16,589 matches
-
merităm/ Deși votăm./ Spre noi culmi mereu înalte,/ Că el nu ne minte.// În Europa nici în NATO n-am intrat,/ Deși cu toții am sperat./ Nu se mai merită să știm/ Răspunde Iliescu, nu Vadim." Dacă doriți să vă recuperați manuscrisul, îl găsiți la secretariat ( Doru-Lucian Ungureanu, București) * Se poate scrie, cu riscuri mari, dacă nu ai un talent aparte, în dulcele stil clasic, până la sfârșitul veacurilor. Nu forma fixă deranjează, nu strofa, nu terțina, nu distihul surpă gloria poetului clasic
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13673_a_14998]
-
și lada mea sunt în oarecare siguranță și dacă pot spera să le revăd. În ladă trebuie să fi aflând și ceasornicul pe care l-am fost scos de la Simțion." Știm că poetul ținea foarte mult la colecția sa de manuscrise vechi, la manuscrisele și cărțile sale, din care, împrumutându-le, nu i-au fost restituite. La îmbolnăvire ( iunie 1883), de la I. Slavici, unde a locuit, lada cu manuscrise și cărți, au fost duse la inginerul Constantin Simțion, așa cum se dă
Ceasul și inelul lui Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/13670_a_14995]
-
sunt în oarecare siguranță și dacă pot spera să le revăd. În ladă trebuie să fi aflând și ceasornicul pe care l-am fost scos de la Simțion." Știm că poetul ținea foarte mult la colecția sa de manuscrise vechi, la manuscrisele și cărțile sale, din care, împrumutându-le, nu i-au fost restituite. La îmbolnăvire ( iunie 1883), de la I. Slavici, unde a locuit, lada cu manuscrise și cărți, au fost duse la inginerul Constantin Simțion, așa cum se dă de înțeles din
Ceasul și inelul lui Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/13670_a_14995]
-
de la Simțion." Știm că poetul ținea foarte mult la colecția sa de manuscrise vechi, la manuscrisele și cărțile sale, din care, împrumutându-le, nu i-au fost restituite. La îmbolnăvire ( iunie 1883), de la I. Slavici, unde a locuit, lada cu manuscrise și cărți, au fost duse la inginerul Constantin Simțion, așa cum se dă de înțeles din scrisoarea poetului «Iași, 20 octombrie, 1884», adresată tot lui A. Chibici-Revneanu: "Te rog dar, să iei tu lada de la Simțion, dacă nu mai e cu
Ceasul și inelul lui Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/13670_a_14995]
-
îi spun să scrie el, să i se trimeată sau să scriem noi; el ne obiectează însă că degeaba scriem, că s-a împrăștiat totul și nu se mai știe ce s-a făcut." De la ing. Const. Simțion, lada cu manuscrise și cărți au fost transportate direct acasă la T. Maiorescu ( str. Mercur nr. 1), care le-a păstrat până în 1902, când le-a donat Academiei Române. În jurnalul său, Însemnări zilnice, T. Maiorescu a notat: "Luni 15/27 august 1883. Am
Ceasul și inelul lui Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/13670_a_14995]
-
între poeziile sale găsim titluri Rugăciunea unui dac, Sarmis, presupus rege ctitor al Sarmisegetuzei; acțiunea poemului postum Gemenii, construit pe tema romantică a dublului, se petrece în capitala lui Decebal. În Memento mori episodul Dacia este cel mai dezvoltat. Din manuscrise se vede că Eminescu proiecta scrierea unei epopei dacice - există și fragmente în hexametru - și avea redactate destul de multe scene ale unei tragedii avându-l ca erou principal pe Decebal. În fragmentele poetice rămase în manuscrise se întâlnesc adesea personaje
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
cel mai dezvoltat. Din manuscrise se vede că Eminescu proiecta scrierea unei epopei dacice - există și fragmente în hexametru - și avea redactate destul de multe scene ale unei tragedii avându-l ca erou principal pe Decebal. În fragmentele poetice rămase în manuscrise se întâlnesc adesea personaje istorice precum "Boirebist", Oroles, Sarmis, Dochia. Toate acestea ar putea fi interpretate drept o preferință evidentă a lui Eminescu pentru faptele dacilor și, în consecință, o recunoaștere a ponderii lor importante în etnogeneza românească. O asemenea
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
teza conferențiarului austriac conform căruia aceștia proveneau exclusiv din Orient. Discuțiile în legătură cu etnogeneza românească îl interesează în cel mai înalt grad, Eminescu urmărind cu mare atenție teoriile formulate în lumea savantă și în publicistica vremii. Într-o pagină rămasă în manuscris redactată în germană el reacționează față de afirmațiile dintr-un editorial apărut în Neue Freie Prese din Viena la 2 februarie 1871 unde era negată romanitatea românilor. În schimb, el publică o notă despre lucrarea profesorului Jung (la acea dată docent
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
bateri la mașina de scris.) Scriitură, bine zici; dumnezeule, ce ușor se poate scrie cînd nu ai scrupule... De nici un fel. Din contră. Acum, eu, ce am zis: pe rînd, fără să te sperii, îți trimit operele tipărite (vax!) și manuscrisele acceptate și netipărite. Am trei volume de proză, și acum, în 2-3 săptămîni, îmi iese primul mare volum de teatru. 4 piese jucate. Am alte cinci piese, nejucate: foarte sincere, curate și de straniu viitor. Ți le voi trimite. Dar
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
de la sfîrșitul anilor '40, Dumitru Micu: "Dacă memoria nu mă înșeală, Mircea Zaciu și-a destăinuit vocația de prozator înaintea celei de istoric și critic literar, căreia avea să i se consacre. Fapt e că, în 1949-1950, îi citeam în manuscris fragmente de proză narativă. Căci, încă de pe atunci, plănuia să scrie romane. Nu ținea să-și verifice mai întîi posibilitățile în proza scurtă. Am impresia că și pe mine mă privea - scrutător - cu ochiul romancierului. Prezentam pentru el un interes
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
o opacă ignoranță - deși autorii de mai sus erau/sînt, într-un fel ...concetățeni cu universitarii noștri? Și nu vorbim aici de celebra triadă Ionesco-Eliade-Cioran... A nu lua contact cu doamna Monica Lovinescu, deținătoarea exclusivă și de drept a ultimelor manuscrise ale celebrului său părinte, a nu ajunge la operă și a studia pe Eugen Lovinescu - a nu cerceta opera lui George Brătianu, a ignora revistele românești din exil (Limite, Ethos, Caiete de dor, Ființa românească, Revista scriitorilor români, Revue des
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
că sînteți creștini și nu slujiți în latinește!" Și au ordonat, pentru că aveau puterea, care s-a transformat în injuncție eclesiastică, de putere spirituală: "Aduceți aici toate cărțile voastre!" Și au făcut o expediție de adunare a tuturor cărților și manuscriselor liturgice, de istorie etc. care erau scrise în limbile respective, vernaculare, dar mai ales în siriacă, și solemn, după obiceiul din Europa, au făcut un auto-da-fé (care înseamnă act de credință, cum știți), un rug, și la Diamper, în India
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
Z. Ornea Au apărut, în sfîrșit, memoriile lui Const. Beldie. Din păcate, nu în forma lor integrală. Lipsește cel de al doilea volum sau numai capitole importante, aș spune esențiale din substanța manuscrisului. Fiul memorialistului, o figură pitorească a Bucureștilor știută, prin îmbrăcăminte și comportament, mi l-a adus, la Editura Minerva, prin anii șaptezeci (și nu cum crede prefațatorul, dl. inginer Nicolae P. Leonăchescu, prin 1952), le-am citit cu plăcere și
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
mi l-a adus, la Editura Minerva, prin anii șaptezeci (și nu cum crede prefațatorul, dl. inginer Nicolae P. Leonăchescu, prin 1952), le-am citit cu plăcere și admirație, pregătindu-mă să le public. M-am izbit de cerbicia cenzurii. Manuscrisul, în forma pe care am citit-o, avea cîteva ample capitole portret (despre C. Rădulescu-Motru, Nae Ionescu, H. Sanielevici, Emanoil Bucuța și altele de care nu-mi mai amintesc). Firește, cuiul lui Pepelea îl crea capitolul despre prietenul său Nae
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
e, de fapt, o demascare a filosofului și gazetarului. Mi s-a răspuns că deși am dreptate e contraindicat să se publice orice despre Nae Ionescu. N-am izbutit în strădaniile mele. Ani de zile a zăcut în dulapul redacției manuscrisul Beldie, eu refuzînd să-l public fără capitolul Nae Ionescu. Mărturisesc că pentru a facilita necesitatea numeroaselor lecturi făcusem, după manuscris, o copie dactilografiată care a rămas în redacție și după ce fiul memorialistului, dezarmat, venise să ridice originalul prin anii
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
publice orice despre Nae Ionescu. N-am izbutit în strădaniile mele. Ani de zile a zăcut în dulapul redacției manuscrisul Beldie, eu refuzînd să-l public fără capitolul Nae Ionescu. Mărturisesc că pentru a facilita necesitatea numeroaselor lecturi făcusem, după manuscris, o copie dactilografiată care a rămas în redacție și după ce fiul memorialistului, dezarmat, venise să ridice originalul prin anii optzeci. Dar eu mai trăgeam nădejdea că odată, cîndva, voi publica aceste memorii savuroase. În sfîrșit, din 1990 le venise vremea
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
redacție și după ce fiul memorialistului, dezarmat, venise să ridice originalul prin anii optzeci. Dar eu mai trăgeam nădejdea că odată, cîndva, voi publica aceste memorii savuroase. În sfîrșit, din 1990 le venise vremea. Cum prietenul Nicolae Manolescu mi-a cerut manuscrise interzise de cenzură pentru a le publica în România literară, i-am încredințat capitolul despre Nae Ionescu din memoriile lui C. Beldie. A apărut, stîrnind destulă vîlvă. Tocmai cînd mă pregăteam să trimit la tipar memoriile, cineva din familia de
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
cineva din familia de moștenitori (mi se pare că era nora memorialistului) mi le-au cerut imperios comunicîndu-mi că vor apărea la Editura " Roza vînturilor" a d-lui Dan Zamfirescu. N-am avut ce face și m-am executat, înmînînd manuscrisul emisarului. Firește, cartea nu a apărut. Risc o ipoteză. Dl. Dan Zamfirescu, un fan al directorului Cuvîntului, a refuzat să publice acest capitol și... l-a făcut pierdut. Dacă ipoteza mea nu se verifică întrebarea, neliniștită, rămîne. Ce s-a
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
că au apărut aceste plăcute, extraordinare memorii ale lui Const. Beldie. Dar, încă o dată, unde sînt capitolele lipsă sau chiar al doilea volum al său? P.S. Mulțumiri călduroase editurii Albatros pentru apariția acestei frumoase ediții. Firește, editura Albatros a publicat manuscrisul ce i s-a încredințat, și nu cade în responsabilitatea ei absența capitolelor menționate. Constantin Beldie, Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1906-1950), Ed. Albatros, 2000.
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
a sa schiță istorică și introductivă despre cenzura în România. La noi, țară de religie ortodoxă, cenzura religioasă are la origine un index slav din 1646, varianta ortodoxă a unui document apusean mai vechi. De fapt, la noi a funcționat manuscrisul din 1667-1669, tradus din slavonă intitulat "Cărțile cele mincinoase pe care nu se cade a le ținea și a le ceti drept credincioșii Hristiani". Oricum, circulația cărților de cult nu era liberă încît în Pravila de la Govora (1640) se precizează
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
zâmbetul lui cel mai încântător de iepuraș complice. - Știu la perfecție - confirmă -: Cizme ghintuite călcând peste porțelanuri de Saxa. La asta vă referiți, așa-i?... Slujnice în rochii de seară. Tot felul de spoi-tingir’ care se șterg la cur cu manuscrise miniate. Fargas făcu o mișcare de aprobare. Zâmbea, mulțumit. Apoi șchiopătă până la bufet să ia celălalt pahar. - Cred - spuse - că o să beau și eu un coniac. Ciocniră în tăcere privindu-se în ochi, ca doi membri ai unei confrerii secrete
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
dacă aș vinde tot, n-aș mai avea de ce să trăiesc; prin urmare nu mi-ar mai păsa deloc că nu mai am probleme. Corso arătă spre un șir de cărți foarte deteriorate. Se găseau acolo mai multe incunabule și manuscrise, dar nici unul, judecând după legătură, nu era posterior secolului al XVII-lea. - Aveți multe ediții vechi de romane cavalerești... - Da. Moștenite de la tatăl meu. Obsesia lui era să strângă la un loc cele nouăzeci și cinci de cărți din biblioteca
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Impresii > SE COC CIREȘELE! Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 154 din 03 iunie 2011 Toate Articolele Autorului „Se coc cireșele, Sute de sute, Culeg fete multe. Asta-mi place, Asta o vreau, Asta ție, ție nu ți-
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
de seamă poet al veacului său", a sosit în Transilvania la invitația principelui Gabriel Bethlen. Timp de 12 ani a adunat material pentru lucrarea „Dacia antiqua", inclusiv colindând ținuturile transilvane. În anul 1639 moare răpus de ciumă la Danzig, iar manuscrisul său a dispărut în condiții suspecte! Iată câteva nemuritoare versuri scrise de acest poet, necunoscute publicului din țara noastră: „Călcând în goană goții Din depărtate Asii Cu alții-n șir grăbit grăbit Venind pe cai gonaci Al Daciei și-al
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
de seamă poet al veacului său", a sosit în Transilvania la invitația principelui Gabriel Bethlen. Timp de 12 ani a adunat material pentru lucrarea „Dacia antiqua", inclusiv colindând ținuturile transilvane. În anul 1639 moare răpus de ciumă la Danzig, iar manuscrisul său a dispărut în condiții suspecte! Iată câteva nemuritoare versuri scrise de acest poet, necunoscute publicului din țara noastră:„Călcând în goană goțiiDin depărtate AsiiCu alții-n șir grăbit grăbitVenind pe cai gonaciAl Daciei și-al RomeiPe greci să îi
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]