14,795 matches
-
a gestionat ineficient banii publici dintr-un program guvernamental, În județul Argeș, speculând oportunitățile cadrului instituțional și activând „rețeaua de partid”. Analiza de rețea socială indică faptul că această gestionare, ineficientă pentru cetățean, a banilor publici este efectul unui comportament rațional al membrilor PSD. Primul obiectiv al studiului constă În prezentarea ansamblului conceptual ce definește conținutul analizei de rețea și al teoriei schimbului În rețea. Al doilea obiectiv constă Într-un demers demonstrativ al cărui obiect este acela de a arăta
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ca variație generată de tipul regulilor de schimb al resurselor, de cantitatea de putere concentrată la nivelul fiecărei poziții de rețea și de natura stimulentelor create În structura de rețea. Al patrulea obiectiv constă În prezentarea impactului pe care comportamentele raționale individuale ale actorilor unei rețele de schimb Îl au asupra organizațiilor de tip politic. Studiul poate fi privit sub forma unui model de analiză a felului În care resursele sunt tranzacționate În cadrul unei rețele de schimb. Acest model de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mult de 48 de unități. În rețeaua de schimb nr.1 (prezentată anterior), nodul Consiliul Județean Argeș ocupă poziția cea mai puternică. În aceste condiții, schimbul de resurse În rețeaua de schimb nr. 1 trebuie să se realizeze, În mod rațional, la un punct de echilibru de Consiliul Județean Argeș - Ti 16:8, respectiv Consiliul Județean Argeș - Pj 16:8. Schimbul trebuie să se realizeze la un punct de echilibru de 16:8 din două motive: a) nodul Consiliul Județean concentrează
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să evite excluderea de la relația de schimb, fiecare Ti, respectiv Pj, va coborî oferta de contractare a serviciilor către limita de rezistență de opt unități. Consiliul Județean Argeș, dorind să gestioneze eficient banii publici, va viza un punct de echilibru rațional de schimb cât mai aproape de 16:8 (adică, din cele 24 de unități pe care le are la dispoziție, Consiliul Județean Argeș va Încerca să cheltuiască cât mai puțin, undeva În jurul valorii de opt unități). Situația descrisă mai sus este
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
se Îndrepte, În mod firesc, În direcția punctului de echilibru de schimb 16:8, deoarece: a) Consiliul Județean Argeș deține indicele (structural și relațional) de putere cel mai mare (În raport cu celelalte noduri de rețea)1; b) din punct de vedere rațional, În relația de schimb cu celelalte noduri, rezultatul care va avantaja cel mai mult CJ Argeș este cel de schimb la 16:8; c) cadrul legislativ existent conține prevederi ce Împiedică CJ Argeș să-și modifice comportamentul În direcția Îmbunătățirii
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nu controlează deciziile CJ Argeș, caz În care beneficiile pe care le obține sunt echivalente cu cele pe care le obțin membrii OJ PSD Argeș (fonduri pentru filiala de partid). Comparând cele două categorii de beneficii, din punct de vedere rațional, prefectul ar trebui să adopte al doilea comportament descris (acela de a nu controla deciziile CJ Argeș). Atragerea de fonduri pentru partidul din care face parte este mult mai importantă pentru prefect decât beneficiile de „simplu cetățean” pe care le-
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cunoscuta sa lucrare "Teoria legislației" că menținerea securității juridice, ca funcție protectoare a dreptului, reprezintă cel mai important scop al acestuia. El credea în posibilitatea unei complete codificări științifice condiție a îndeplinirii funcției amintite -, realizabilă după fundamentarea legislației pe principii raționale. Există o serie de lucrări care atestă vechimea și extinderea preocupărilor de elaborare științifică a dreptului 1. Dimitrie Gusti, personalitate marcantă, universitară și științifică a perioadei interbelice, considera legiferarea ca o experiență socială, deosebit de delicată și fragilă, arătând că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
constrângerii nu au fost luate în considerare sau au fost greșit dozate. Cităm și o altă concluzie la care ajunge E.A. Poulopol: Teoria pură a tehnicii legislative din punctul de vedere al eficacității legii își pierde mult din valoarea sa rațională sau logică și, în fond, e indiferentă. Tehnica legislativă va fi o operă practică cu scopul precis limitat de a realiza o operă legislativă eficace care judecă pragmatic, să-și producă efectul său: legea să aibă succes. Dacă legea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de unde provin. Legisprudența reprezintă în opinia amintită teoria principiilor care orientează activitatea legiuitorului. Ocupându-se de principiile Legisprudenței, Luc J. Wintgens evidențiază, ca primă îndatorire a acesteia, justificarea ce constituie parte a procesului de legitimare. El caracterizează Legisprudența, ca teorie rațională a legislației, care constă în elaborarea ideii de libertate, ca principiu, justificarea legislației fiind concepută ca proces de cântărire a limitărilor externe, morale și politice ale libertății. Semnalând că, în literatura de specialitate se face o distincție netă între Legistica
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dezvoltat de revoluția franceză. Sieyes definește națiunea ca fiind o persoană juridică suverană care adună la un loc toți cetățenii statului fără nicio distincție de ordin etnic. Națiunea este considerată în acest sens ca o asociere de oameni liberi și raționali, determinată de o serie de raporturi de solidaritate și interese. Unii autori de drept afirmau chiar că națiunile au un "suflet general" și o veritabilă unitate morală, limba constituind unul dintre elementele esențiale. Termenul "națiune" este definit în dicționare și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la tot ceea ce aducea a prost gust, grosolănie și spirit suburban. Era modest, harnic, nu se dădea înapoi de la nici un fel de munci, fie ele oricât de prozaice. Tare precum granitul în materie de principii, oricând gata însă pentru compromisuri raționale, pasionat și, în același timp, lucid, tăios ca un brici față de impertinență și impostură, coseur cât stă bine, plin de vervă, dar și capabil să asculte pe alții cu atenție și deferență, inepuizabil în inventivitate și imbatabil în argumente, Valentin
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a argumenta c] anumite comportamente (că, de exemplu, folosirea contraceptivelor) sunt greșite. Etică kantian] ONORA O’NEILL Numeroși teoreticieni etici contemporani evoc] idei care își au originile în scrierile etice ale lui Kant. Preceptul kantian conform c]ruia toate fiintele raționale trebuie s] se supun] unui „imperativ categoric” derivat din legea universal] a rațiunii a fost pe cât de aclamat, pe atât de criticat. Eseul explic] teoria kantian] și analizeaz] cele mai frecvente critici aduse acesteia. Tradiția contractului social WILL KYMLICKA Poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel încât s] ne atingem interesele proprii. Adepții egoismului psihologic consider] c] toți facem oricum acest lucru, deci ideea nu mai are nevoie de sprijin suplimentar. Alți adepți ai egoismului cred cu ț]rie c] urm]rirea intereselor proprii este modul rațional, chiar etic, de a tr]i. În ciuda îndoielilor legate de considerarea egoismului drept o teorie etic], acesta ofer] un r]spuns provocator la întrebarea practic] fundametal] legat] de felul în care trebuie s] tr]im. Deontologia contemporan] NANCY (ANN) DAVIS
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exercițiu de meditație, orientat spre diverse aspecte care fac obiectul concentr]rii. Practică meditativ] s-a extins și în sfera activit]ților zilnice, consolidând morală individual]. În acest sens, etică budist] integreaz] o multitudine de elemente care țin de implicarea rațional] în analiz] și argumentare, de urm]rire a unor norme de conduit] și a unui stil de viat], cât și de anumite forme de manifestare social], precum și de formare și dezvoltare a personalit]ții. Pentru a înțelege originea budist] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
graduale. Avem de-a face cu persoane cum ar fi „mama”, „fiica”, „aproapele” sau „mentorul” — idee aflat] în opoziție cu viziunea kantian] asupra individului în calitatea sa de simpl] persoan] sau subiect. La Kant, temeiul respectului moral îl constituie caracterul rațional al subiectului (persoanei) moral (capitolul 14, „Etică lui Kant”). În teoria etic] a lui Confucius, sentimentul meritului cunoaște o slab] manifestare. Acest lucru este valabil și în cazul atitudinilor deontologice obișnuite, cum ar fi condțiile categorice de a spune adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în persoana profetului Mohamed, considerat și ultimul din seria mesagerilor lui Dumnezeu. Regretatul Fazlu Rahman, renumit savant în gândirea islamic] la Universitatea din Chicago și gânditor musulman modern, susținea c], în faza să inițial], islamismul a demarat că o preocupare rațional] și moral] profund] de a reforma societatea, si c] aceast] intenționalitate moral] a fost conceput] în așa fel încât s] încurajeze un angajament fâț] de raționalizare și discurs rațional. Că și alte tradiții religioase, în special creștinismul și iudaismul, islamismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c], în faza să inițial], islamismul a demarat că o preocupare rațional] și moral] profund] de a reforma societatea, si c] aceast] intenționalitate moral] a fost conceput] în așa fel încât s] încurajeze un angajament fâț] de raționalizare și discurs rațional. Că și alte tradiții religioase, în special creștinismul și iudaismul, islamismul, indentificase cu precizie semnificația sursei autorit]ții morale pentru a r]spunde la întrebarea: „Ce trebuie și ce nu trebuie f]cut?”. Dumnezeu, în afar] de a dezv]lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
autorit]ții morale pentru a r]spunde la întrebarea: „Ce trebuie și ce nu trebuie f]cut?”. Dumnezeu, în afar] de a dezv]lui omenirii voința să, o îndeamn] s] foloseasc] rațiunea în dezlegarea revelației. O pare a acestei investigații raționale i-a determinat pe musulmani s] elaboreze reguli pentru un comportament etic și principii care s] constituie baza acestora. Pe parcursul timpului, relația dintre Coran și viața Profetului, considerat] un model de comportament, va fi, la rândul s]u, elaborat] pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clar] între bine și r]u, fapt care nu este un subiect al vicisitudinii umane. Creând din voința divin] un fundament pentru elaborarea unui cod moral, oamenilor li se acord] o oportunitate de a r]spunde prin dezvoltarea unei conștiințe raționale care s] poat] susține validitatea revelației. Deci, acțiunea uman] poate porni de la o bâz] mai extins] dac] rațiunea, ca rezultat al revelației, este aplicat] pentru a elabora criterii în vederea cuprinderii tuturor acțiunilor și deciziilor umane. Aceste teme sunt expuse în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care va trebui s] îl recupereze prin lupte și prin dep]șirea sl]biciunilor de pe p]mânt, aren] care permite alegeri și acțiuni. În final, el își recupereaz] statutul, recunoscând capacitatea de întoarcere la cursul bun al lucrurilor prin înțelegerea rațional] a eșecului s]u și dep]șind nevoia de a înl]tură rațiunea și de a testa limitele impuse de porunca divin]. Povestea lui Adam reflect] întregul potențial al binelui și al r]ului deja existent în ființă uman] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din întreaga gândire și civilizație musulman]. iii. Abord]rile teologice și tradiționaliste Tranziția înspre ceea ce Marshall Hodgson numea civilizația „islamicat]” a marcat dou] tipuri de începuturi morale și intelectuale. Amândou] s-au inspirat din textele fundamentale islamice și din procesele raționale autoreflexive. Prima categorie presupunea, în cazul celor dintâi musulmani, o trecere de la o cultur] arab] preislamic], bazat] în primul rând pe tradiția local] și oral], la una bazat] pe un text revelat, a c]rui p]strare și notare, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
facilitate de prezență înv]taților evrei și creștini, au stimulat o preocupare pentru modul în care perspectivele morale și religioase ar putea fi reconciliate cu modalit]ți de investigare intelectual]. Apariția unei tradiții de cercetare intelectual] bazat] pe aplicarea mijloacelor raționale în procesul de înțelegere al injuncțiilor coranice a dus la practicarea, în rândul musulmanilor, a unei discipline devotate studiului vorbirii literale (kalam, adic] cuvântul lui Dumnezeu). Scopurile acestei discipline erau de natur] teologic], în sensul în care utilizarea rațiunii trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adopt] cadrul filosofic de invetsigare și cei care îl afirm] pe cel juridic. În concluzie, diferiții filosofi musulmani, prin extinderea sau revizuirea ocazional] a noțiunilor clasice anterioare, au legat etică de cunoașterea teoretic], care urma s] fie dobândit] prin mijloace raționale. Pornind de la premisa c] ființele umane sunt raționale, virtuțile și calit]țile pe care le acceptau și le practicau erau considerate drept modalit]ți de atingere a scopului indivizilor și al comunit]ții. Acest scop era fericirea. v. Etică în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îl afirm] pe cel juridic. În concluzie, diferiții filosofi musulmani, prin extinderea sau revizuirea ocazional] a noțiunilor clasice anterioare, au legat etică de cunoașterea teoretic], care urma s] fie dobândit] prin mijloace raționale. Pornind de la premisa c] ființele umane sunt raționale, virtuțile și calit]țile pe care le acceptau și le practicau erau considerate drept modalit]ți de atingere a scopului indivizilor și al comunit]ții. Acest scop era fericirea. v. Etică în tradiția Shi’a Printre adepții Shi’a, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Shi’a, atât gardianul Coranului și a înv]ț]turii Profetului, cât și interpret și ghid în vederea elabor]rii și a sistematiz]rii viziunii coranice pentru individ și societate. Șiismul, asemenea primelor școli teologice și filosofice, a afirmat utilizarea discursului rațional și intelectual și s-a dedicat sintetiz]rii și dezvolt]rii elementelor potrivite, prezente în alte religii și tradiții intelectuale din afara Islamului. Un exemplu de oper] etic] care aparține unui scriitor șiit este cunoscută Etică nasirian], scris] de Nasir al-din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]