atitudine față de Funcția de autoapărare Protecția față de conflictele interne si
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
le prezentăm În tabelul de mai jos: TESTUL "t" Diferențe semnificative Între adolescenții de gen feminin și subiecții de gen masculin am obținut la nevrotism și agreabilitate, ceea ce ne permite să afirmăm că ipoteza de cercetare nr. 2 se confirmă. Ilustrăm aceste diferențe În graficele de mai jos: Din punct de vedere psihologic, adolescentele manifestă un nivel mai crescut al nevrotismului și agreabilității decât adolescenții. Nivelul mai crescut al instabilității emoționale Îl atribuim vârstei, ritmului mai alert al modificărilor fizice prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1999) o definește ca „dezvăluirea verbală intenționată a materialului autodescriptiv În fața unuia sau a mai multor parteneri”. Autodezvăluirile au repercursiuni Însemnate asupra participării noastre sociale. Pentru a fi unitară, autodezvăluirea utilizează și limbajul nonverbal În scopul autoprezentării. W. Chambliss (1969) ilustrează funcția de control a autodezvăluirii. Chamblis crede că oamenii Încearcă Întotdeauna să construiască o anumită imagine despre ei Înșiși În interacțiune cu ceilalți. Dacă indivizii cred că sunt văzuți de alții așa cum se văd ei Înșiși, interacțiunea este validă. Există
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o armonie menită să-l pună În lumină pe un creator și, plecând de aici, nici un cercetător nu poate ignora această realitate. Mai mult, creatorul Însuși este interesat să se individualizeze, cel puțin În stadiul maturității sale artistice. Pentru a ilustra o asemenea predispoziție, ne vom opri la universul tematic și motivic al creației lui Mihai Eminescu, având În vedere faptul că că gama lirică a marelui poet se impune prin: Teme și motive romantice: - intuiția viitorului; - prezența ecourilor mitice; - istoria
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
J.J.Rousseau, Kant, Shelling. Romantismul târziu a fost dominat de influența ideilor metafizice ale filosofilor germani Hegel, Schopenhauer, Nietzsche, Kierkegaard si alții. În literatura română pot fi evidențiate trei etape ale sincronizării cu romantismul european: preromantismul, romantismul si postromantismul, faze ilustrate de opera unor cunoscuți scriitori. Romantismul a fost precedat de o formula literară de tranziție de la iluminism spre romantism, așa numita epocă preromantică, reprezentată de Vasile Cârlova, I. H. Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu cunoscuți și sub numele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pozitive, dacă avem În vedere oximoronul „Le Fleurs du Mall” („Florile răului”). Categoriile estetice caracterizează sub toate aspectele existența creatorului. Poezia modernă se caracterizează printr-o gamă foarte largă de tendințe cu o manifestare efemeră, cultivând un cod estetic aproximativ, ilustrat prin: ermetism, elitism, frangmentarism, antimimesis, obiectivare, simboluri personale, imbinarea imaginilor concrete cu cele abstracte, impuse de dorința de a renunța la clișee. În literatura română se Înscriu În rândurile poeților moderni: Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi ș. a. Raportat la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui Ion Pillat, se reia unul din miturile dezvoltate și de Lucian Blaga, mitul marii treceri. Revendicată În egală măsură de tradiționalism și de modernism, poezia Aci sosi pe vremuri (ca și Întreaga operă poetică a lui Ion Pillat) poate ilustra sincronizarea lirismului tradițional cu sensibilitatea modernă. Păstrând din arealul primului, interesul pentru natura bucolică, nostalgia timpurilor de altădată, cultul strămoșilor (În ipostaza familiară), ea este modernistă prin rafinamentul textual și prin dimensiunea profunzimii. oooOOOooo Poeme Într-un vers: Tipar Nisipul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
după concepția lui Platon), ca un „tânăr voievod”, „un mort frumos cu ochii vi?. În ipostaza angelică, Luceafărul are o frumusețe clădită pe motive romantice: „păr de aur moale", „umerele goale", „umbra feței străvezii.” În contrast cu paloarea feței, sunt ochii; ei ilustrează prin scânteiere viața interioară. Strălucirea lor este interpretată de fată ca semn al morții: „Lucești fără de viață... Și ochiul tău măngheață”. Ea Înțelege flacăra din ochii Luceafărului ca semn al glacialității stelare și refuză să-1 urmeze. Luceafărul, În schimb, vrea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
supus legilor pământene, fundamental deosebite de legea după care trăiește Luceafărul. Chiar dacă acceptă iubirea pământeană, Cătălina aspiră totuși la iubirea ideală pentru Luceafăr pentru că: „O, de luceafărul din cer/ M-a prins un dor de moarte”. Acest „dor de moarte” ilustrează dualitatea ființei pământene, aspirația umană spre absolut, atracția către ființa astrală, ideală. Pasiunea ei este generată și de obstacolul impus de apartenența la condiții diferite, de dorința specific romantică de a transforma imposibilul În posibil: „Dar se Înalță tot mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sus,c / Ca să nu-l pot ajunge./ Pătrunde trist cu raze reci/ Din lumea ce-l desparte.../ In veci Îl voi iubi și-n veci/ Va rămânea departe...". Puterea de sacrificiu a omului de geniu În numele Împlinirii idealului absolut este ilustrată de intensitatea sentimentului de iubire, care duce la renunțarea la nemurire. Acțiunea din partea a treia se desfășoară În planul cosmic și constituie În același timp, o cotă a apogeului poemului. Se pot distinge și În această parte parte trei secvențe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sprijinul binelui și formulele tipice. Introduce Însă din structura basmului cult umanizarea fantasticului prin comportamentul, gestica, psihologia și limbajul personajelor, precum și narațiunea, dialogul la care se adaugă umorul, jovialitatea și erudiția paremiologică. Toate aceste particularități pun În evidență talentul prozatorului ilustrat cu prisosință În „Amintiri din copilărie”. Povestea poate fi socotită un bildungsroman pentru că naratorul urmărește de-a lungul narațiunii devenirea unui personaj, În cazul de față, a lui Prâslea, fiul cel mai mic al Craiului, fratele lui Verde Împărat. Personajele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ele definesc trăsătura dominantă de caracter. Spânul este simbolul răului, viclean, Înfricoșător, agresiv și violent, având ca principiu de viață ideea că „cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc ținute În frâu”. Prin Întregul său comportament, Spânul ilustrează proverbul „frica păzește bostănăria” sau „când vezi că mâța face marazuri, s-o strângi de coadă până mănâncă mere pădurețe”. „Geniul humuleștean este această capacitate extraordinară de a-și lua În serios eroii, de a le retrăi aventurile, de a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
școlile”) (vezi „Principii de estetică”, 1939, „Echilibrul dintre antiteze”, p. 194, E.P.L. Buc., 1968, pref. Ion Pascadi) G. Călinescu este un foarte important critic și istoric literar, dar și un remarcabil prozator din prima jumătate a veacului trecut. Opera sa ilustrează o concepție proprie critică și teoretică despre roman, considerându-l pe Balzac un model esențial de care literatura româna nu se putea lipsi. În eseul „Teoria romanului”, el consideră că această specie literară trebuie să fie o scriere tipic realistă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pozitiv de autorul „Enigmei Otiliei” În „Istoria literaturii române de la origini până În prezent”, publicată În 1941. N. Manolescu, Într-un articol din cunoscutul studiu În trei volume, „Arca lui Noe”, consideră că obiectivitatea romanului „Enigma Otiliei” e paradoxală, pentru că nu ilustrează, conform definiției, prezența În text a unui singur narator, ci dimpotrivă, se constată o intervenție permanentă a autorului În calitate de comentator savant și expert. Nici nu se putea altfel, dacă avem În vedere vocația criticului și istoricului literar. De aceea, s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Încă din titlu, pune accent pe caracterul imprevizibil al eroinei, iar această stare face din roman o poveste a enigmei feminității. Plecând de la intenția prozatorului, aceea de a intitula cartea „Părinții Otiliei”, ideea conform căreia romanul e povestea unei eroine, ilustrează oarecum motivul balzacian al paternității, urmărit În relațiile părinți-copii, prezent În viața socială dintotdeauna, nu numai În anul 1909, când Începe acțiunea propriu zisă a romanului. Fiecare dintre personajele romanului pot fi considerate părinți ai Otiliei, pentru că, Într-un fel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
amestecul de stiluri arhitectonice), snobismul (din imitarea artei clasice), delăsarea (starea precară a locuinței). Tehnica folosită În prezentarea cadrului e aceea a focalizării, adică restrângerea treptată a cadrului, de la stradă, la casă, la interioare și la personaje. În ceea ce privește personajele, acestea ilustrează o umanitate canonică, prin tipologiile În care se Încadrează, dând obiectivitate romanului. Ele se definesc printr-o singură trăsătură, fixată Încă de la Începutul romanului și nu evoluează, cu excepția lui Felix. Restul reprezintă caracterele clasice, balzaciene: aristocratul rafinat (Pascalopol), cocheta (Otilia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pragul prăbușirii și nu pesimismul autorului e vinovat, ci individul care urmează calea oferită parcă de o forță universală imuabilă. Personajele clasice nu sunt Înzestrate cu capacitate de autotransformare, ele sunt tipuri umane Încremenite În starea morală pe care o ilustrează, posedă parcă ceva În plus decât există În realitate, răul devine și mai rău, urâtul devine mai urât și traiectoria continuă fără opreliște. Ele au menirea de a trezi reacția antia cititorului, de a condamna manifestarea atunci când se Întâlnește cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Eugen Simion. Acțiunea a putut fi dusă până la final cu sprijinul Academiei Române. Chipul acestui scriitor a intrat În memoria colectivă, iar o mare parte din personajele prozei sale sunt modele morale și deseori se face apel la ele, pentru a ilustra o stare existențială, cum ar fi de pildă moromrțianismul, o stare definitorie a țăranului român dintr-o anumită epocă și nu numai. Unele dintre ele au devenit nume comune, ca În cazul multor personaje caragialiene. Dacă s-ar apela la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
social În care s-a format și se mișcă. Schțele utilizează mijloace literare identice cu cele din comedii, cu accente dramatice, chiar dacă aceasta reprezintă o altă etapă literară În creația scriitorului. Celălalt univers tragic al operei lui I. L. Caragiale este ilustrat atât În dramaturgie („Năpasta”) cât și În nuvele („Păcat”, „O făclie de Paște”, „În vreme de război”). În această parte a operei lui I. L. Caragiale se poate descopri o forța a analizei psihologice neîntâlnită În literatura română atunci. Din cele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vezi imitație de scrisoare! să zici și tu că e a ta, dar să juri, nu altceva, să juri!.. Uită-te la el cum se tulbură!..." (actul I, scena 7). Comicul de intenție este o modalitate prin care autorul Își ilustrează atitudinea față de personaje și de situațiile În care acestea acționeaza. Pornind de la propria afirmație, aceea că „nimic nu arde pe ticaloși mai mult ca râsul”, adept al preceptului clasic "ridendo castigat mores" (râsul Îndreaptă moravurile), Caragiale Își iubește cu patimă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se jelească și căzându-i ca leșinată În brațe”, „zdrobită”, „revenindu-i deodată toată energia” , „cu energie crescândă”. Dandanache este foarte precis caracterizat prin didascalii: „vorbește peltic și sâsâit”, „aducându-și, În sfârșit, aminte”, „Dandanache face gestul cu clopoțeii”. Didascaliile ilustrează și atitudinile personajelor, În situații comice, care ilustrează indirect trăsăturile de caracter dominante. Discursul lui Farfuridi este sugestiv pentru imbecilitatea personajului, suplinit de parantezele autorului: „bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar Începe o poveste”, „asudă, bea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
brațe”, „zdrobită”, „revenindu-i deodată toată energia” , „cu energie crescândă”. Dandanache este foarte precis caracterizat prin didascalii: „vorbește peltic și sâsâit”, „aducându-și, În sfârșit, aminte”, „Dandanache face gestul cu clopoțeii”. Didascaliile ilustrează și atitudinile personajelor, În situații comice, care ilustrează indirect trăsăturile de caracter dominante. Discursul lui Farfuridi este sugestiv pentru imbecilitatea personajului, suplinit de parantezele autorului: „bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar Începe o poveste”, „asudă, bea și se sterge mereu cu basmaua”, „se emoționeaza
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu speranța deșartă a naufragiatului, nădăjduind că va fi salvat de cineva: „Cât e pământul de mare, să treacă scrisoarea din mână În mână, toți or sa-ți dea dreptate, dar să intre În mare după tine - nici unul”. Finalul tabloului ilustrează o infinitate de ochi care Îl privesc, simbolizând nenăscuți asumați de chit și care1 Înspăimântă pe Iona: „Cei nenăscuți, pe care-i purta În pantece ... și acum cresc de spaimă... Vin spre mine cu gurile ...scoase din teacă. Mă mănâncă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Între cele două imagini ale taberelor aflate În conflict, dramaturgul așază curtea bizantină, Închisă Într-o cușcă agățată de căruța sultanului, cu rolul de a stabili o relație - de a aminti sultanului marea biruință asupra Bizanțului. Condiția umilitoare a Învinșilor ilustrează dictonul latin: „vae victis!” (vai celor Învinși). În această imagine se găsește cheia rezistenței românești. Ca și În alte situații dramatice, autorul aduce În scenă imagini paradoxale. Tabloul următor (21) oferă o imagine absurdă a bizantinilor care pregătesc ceremonialul botezului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]