14,435 matches
-
romanice. Ultima etapă, datată în anul 1765, a fost asociată cu sacrificarea părții apusene a spațiului central al pronaosului prin ridicarea unei clopotnițe masive, cu foișor deschis și fleșă zveltă. Accesul la interior se face printr-o încăpere scundă, adosată laturii nordice a lăcașului în 1820. Conținutul și cronologia celor patru faze de construcție ale bisericii din Gurasada, un monument încadrat în sfera arhitecturii romanice, singular ca formă în spațiul hunedorean, dar și în zonele învecinate, sunt contestate de cercetătoarea Eugenia
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
nisip și puțin var, și datează, probabil, cel mai devreme la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. În pereții bisericii, la interior și exterior, apare cărămidă de la reparațiile ulterioare. Sub tencuieli sunt multe sgrafitte. Pe latura de SE a altarului, pe primul strat de tencuială, se citește printre alte nume (subl.n.) “Ermonah Antoni Mol(doveanu)Vleat 7227 (1718)”. Se mai disting anii 7100 (1592) și 1735. La început biserica a fost tăvănită, urmele grinzilor de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
acestor bolți sunt câte trei ferestre. O asemenea boltă este și deasupra intrării în pronaos. Altarul are trei despărțituri (abside), cea din mijloc fiind mai lungă și mai mare decât celelalte. Absida centrală are trei ferestre, câte una pe fiecare latură. Deasupra ferestrelor se află câte două arcade oarbe mari, și mai sus de ele sunt pe fiecare latură a absidei câte patru arcade oarbe mai mici. La absida laterala a diaconiconului se află ușa prin care se pătrunde în altar
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
despărțituri (abside), cea din mijloc fiind mai lungă și mai mare decât celelalte. Absida centrală are trei ferestre, câte una pe fiecare latură. Deasupra ferestrelor se află câte două arcade oarbe mari, și mai sus de ele sunt pe fiecare latură a absidei câte patru arcade oarbe mai mici. La absida laterala a diaconiconului se află ușa prin care se pătrunde în altar. Biserica are trei turle de cărămidă. Două sunt mai mici, octogonale, așezate pe pronaos și una mai mare
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
pătrunde în altar. Biserica are trei turle de cărămidă. Două sunt mai mici, octogonale, așezate pe pronaos și una mai mare cu 12 laturi așezată pe naos. Sunt înalte și se termină sus cu cruci cu șapte brațe. Pe fiecare latură a turlelor este câte o fereastră adâncită în zid. Sus este terminată în boltă semicirculară. Deasupra ferestrelor se găsesc două arcuri de cărămidă și două rânduri de zimți din cărămidă. Acoperișul este în trei etaje. Pe partea centrală a bisericii
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
ridica bazilica dedicată Sfântului Petru de către Constantin cel Mare (306-337 e.N). Pe spina acelui stadion se afla, plasat în centru, marele monolit adus de Caligula. Odată cu edificarea măreței bazilici, obeliscul a rămas în picioare, la numai câțiva metri de latura ei sudică. Gradenele de nord ale circului au dispărut sub corpul bazilicii de astăzi. Obeliscul a rămas cu mândrie pe locul său originar, loc care, după o tradiție imemorială, ar marca locul aproximativ al martiriului Sfântului Petru, la câțiva metri
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
opera sculptorului transilvănean Elias Nicolai, din secolul al XVII-lea. Acest monument se găsește astăzi la Muzeul de Artă din Budapesta. Turnul clopotniță are cinci niveluri și un etaj mai scund prevăzut cu metereze. Acesta este ieșit în console iar latura sa vestică a fost inclusă în fațadă. Simultan cu diverse operațiuni de fortificare, portalul construit în secolul al XVI-lea a fot zidit. Adevărata „comoară" a bisericii din Mălâncrav este pictura sa murală, cel mai bine păstrat ansamblu de pictură
Biserica fortificată din Mălâncrav () [Corola-website/Science/326806_a_328135]
-
asediu. Înălțimea zidurilor este impresionantă, de circa 14 metri și acestea aveau un drum de strajă, ce se sprijinea pe arce de cărămidă, care comunica cu catul al treilea al turnului din vest. Intrarea pe drumul de strajă era pe latura nordică care era apărată de o dublă mușarabie și de o hersă. Lângă contrafortul nordic al clopotniței exista un drum de acces prevăzut cu o scară ce urca spre drumul de strajă. În 1788 s-a construit tribuna orgii, an
Biserica fortificată din Șeica Mică () [Corola-website/Science/326888_a_328217]
-
la bisericile din Tomnatecul de Jos și Tomnatecul de Sus, două valoroase ansambluri murale. Biserica din Tomnatecul de Jos, reconstruită în deceniul patru al secolului al XIX-lea, va primi în anul 1845 pictura murală. Pisania ce se afla pe latura de sud a altarului avea menționat: „S-au zugrăvit acest sfânt altariu și fruntariu în zilele înălțatului împărat Ferdinand I, episcop al Ardealului de legea răsăriteană Vasile Moga și protopop eparhiei aceștia Iosif Bașa, paroh locului Nicolae Toma și un
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
trei retrageri, aparține însă stilului gotic. Așadar, aspectul actual este rezultatul numeroaselor transformări pe care le-a suferit lăcașul de-a lungul timpului. Astfel, la scurt timp după terminarea construcției, se presupune că a fost deschisă o nouă intrare, pe latura de vest a navei; ușa sudică, existentă încă dintru început, a fost ulterior astupată. Tâmpla, construită din cărămidă, pe fundații de piatră și mortar, a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Tot atunci absidei i s-au adăugat la
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
fundațiilor, clădirile și clopotnița sunt ridicate în întregime din lemn de esență tare. Este din lemn de stejar, include altarul cu o absidă poligonală, naosul fără abside și pronaosul - ultimele două fiind despărțite printr-un perete de lemn, iar pe latura sudică pridvorul, ale cărui coloane de lemn sculptate susținut o mică turlă. Acoperită cu șindrilă, construcția este împodobită la exterior cu brâie de sculpturi în lemn, dispuse în mai multe registre. Catapeteasma și mobilierul - sculptate cu motive florale, sunt din
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini () [Corola-website/Science/325824_a_327153]
-
relief încastrat care-l reprezintă pe Isus binecuvântând, amplasarea sa ducând cu gândul la existența în acel loc a unei chei de boltă a vechiului cor. Ferestrele acestuia sunt din vitralii colorate, în arc frânt și înguste. Prima sacristie de pe latura nordică a corului afișează doar peretele estic ce are în componență o fereastră. Sacristia a fost mutată în partea de sud în continuarea navei laterale. La intrare se mai păstrează doar o arhivoltă romanică. În anul 1575, Eufrosina și Jacob
Biserica fortificată din Alțâna () [Corola-website/Science/325106_a_326435]
-
angajări: Primarul comunei, Ion Andronescu, spune că majoritatea angajaților au ieșit la pensie ori s-au îmbolnăvit și nu mai pot munci. Primarul a afirmat că: Andronescu a terminat Liceul Agro-Industrial din Craiova, devenind astfel tehnician veterinar. Pasionat de această latură, primarul mai practică și astăzi meseria sa. Primarul a afirmat: Ion Andronescu, este de profesie veterinar, însă un mare hobby al său este navigarea pe internet. Fiind atât de pasionat, acesta și-a făcut un cont pe Netlog pe 20
Ion Andronescu () [Corola-website/Science/324528_a_325857]
-
șperaclu pentru a deschide o trapă secretă care ascundea o mică pivniță. Ei îl capturează pe Winter, dar nu înainte ca acesta să tragă două focuri de armă, rănindu-l pe Watson în picior. Pentru un moment, Holmes își prezintă latura sa umană; el este destul de îngrijorat cu privire la rana lui Watson și îl lovește pe falsul Garrideb destul de puternic în cap cu patul unui pistol, provocându-o rană din care curgeau șiroaie de sânge, spunându-i lui Winter că nu ar
Aventura celor trei Garrideb () [Corola-website/Science/324557_a_325886]
-
1 psaltire, 1 ceaslov mare, 3 octoihuri. Multe din aceste obiecte și cărți bisericești au fost donate de enoriași, dar odată cu scurgerea timpului o parte s-au pierdut. Biserică, de dimensiuni mici, are plan în formă de navă, cuiesire pe latura sudică, cu acoperiș în 4 ape, din tablă. De la biserica veche se mai păstrează 6 icoane vechi și câteva cărți vechi din secolul XIX. La vizita protoereului Th Atanasiu în anul 1890 scrie că biserică din lemn este în stare
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
și în domeniul geologiei a fost ani mulți colaborator extern cu Institutul Geologic, a evidențiat în mod deosebit aspectele paleogeografice din toate regiunile pe care le-a studiat. Este primul cercetător care caracterizează și delimitează clar subunitățile de relief de pe latura vestică a Carpaților Orientali. A elaborat și utilizat un sistem original de cartografie geomorfologică, adoptat ulterior de numeroși alți specialiști. O altă contribuție remarcabilă este cea legată de raionarea geomorfologică a teritoriului țării ce se găsește inserată în Monografia geografică
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
fost sființită cu hramul ”Sfântul Gheorghe”, starea bisericii în anul 1947 fiind considerată bună. În anul 2011 biserica a fost reparată, cu această ocazie fiind refăcut acoperișul de șindrilă. De asemenea a fost schimbată o parte din talpa bisericii de pe latura de nord, în interior fiind refăcută pardoseala iar pereții au fost căptușiți cu lambriuri până la jumătate. Cu toate acestea biserica încă are nevoie de lucrări de reparații, fiind ușor înclinată spre nord. Sub aspect constructiv, biserica este caracterizată de un
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
Acoperișul bisericii, în patru ape, este unitar peste întreaga construcție. Spre vest coama acoperișului este străpunsă de turnul-clopotniță ce atinge, în punctul său cel mai înalt aproape 13,80 m. În biserică se intră printr-o singură ușă, amplasată pe latura de vest, în axul bisericii. Prin intermediul acestei intrări, se ajunge în pronaosul bisericii. Cu lungimea de doar 2,18 m și lățimea de 3,71 m, pronaosul este tăvănit cu scânduri de brad având înălțimea de doar 1,81 m
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
lungimea maximă 2,15 m, lățimea maximă 3,71 m, lungimea cu care sunt prelungiți pereții bisericii în absida altarului 1,15 m, lungimea laturilor II și IV ale absidei altarului (laturile care îngustează absida) aproximativ 1,20 m, lungimea laturii care închide absida altarului 2,73 m, retragerea originii bolții absidei altarului de la pereții bisericii 0,4 m iar înălțimea bolții în absida altarului este de aproximativ 3,37 m. Pereții bisericii sunt tencuiți atât în interior cât și în
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
pe pereții de lemn au fost prinse în cuie nuielușe de mesteacăn așezate în diagonală. Câte trei ferestre se regăsesc pe fiecare din laturile de sud și de nord ale bisericii, câte două, paralele pentru fiecare încăpere a bisericii. Pe latura de est a absidei altarului se mai află încă o fereastră, mai mică. În partea de est a bisericii, la colțuri, datorită îngustării absidei altarului, acoperișul se sprijină pe doi stâlpi, ornamentați diferit, care fac legătura dintre talpa bisericii și
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
numit asistent provizoriu la "Laboratorul de Studii Geografice". Fiind primul geograf cu pregătire istorică din cadrul "Catedrei de Geografie", Gh. I Năstase a jucat un rol crucial în dezvoltarea învățământului superior geografic ieșean, realizând, pentru prima dată, îmbinarea între geografie fizică (latura naturală a geografiei) și geografia umană (latura uman-socială a geografiei). În mai 1929 ajunge asistent definitiv al "Laboratorului de Studii Geografice", iar în 1932 capătă funcția de profesor titular la Antropogeografie, după ce își susține teza de doctorat pe tema evoluției
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
Geografice". Fiind primul geograf cu pregătire istorică din cadrul "Catedrei de Geografie", Gh. I Năstase a jucat un rol crucial în dezvoltarea învățământului superior geografic ieșean, realizând, pentru prima dată, îmbinarea între geografie fizică (latura naturală a geografiei) și geografia umană (latura uman-socială a geografiei). În mai 1929 ajunge asistent definitiv al "Laboratorului de Studii Geografice", iar în 1932 capătă funcția de profesor titular la Antropogeografie, după ce își susține teza de doctorat pe tema evoluției cunoașterii Deltei Dunării. În 1938 se înființează
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
în învățământ. Cea dintâi lucrare a lui este o critică a programelor analitice, urmată de o serie de articole în revista ”Cultura Română”, și în final într-o broșură caută să fixeze jaloanele unei noi didactici a geografiei. O altă latură a activității sale se leagă, cum e și firesc, de Geografia matematică, spre care l-a îndemnat pregătirea lui universitară și de tinerețe. Așa se explica apariția remarcabilei sale lucrări ”Numărul în Geografie”, în care caută sa fixeze un temei
Ștefan D. Popescu () [Corola-website/Science/324688_a_326017]
-
preotul Hânza Ioan de la parohia Turda Poiana iar mai recent preotul Ioan Vălean, Ioan Bocoș sau preotul Octavian Mesaroșiu. În urma strămutării, biserica a suferit câteva modificări, printre cele mai importante ce pot fi amintite sunt renunțarea la pridvorul aflat pe latura de sud a bisericii dar și înlocuirea acoperișului de șindrilă cu unul de țiglă. Planul descris de pereții edificiului este unul dreptunghiular prelungit în partea de răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pe latura de sud, biserica are
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
la pridvorul aflat pe latura de sud a bisericii dar și înlocuirea acoperișului de șindrilă cu unul de țiglă. Planul descris de pereții edificiului este unul dreptunghiular prelungit în partea de răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pe latura de sud, biserica are două intrări, la fel ca și alte biserici moțești. Prima dintre intrări conduce spre pronaosul bisericii, azi folosit ca și depozit. Pereții pronaosului acoperiți cu tencuială nefinisată și nezugrăvită delimitează un spațiu cu lungimea de aproximativ
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]