14,670 matches
-
din cauza unei otite care îi va afecta definitiv auzul la urechea stîngă, se clasează al doilea. </br>Termină gimnaziul ca șef de promoție în 1923 și se înscrie la Liceul "I.C. Brătianu" din Pitești, unde îl are ca profesor de matematică pe Ion Oncica, renumit pentru capacitatea și exigența sa. Tot acum îl găsim și extremă dreaptă în echipa de fotbal „Năluca” a orașului Pitești, marcînd unicul gol într-un meci cu celebra echipă „Chinezul” din Timișoara în care l-a
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
din țară cu această opțiune!), ținînd cont de dificultățile materiale ale părinților, în 1927 se decide să se înscrie la Facultatea de Științe din București, la care durata studiilor era de numai 3 ani. Urmează în paralel atît Secția de Matematică cît și pe aceea de Fizico-Chimice, intenția sa inițială fiind aceea de a se dedica cercetării în domeniul fizicii matematice. În timpul studenției este ales director al Căminului Studențesc Dîmbovițean. În calitate de membru în comitetele Societății Studențesti de Matematică și Fizico-Chimice conduce
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
atît Secția de Matematică cît și pe aceea de Fizico-Chimice, intenția sa inițială fiind aceea de a se dedica cercetării în domeniul fizicii matematice. În timpul studenției este ales director al Căminului Studențesc Dîmbovițean. În calitate de membru în comitetele Societății Studențesti de Matematică și Fizico-Chimice conduce la 1 decembrie 1928 delegația de 20 de studenți la serbările de la Alba Iulia prilejuite de împlinirea a 10 ani de la Unire. </br>La 30 iunie 1930, după doi ani și opt luni de la începerea studiilor, obține
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
delegația de 20 de studenți la serbările de la Alba Iulia prilejuite de împlinirea a 10 ani de la Unire. </br>La 30 iunie 1930, după doi ani și opt luni de la începerea studiilor, obține cele două licențe. Avea să profeseze numai matematica, deși în facultate a frecventat cu regularitate numai cursul de geometrie analitică al lui Gheorghe Țițeica, întrucît cea mai mare parte din timp îi era ocupată cu cursurile și mai ales cu laboratoarele de la fizico-chimice, la care prezența era obligatorie
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
să predea la Școala Comercială Superioară de Fete și la Școala de Meserii din Târgoviște. În 1931 se înscrie la examenul de capacitate, care îi dădea dreptul de a fi numit titular la o catedră. Își alege ca specialitate secundară matematicile financiare, care îi va fi utilă la titularizările ulterioare. Deși se numără printre cei care au promovat examenul, din cauza situației create de criza mondială rămîne fără catedră. Ministrul Nicolae Iorga găsește totuși soluția de a încadra profesorii bărbați, reușiți la
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
la liceele de fete. Alege Liceul de Fete din Cîmpulung Muscel, unde funcționează numai două săptămîni, după care este detașat la cerere la Liceul Comercial de Băieți din Tîrgoviște, pentru a-și putea satisface și stagiul militar. Aici a predat matematica și contabilitatea în anul școlar 1931/ 1932. În anul școlar 1932/1933, schimbîndu-se guvernul, se anulează măsura guvernului anterior și redevine suplinitor la aceleași școli ca în primul an de activitate. În mai 1933, deprimat de situația incertă în care
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
1933, deprimat de situația incertă în care se găsea, participă la concursul inițiat de ministrul Virgil Madgearu în acțiunea de modernizare a aparatului fiscal, pentru ocuparea a 52 de posturi de administrator financiar, la care erau admiși și licențiați în matematici. Deși se clasează pe locul 2, putînd să rămînă în minister, solicită din motive personale un județ mai depărtat de București. Alege Tutova, cu capitala Bîrlad, un județ în care principalii datornici erau marii proprietari și notabilitățile locale. Depinzînd direct
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
Haret” din Ploiești, în după amiaza zilei de 30 iunie 1934, îl determină să se urce în tren pentru a fi a doua zi, cînd se întrunea comisia de numiri, la București. Obținerea catedrei era condiționată de specializarea secundară în matematici financiare, pe care o deținea. Obținînd numirea, se hotărăște să renunțe la cariera de la Ministerul de Finanțe și pe 1 septembrie participă la festivitatea de deschidere a anului școlar. Este numit director de studii la internat, împreună cu profesorul Nicolae Simache
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
din Ploiești a „Societății de Științe Matematice și Fizice” care se constituise sub președinția lui Grigore Moisil, funcție pe care o va deține fără întrerupere, alternînd-o cu aceea de președinte, pînă la pensionare. În același an, la prima olimpiadă de matematică, organizată in Ploiești înainte de a se generaliza în toată țara, punctajul maxim este obținut de patru elevi ai săi. Cercul de matematică al elevilor săi este popularizat în întrega țară. În 1950, la apariția primei pagini a rezolvatorilor de probleme
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
deține fără întrerupere, alternînd-o cu aceea de președinte, pînă la pensionare. În același an, la prima olimpiadă de matematică, organizată in Ploiești înainte de a se generaliza în toată țara, punctajul maxim este obținut de patru elevi ai săi. Cercul de matematică al elevilor săi este popularizat în întrega țară. În 1950, la apariția primei pagini a rezolvatorilor de probleme în Gazeta Matematică și Fizică, două treimi din aceștia erau elevii săi. De acum înainte devine unul din principalii promotori ai înnoirii
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
popularizat în întrega țară. În 1950, la apariția primei pagini a rezolvatorilor de probleme în Gazeta Matematică și Fizică, două treimi din aceștia erau elevii săi. De acum înainte devine unul din principalii promotori ai înnoirii modului de predare a matematicii. Va publica articole și va redacta probleme pentru Gazeta Matematică și Fizică A și B, în ale căror comitete de conducere va fi membru, va experimenta metode noi de predare și manuale noi, va elabora noi manuale. Valul de arestări
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
duce pînă la capăt trei serii de elevi: între 1953-1956 (durata liceului se redusese la 3 ani), 1956-1960 și 1960-1964. Abordează un mod de pregătire diferențiat, pe lîngă lucrul cu întreaga clasă, antrenîndu-i pe elevii buni in activitatea cercului de matematică. Rezultatele aveau să apară curînd. Elevul său Andrei Chirică, primul secretar al cercului de matematică, avea să fie în 1955 și primul premiant la faza finală a Olimpiadei Naționale de Matematică. În perioada 1955-1964, din totalul de 391 de premianți
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
3 ani), 1956-1960 și 1960-1964. Abordează un mod de pregătire diferențiat, pe lîngă lucrul cu întreaga clasă, antrenîndu-i pe elevii buni in activitatea cercului de matematică. Rezultatele aveau să apară curînd. Elevul său Andrei Chirică, primul secretar al cercului de matematică, avea să fie în 1955 și primul premiant la faza finală a Olimpiadei Naționale de Matematică. În perioada 1955-1964, din totalul de 391 de premianți la fazele finale ale Olimpiadei Naționale de Matematică, 113 au fost din București și 43
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
clasă, antrenîndu-i pe elevii buni in activitatea cercului de matematică. Rezultatele aveau să apară curînd. Elevul său Andrei Chirică, primul secretar al cercului de matematică, avea să fie în 1955 și primul premiant la faza finală a Olimpiadei Naționale de Matematică. În perioada 1955-1964, din totalul de 391 de premianți la fazele finale ale Olimpiadei Naționale de Matematică, 113 au fost din București și 43 de la liceul Ion Luca Caragiale din Ploiești, dintre care 23 fiind elevii săi. În anul 1958
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
Andrei Chirică, primul secretar al cercului de matematică, avea să fie în 1955 și primul premiant la faza finală a Olimpiadei Naționale de Matematică. În perioada 1955-1964, din totalul de 391 de premianți la fazele finale ale Olimpiadei Naționale de Matematică, 113 au fost din București și 43 de la liceul Ion Luca Caragiale din Ploiești, dintre care 23 fiind elevii săi. În anul 1958, au fost 5 premianți din București și 4 de la Liceul „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, toți elevi
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
clasa a X-a au fost premiați 1 elev din București, 4 elevi din restul țării și 5 elevi ai săi. În același an un elev al său, Basarab Nicolescu, se clasează pe primul loc la prima Olimpiadă Internațională de Matematică. Alți elevi eminenți ai profesorului , din aceeași promoție, au fost Ioan Tomescu și Virgil Petrescu. În 1964, pentru rezultatele deosebite obținute, lui Ion Th. Grigore i se acordă titlul de "profesor emerit". Curînd după aceea avea să fie numit în
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
Ioan Tomescu și Virgil Petrescu. În 1964, pentru rezultatele deosebite obținute, lui Ion Th. Grigore i se acordă titlul de "profesor emerit". Curînd după aceea avea să fie numit în Consiliul Superior al Învățămîntului de Cultură Generală. După 1967, predă matematica după programa claselor speciale de matematică, la prima clasa specială de fizică, la care este și diriginte. In 1968 participă la Congresul UNESCO, ținut la București, cu caracter metodic, privind învățămîntul de cultură generală. În 1970 este pensionat. A mai
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
1964, pentru rezultatele deosebite obținute, lui Ion Th. Grigore i se acordă titlul de "profesor emerit". Curînd după aceea avea să fie numit în Consiliul Superior al Învățămîntului de Cultură Generală. După 1967, predă matematica după programa claselor speciale de matematică, la prima clasa specială de fizică, la care este și diriginte. In 1968 participă la Congresul UNESCO, ținut la București, cu caracter metodic, privind învățămîntul de cultură generală. În 1970 este pensionat. A mai predat pînă în 1977, la clasele
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
clasa specială de fizică, la care este și diriginte. In 1968 participă la Congresul UNESCO, ținut la București, cu caracter metodic, privind învățămîntul de cultură generală. În 1970 este pensionat. A mai predat pînă în 1977, la clasele speciale de matematică. La 12 februarie 1978, un comitet de inițiativă în frunte cu Gheorghe Anastasiade din promoția 1943 a liceului comercial și Mircea Gociman din promoția 1952 - "Nichita Stănescu" a Liceului Ion Luca Caragiae, a reușit să organizeze o festivitate omagială la
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
Gazetei Matematice a apărut articolul „Profesorul Ion Grigore la 80 de ani”. Primele epigrame au fost publicate în revista Orizont din Timișoara, la 19 iulie 1973, printre acestea numărîndu-se și aceea dedicată fostului elev Nichita Stănescu, care frecventase cercul de matematică între 1949-1952. În martie 1974 publică în ziarul local Flamura Prahovei. În februarie 1975 este cooptat membru al Clubului Epigramiștilor Cincinat Pavelescu din București, la propunerea căruia revista Urzica îi publică o epigramă . De acum înainte va fi nelipsit de la
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
din țară și cu care ocazie se desfășura și un concurs de epigrame. În 1982 cîștigă marele premiu al acestui concurs. În 1976 instituie un premiu care se acordă anual elevilor liceului evidențiați la etapa finală a Olimpiadei Naționale de Matematică, pe care îl suportă material din resursele personale. Cu trecerea timpului, aceste resurse reducîndu-se, pe de o parte ca urmare a unei legislații abuzive care desființase mai întîi îndemnizația de profesor emerit, apoi și dreptul la recalcularea pensiei, iar pe
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
În matematică, polinoamele lui Hermite reprezintă o importanță serie de funcții din clasa polinoamelor ortogonale care au fost introduse pentru prima oara în matematică în secolul al XIX-lea în cadrul studiului probabilităților, ele sunt exemple clasice de polinoame Appell așa cum sunt seriile
Polinoame Hermite () [Corola-website/Science/316296_a_317625]
-
În matematică, polinoamele lui Hermite reprezintă o importanță serie de funcții din clasa polinoamelor ortogonale care au fost introduse pentru prima oara în matematică în secolul al XIX-lea în cadrul studiului probabilităților, ele sunt exemple clasice de polinoame Appell așa cum sunt seriile de polinoame ale lui Bernoulli și Euler. Expresia explicită a termenilor seriei polinoamelor lui Hermite se deduce pe cale analitică prin rezolvarea ecuației
Polinoame Hermite () [Corola-website/Science/316296_a_317625]
-
ale lui Bernoulli și Euler. Expresia explicită a termenilor seriei polinoamelor lui Hermite se deduce pe cale analitică prin rezolvarea ecuației diferențiale al lui Hermite. Aplicțiile directe ale polinoamelor lui Hermite se întâlnesc în domenii precum teoria probabilităților, teoria perturbaților, statistică matematică, fizica. Una din cele mai importante domenii în care utilizarea lor a condus cu succes la rezolvarea unei probleme fundamentale este mecanica cuantică unde utilizarea lor a permis găsirea funcțiilor de stare ale oscilatorului armonic cuantic și implicit a relației
Polinoame Hermite () [Corola-website/Science/316296_a_317625]
-
circumstanțelor dramatice în care s-a născut - printr-o naștere prematură impusă de probleme medicale în a șasea lună de gestație și dusă la bun sfârșit prin mijlocirea unei operații cezariene de urgență. Etgar Keret a făcut studii, neterminate, de matematică, în cadrul unui program interdisciplinar, și una din pasiunile sale sunt artele marțiale. A început să scrie literatură de la vârsta de 19 ani, în timpul serviciului militar, talentul său fiind descoperit apoi de către criticii Haim Haver și Moshe Rom. Între prietenele sale
Etgar Keret () [Corola-website/Science/316311_a_317640]