14,132 matches
-
1967, 8; Oarcăsu, Oglinzi, 264-269; Dumitru Micu, „Antù”, RL, 1969, 2; Ion Oarcăsu, „Antù”, TR, 1969, 2; Dan Laurențiu, „Antù”, LCF, 1969, 14; Mircea Zaciu, Poezie - iluzie?, VTRA, 1971, 1; Horia Bădescu, „13 iluzii”, ST, 1971, 3; Dinu Flămând, „13 iluzii”, LCF, 1971, 12; [Nicolae Prelipceanu], TR, 1971, 14 (semnează Victor Felea, Adrian Marino, Marcel Petrișor, Ion Pop și Ion Vlad); Constantin Hârlav, „13 iluzii”, ECH, 1971, 5; Ion Vlad, Trei volume de proză, TR, 1973, 18; Aureliu Goci, „Arheopterix”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Zaciu, Poezie - iluzie?, VTRA, 1971, 1; Horia Bădescu, „13 iluzii”, ST, 1971, 3; Dinu Flămând, „13 iluzii”, LCF, 1971, 12; [Nicolae Prelipceanu], TR, 1971, 14 (semnează Victor Felea, Adrian Marino, Marcel Petrișor, Ion Pop și Ion Vlad); Constantin Hârlav, „13 iluzii”, ECH, 1971, 5; Ion Vlad, Trei volume de proză, TR, 1973, 18; Aureliu Goci, „Arheopterix”, RL, 1973, 23; Mircea Iorgulescu, „Arheopterix”, LCF, 1973, 25; Marcel Pop-Corniș, Nicolae Prelipceanu prozator și poet, O, 1973, 29; Daniel Dimitriu, N. Prelipceanu, CL, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
spune Vatsyayana, trebuie să trezească clientului dorință, să-l măgulească și să-l părăsească când găsește de cuviință. De aceea trebuie să fie prudentă, să nu se implice total, rolul ei este mai cu seamă acela de a-i crea iluzii, de a-i oferi trupul, nu și sufletul și să poată întrerupe relația atunci când interesele ei o cer. Vatsyayana și alți autori ai cărților erotice o îndrumă pe curtezană să păstreze controlul în privința intereselor ei, să-l stimuleze pe client
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu atât o faci mai periculoasă... Despre amor scria: Amorul e o pasiune, în sine, nici rea, nici bună. Cei care sunt sub imperiul amorului, determină ei binele sau răul. Tot ce aș spune în favoarea lui este că ne dă iluzia fericirii și această iluzie poetizează viața și întreține buna noastră dispoziție. Ea (iluzia) ne smulge din situația în care ne găsim; ne pune în mișcare, ne satisface una din nevoile noastre cele mai apăsătoare. Despre amorul interesat, scrie: În amor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mai periculoasă... Despre amor scria: Amorul e o pasiune, în sine, nici rea, nici bună. Cei care sunt sub imperiul amorului, determină ei binele sau răul. Tot ce aș spune în favoarea lui este că ne dă iluzia fericirii și această iluzie poetizează viața și întreține buna noastră dispoziție. Ea (iluzia) ne smulge din situația în care ne găsim; ne pune în mișcare, ne satisface una din nevoile noastre cele mai apăsătoare. Despre amorul interesat, scrie: În amor, femeile nu se hotărăsc
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în sine, nici rea, nici bună. Cei care sunt sub imperiul amorului, determină ei binele sau răul. Tot ce aș spune în favoarea lui este că ne dă iluzia fericirii și această iluzie poetizează viața și întreține buna noastră dispoziție. Ea (iluzia) ne smulge din situația în care ne găsim; ne pune în mișcare, ne satisface una din nevoile noastre cele mai apăsătoare. Despre amorul interesat, scrie: În amor, femeile nu se hotărăsc decât după ce au făcut o combinație exactă a avantajelor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
n-a împiedicat-o să cultive relații de curtuazie cu cei agreați. După moartea soțului ei, în 1689, Maria și-a redobândit libertatea dar, întrucât Roma n-a absolvit-o de vina adulterului, a peregrinat prin Spania, Franța, trăindu-și iluziile devenite eșecuri și suferințe, admirându-și bijuteriile, cadouri din partea suveranului Franței, iubirea vieții ei, din partea soțului și a altor admiratori. În anul 1715, principesa de Colonna s-a stins din viață, în același an cu suveranul Franței, Ludovic al XIV
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
predestinat, încă de pe tărâmul visului vegheat de zeițe. Baoyu, (Cristalul sclipitor), fiul lui Jia Zheng, este un tânăr frumos, înzestrat cu inteligență și sensibilitate, care, spune legenda, s-a născut cu o nestemată în gură, trăiește între realitatea banală și iluzia lumii perfecte a zeițelor, pe tărâmul cărora ajunge prin vis. Aflându-se în apropierea zeiței Jing Huan, în vis, Baoyu o roagă să-i spună numele zeițelor nemuritoare; nu i le-a spus, în schimb află secretele iubirii în compania
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cititorului. În prefață, autorul atrage atenția asupra învățămintelor ce trebuie trase din experiențele personajelor, asigură cititorul că sunt condamnate hoția și desfrânarea, că primează modelul virtuții, al credinței și al căinței. Romanul relatează, la persoana întâi, viața aventuroasă, marcată de iluzii și deziluzii, de desfrânări, înșelătorii și hoții, a unei femei Betty, Mooly, Moll Flanders. Destinul a purtat-o prin diferite medii umane care și-au pus pecetea asupra personalității ei în sens pozitiv și negativ. A fost nevasta mai multor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în ciclul Comedia umană, devenit o frescă cuprinzătoare a moravurilor societății franceze, el fiind un pictor fără egal al atitudinilor și caracterelor celor peste 3000 de personaje. Cele mai reprezentative romane sunt: Medicul de țară, Eugénie Grandet, Moș Goriot, Gobzeck, Iluzii pierdute, César Birotteau, Banca Nucingen, Povești hazlii, Louis Lambert, Căutarea absolutului, Pescuitoarea în apă tulbure, O afacere tenebroasă, Țăranii, Verișoara Bette, Vărul Pons ș.a. Din monumentala Comedie umană face parte și romanul Strălucirea și suferințele curtezanelor, publicat în 1847, ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
iubitul ei. În visele de ascensiune ale lui Lucien intervine și Esther, supranumită Torpila, femeie ușoară, cu stofă de curtezană, comparată cu Flora, Aspasia, Imperia, Ninon de Lenclos, Marion Delorme, Du Barry, curtezane celebre. Ea o continuă pe Coralie din "Iluzii pierdute". Iubirea pasională pentru Lucien capătă pentru Esther dimensiunea unei fixații și este în stare de orice pentru a-l ferici, pentru a-l ajuta să acceadă în lumea râvnită a aristocrației. Îl iubește cu disperarea curtezanei tăvălite în mocirlă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
era această tânără care-și vindea trupul și era fără milă agresată și umilită? Fantine și prietenele ei: Favourite, Dahlia și Zéphine, toate foarte tinere și frumoase, cochetau cu niște "pierde vară" gălăgioși, fazi și obraznici care le amăgeau cu iluzii de iubire. Prietenele ei aveau mai multă experiență de viață, Fantine era la prima iluzie. Toate aveau drept sfătuitoare: sărăcia și cochetăria una dojenea, alta lingușea, dovadă că au căzut în plasa celor ce s-au jucat cu naivitatea lor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și prietenele ei: Favourite, Dahlia și Zéphine, toate foarte tinere și frumoase, cochetau cu niște "pierde vară" gălăgioși, fazi și obraznici care le amăgeau cu iluzii de iubire. Prietenele ei aveau mai multă experiență de viață, Fantine era la prima iluzie. Toate aveau drept sfătuitoare: sărăcia și cochetăria una dojenea, alta lingușea, dovadă că au căzut în plasa celor ce s-au jucat cu naivitatea lor. Tinerii: Listolier, Fameuil, Blachevelle, Tholomyès au promis tinerelor, mai mult sau mai puțin îndrăgostite, organizarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lui Tholomyès, un fanfaron superficial și vulgar, un student tomnatic ce friza prin anecdote piperate și versuri mediocre. Acesta va deveni un avocat rigid, mereu dornic de aventuri amoroase. Era îndrăgostită și însărcinată. S-a dezmeticit cu greu Fantine din "iluzia surprizei" și a plecat în orășelul Montreuil-sur-Mer. Acolo venise pe lume Fantine, în perioada directoratului, din părinți necunoscuți, fără nume de familie, doar cu prenumele pe care i-l dăduse un trecător ce văzuse o fetiță jucându-se singuratică pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Léon cu care a flirtat puțin timp, după care tânărul a plecat la studii. De cunoașterea lui Rodolphe Boulanger, un proprietar de pământ bogat ce se simțise atras de tânăra doamnă Bovary, senzuală și romantică, și-a creat o altă iluzie de fericire. Se bucurase că o secvență a visului ei de fericire s-a împlinit, își repeta cu exaltare: Am un amant, am un amant. Alerga la el ca o curtezană, dornică să-l iubească, să se piardă în brațele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
manechin și vânzătoare într-un magazin, o femeie frumoasă, inteligentă, stranie. La sugestia prietenei comune, Myriam a acceptat o relație de prietenie cu un om cult și rafinat cum este infirmul artist. S-au plăcut reciproc, nu și-au făcut iluzii sentimentale, nu s-au gândit la o evoluție a relației lor. Ea a fost încântată să țină companie lui Henri, își dorea să vorbească cu un artist de succes, doar i-au plăcut întotdeauna oamenii de succes. Și întradevăr, mergeau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în românește a cărții Roman de gare, subiectul ar fi realizarea unei ecranizări a nuvelei Așteptare, făcută de un regizor identificat cu autorul. Punând în abis mai multe paliere de ficțiune, subminând convențiile narațiunii realiste tradiționale, scriitorul sondează puterea, marginile iluziei referențiale și explorează totodată motive și teme predilecte, precum năzuința soteriologică, nuntirea cosmică, mitul cristic și cel mioritic. În general, în prozele scurte și în majoritatea romanelor se pot remarca micromotive recurente, aparent obscure sau opace, cu rost esențial în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
3. "Statornicia" lor / 81 4.2.4. "Caracterul ales" / 83 4.3. Verosimil și limbaj dramatic / 83 4.3.1. Versul în discuție / 84 4.3.2. Artificiul monologului și al aparteului / 86 4.3.3. Motivarea povestirii / 90 5. "Iluzia de prezență" / 92 5.1. Unitatea de timp / 93 5.2. Unitatea de loc / 98 6. Estetica purității / 104 6.1. Definiția tradițională a genurilor dramatice / 105 6.2. Forme noi / 107 7. Tragedia ideală / 112 7.1. Scopul său
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
genul literar mimetic prin excelență pentru că el pune în scenă ficțiunea ca și cum ar fi realitate. Jean-Pierre Vernant și Pierre Vidal-Naquet arată că datorită unui asemenea tratament al ficțiunii, această artă nu se putea naște decât "în cadrul cultului lui Dionysos, zeul iluziilor, confuziei și bruiajului neîncetat între realitate și aparențe, adevăr și ficțiune" (Mythe et tragédie, deux, La Découverte, 1995, col. Textes à l'appui). Platon, în Cartea III a Republicii, distinge trei genuri literare, povestirea pură, drama și forma mixtă, în funcție de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
poetul vorbește în numele său și nici nu caută măcar să ne înșele și să ne facă să credem că altcineva îi vorbește. În ceea ce privește urmarea, dimpotrivă, o povestește ca și cum el însuși ar fi Criseus, și se străduiește să ne dea pe cât posibil iluzia că nu Homer vorbește, ci bătrânul, preotul lui Apolo; și cam așa și-a compus întreaga povestire a evenimentelor care s-au petrecut la Ilion, în Itaca și în toată Odiseea. E adevărat, zise el. Nu este vorba de povestire
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
este nimic rău în a declama și a mima cum o face el ca în joacă."8 O astfel de reacție conține în stare latentă analizele pe care le va formula, cu aproape două sute de ani mai târziu, Stendhal despre "iluzia perfectă" și "iluzia imperfectă", în Racine și Shakespeare. Tocmai pentru a trezi o astfel de reacție de îndoială din partea spectatorului, care ezita să conchidă asupra veracității spectacolului la care asista, își vor concepe piesele reprezentanții barocului. Convinși, invers decât Platon
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în a declama și a mima cum o face el ca în joacă."8 O astfel de reacție conține în stare latentă analizele pe care le va formula, cu aproape două sute de ani mai târziu, Stendhal despre "iluzia perfectă" și "iluzia imperfectă", în Racine și Shakespeare. Tocmai pentru a trezi o astfel de reacție de îndoială din partea spectatorului, care ezita să conchidă asupra veracității spectacolului la care asista, își vor concepe piesele reprezentanții barocului. Convinși, invers decât Platon, că nu putem
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Racine și Shakespeare. Tocmai pentru a trezi o astfel de reacție de îndoială din partea spectatorului, care ezita să conchidă asupra veracității spectacolului la care asista, își vor concepe piesele reprezentanții barocului. Convinși, invers decât Platon, că nu putem scăpa de iluzie, ei vor exploata sistematic în teatru aceste jocuri de oglindă între realitate și imaginile ei. Plecând de la aceste presupoziții filosofice, ei vor crea un procedeu dramatic de o mare fecunditate. 2.2. Punctul de vedere al moralistului Condamnarea fără drept
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
foarte diferite. Corneille, pentru care teatrul este o metaforă a lumii, se opune docților, partizani ai unui iluzionism mimetic, și merge uneori până acolo încât proslăvește, la fel cu susținătorii barocului, dreptul la neverosimil. Dornici să creeze la spectatori o iluzie de realitate maximă, docții consideră în schimb că acțiunea jucată trebuie să apară ca "adevărată", termen ce revine de nenumărate ori sub pana lui Chapelain și a lui d'Aubignac. Va câștiga modul lor de reprezentare. Cu clasicismul, teatrul, îndepărtându
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
adevărată campanie de presă în favoarea teatrului, orchestrată de scriitori precum Balzac, Boisrobert sau Scudéry. Două piese se fac ecoul schimbărilor care se operează atunci, Comedia comedianților (La Comédie des comédiens) în care Scudéry, în 1635, face elogiul "poemului dramatic" și Iluzia comică (L'Illusion comique), în anul următor, în care Corneille plasează o pledoarie în favoarea teatrului: Acum ăst' teatru blamat E plasat sus de tot și de lume adorat Iar ce în vremea noastră văzut era cu dispreț Este de-acum
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]