19,447 matches
-
aibă conducere orașului. În esență, este vorba de formarea omului ca ființă rațională, eliberată de impulsuri și pasiuni lumești. El propune ca, modalitățile de realizare a educației trebuie să fie în armonie cu scopul propus. Mai întâi, se vor educa simțurile copilului, asemănate cu porțile acelui oraș, care este sufletul. „Locuitorii” orașului sunt diferitele puteri sufletești, curajul, dorința și rațiunea, de care, ca educatori, trebuie să ne apropiem cu grijă, căci fiecăruia îi corespunde atât o virtute cât și un defect
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
orașului sunt diferitele puteri sufletești, curajul, dorința și rațiunea, de care, ca educatori, trebuie să ne apropiem cu grijă, căci fiecăruia îi corespunde atât o virtute cât și un defect. Educația vorbirii primează față de educația auzului, mirosului, văzului și a simțului tactil. Pentru gură „uși și zăvoare de aur, nu de lemn sau de fier”, acestea reprezentând „cuvintele lui Dumnezeu”. Al doilea simț vizat este auzul, pentru care se vor lua măsuri ca să nu fie afectat prin cuvinte necuviincioase sau injurii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
corespunde atât o virtute cât și un defect. Educația vorbirii primează față de educația auzului, mirosului, văzului și a simțului tactil. Pentru gură „uși și zăvoare de aur, nu de lemn sau de fier”, acestea reprezentând „cuvintele lui Dumnezeu”. Al doilea simț vizat este auzul, pentru care se vor lua măsuri ca să nu fie afectat prin cuvinte necuviincioase sau injurii. O altă importantă „poartă” a sufletului este mirosul. Acesta se impune a fi păzit, întrucât poate stimula plăceri neconfome demnității umane. A
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
deosebit de greu de păzit. De aceea, acestuia i se prescriu legi severe: copilul să fie ferit de priveliști rușinoase, să i se îndrepte atenția către frumusețea cerului, soarelui, stelelor, florilor, pământului etc. Ultima poartă a sufletului care trebuie educată este simțul tactil, prezentat la nivelul întregii suprafețe a corpului. Educarea acestui simț presupune îndepărtarea copilului de la viața leneșă și molatecă. Pentru a-i educa pe copii este necesar ca profesorul să știe să se coboare la nivelul lor și să-i
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
severe: copilul să fie ferit de priveliști rușinoase, să i se îndrepte atenția către frumusețea cerului, soarelui, stelelor, florilor, pământului etc. Ultima poartă a sufletului care trebuie educată este simțul tactil, prezentat la nivelul întregii suprafețe a corpului. Educarea acestui simț presupune îndepărtarea copilului de la viața leneșă și molatecă. Pentru a-i educa pe copii este necesar ca profesorul să știe să se coboare la nivelul lor și să-i ajute pe toate căile posibile, ceea ce nu este ușor, căci a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mai ales biruința Sa asupra morții, prin care au împăcat lumea cu Dumnezeu, elevii au posibilitatea să și desăvârșească imaginea pe care o au despre Mântuitorul. Sfânta Liturghie îl pregătește pe elev pentru viața în comunitate, în colectivitate, trezindu-i simțul solidarității umane, prin faptul că toți credincioșii se roagă unii pentru alții. Atmosfera și lucrarea tainică a Sfintei Liturghii pot influența în mod deosebit predispoziția religioasă a elevilor și să o dezvolte în asemenea măsură încât ei să fie capabili
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cunoască elevii, să știe momentul și modul în care să folosească aprecierile, să nuanțeze și să diversifice aceste forme pentru a nu crea invidie și suspiciune între ei. 3.3. Dezvoltarea conduitei civilizate la elevi prin orele de dirigenție „Bunul simț e geniul umanității” (Goethe) În cadrul procesului educativ desfășurat în școală, noua arie curriculară Consiliere și orientare are ca scop: formarea personalității elevului și pregătirea lui pentru o integrare ușoară și rapidă în societate. Dezvoltarea cognitivă a elevilor nu este suficientă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
grup. Elevii trebuie să simtă și ei că trăiesc în adevărul cel mai adânc al vieții, care le împărtășește lumină, iubire, înțelegere, să știe pentru ce trăiesc pe acest pământ. În felul acesta se trezește în sufletele lor glasul divinului, simțul adevărului, al frumosului și al binelui. Grupul-clasă are o influență majoră în dezvoltarea personalității moral-religioase a fiecărui membru, prin configurația și intensitatea relațiilor interpersonale, a fenomenelor ce apar pe baza lor: de comunicare, de influențare, de colaborare, de competiție. Rezultatele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
interesului de cunoaștere, a curiozității epistemice și a nevoii de autorealizare. Ea presupune totodată, „o pregătire psihologică” continuă în raport cu noile coordonate ale vieții sociale și personale. Fără această învățare psihologică, susține Dumazedier, există pericolul ca valorile, imaginea de sine și simțul identității, relațiile interpersonale să fie perturbate, alterate sau anihilate(apud. C. Dumitriu, op. cit, p.5). Astfel, individul uman „nepregătit psihosocial” pentru schimbare poate deveni alienat față de sine, de ceilalți, de activitate, nereușind să mai controleze interacțiunea sa cu existența
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
simboluri sau scheme ca matematicienii, fizicienii sau chimiștii, ci mai degrabă organizează tiparele observate clasificându-le și categorisindu-le. Inteligența kinestezică - Dominația acestei inteligențe aduce după sine gândirea în mișcări și folosirea corpului în moduri sugestive și complexe. Ea implică simțul timpului și al coordonării mișcărilor întregului corp și ale mâinilor în manipularea obiectelor. O au cu precădere dansatorii, sculptorii, sportivii, actorii. Inteligența interpersonală - Înseamnă a gândi despre alte persoane și a le înțelege, a avea empatie, a recunoaște diferențele dintre
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
următoarele atitudini: încrederea în forțele proprii și înclinația pronunțată către realizarea de sine, interesele cognitive și atașamentul față de profesie, atitudinea antirutinieră, cutezanța în adoptarea de scopuri neobișnuite și îndepărtate, perseverența în căutarea de soluții, predispoziția către revizuirea continuă a proiectului, simțul valorii și atitudinea valorizatoare, atitudini direct creative constând din simtamantul noului, receptivitatea față de nou, respectul față de originalitate etc. (G. Dumitriu, 1999, p.6). În consens cu punctele de vedere exprimate de psihologi, susținem ideea că pentru a se angaja în
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
înainte de cunoscuta acțiune uzurpatoare a monstruoasei coaliții), destinul tragic al domnitorului primei Uniri, sacrificat pentru ideea prințului străin, care apărea atunci majorității politicienilor și intelectualilor (nu însă și lui Hasdeu), ci și calități literare incontenstabile. În plus, expresivitatea și bunul simț cu care sunt evocate, într-o ambianță de autentică de esență baladescă, fapte istorice îndeobște puțin cunoscute, ne fortifică, dragi elevi, speranța efectuării unei bune alegeri pentru inaugurarea acestei rubrici, ale cărei scopuri - de informare și de sensibilizare a voastră
INTERFERENȚE ISTORICE ŞI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ ŞTEFAN TOMŞA VODĂ ŞI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564). In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
1989:141), iar Mauthner afirmă că „omul nu va putea depăși niciodată o descriere metaforică a lumii, nici cu ajutorul limbajului comun, nici cu acela al limbajului filosofic...cuvintele sunt, în cazul cel mai bun, metafore a ceea ce este perceput prin simțuri.” (apud A. S. Janik, în „Secolul XX”, 1988:230). Cei doi gânditori sesizează, odată în plus, ceea ce au observat și alții, precum Kant, anume că o cunoaștere a lumii este mai curând o construcție a spiritului, logosului nostru (înțeles atât ca
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
poate fi decât impresionabilă și predispusă la a înghiți orice idee frumoasă, indiferent de valoarea de adevăr a acesteia. Totuși, limbajul metaforic „se impune sau nu se impune în funcție de individ” astfel încât, individul- receptor care abordează orice propunere discursivă cu un simț critic, ce izvorăște dintr-un „instinct al adevărului” și nu dintr-un spirit al contrazicerii, va putea distinge între ornamentul care îmbracă un conținut veridic de unul care nu e altceva decât un joc al sensurilor lipsit de referință. El
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
dintr-un spirit al contrazicerii, va putea distinge între ornamentul care îmbracă un conținut veridic de unul care nu e altceva decât un joc al sensurilor lipsit de referință. El va gusta cu plăcere din primul, satisfăcându-și astfel atât simțul estetic cât și „instinctul cunoașterii”, în timp ce pe al doilea recunoscându-l ca atare îl va putea exploata ca joc estetic, dar conștient că nu e altceva decât atât. Totuși, simplul joc cu cuvinte le aduce un anumit aport cognitiv, în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
2000:294-295). Prin urmare, accentul cade pe „efectele pe care le au metaforele asupra noastră”, pe faptul că ele sunt „simple evocări”, enunțul metaforic fiind un „simplu stimul”. Noi folosim „o nouă propoziție (metafora n.n.) pentru a stimula organele de simț ale interlocutorului nostru - sperând să obținem astfel acordul cu privire la o propoziție”.(idem: 302,305). Distincția dintre „sensul natural și sensul non-natural (metaforic n.n.)” este strâns legată de distincțiile dintre „stimuli și cunoaștere”, „cauze ale credințelor și rațiuni pentru credință” (idem
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
când realismul însemna: „reprezentarea peisajului așa cum este el, adică în realitatea sensibilă și experiența cotidiană...transcrierea, plecând de la percepția sensibilă a naturii, a elementelor vizuale care pot fi transpuse în pictură printr-un efect iluzionist, capabil să solicite și alte simțuri decât cel vizual (a putea simți, de pildă, umiditatea din aer și din rouă, blândețea soarelui, adierea vântului)”. Realismul pânzei La fuite en Égyptede Elsheimer atinge expresia maximă în luminozitatea înstelată a bolții cerești prin care se construiește pictural: „o
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
dispozitivul proxemic al tabloului. Încrustarea scenei de grădină în spațiul interior, înțeleasă ca intruziune, este văzută ca suprapunere a îndepărtării peste distanța intimă. În termeni antropologici, proximitatea oferă o percepție polisenzorială, marcând o predilecție pentru tangențiere și pentru disponibilitatea tuturor simțurilor. În planul privirii însă distanța personală aduce în plus o acuitate inegalabilă. Beyaert notează și instabilitatea plajelor cromatice din tabloul intitulat La famille du peintre. Rochia neagră a Margueritei se află în relație de coexistență, fără efect de tranziție, cu
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
strânsă conexiune cu interogația fenomenologică enunțată deja de Erwin Straus în Du sens des sens. Contribution à l’étude des fondements de la psychologie: „În ce fel și prin ce mijloace sunt aduse împreună diferitele impresii senzoriale sau impresiile multiple ale simțurilor particulare?... În ce fel rămân unificate impresiile după ce unificarea a dispărut?”. Formularea lui Straus restituie, în accepția lui Beyaert, o dublă tensiune generativă. Una care duce spre sinestezie/synesthésie , alta care provoacă, dimpotrivă, o dehiscență/ dehiscence sinestezică, o separare a
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
între utilizarea spațiilor apropiate și posibilitatea de a resimți, de a trăi experiența senzorială, dincolo de nivelul observației. Rămâne deschisă, pentru că numai lipsită de orice obligație față de adâncimea imaginii și aparținând de drept numai privirii, pictura lui Matisse poate mobiliza alte simțuri. Tocmai în acest sens poate fi valorizată dimensiunea plastică. În final, simțind nevoia validării în cercetare și redefinirii senzației ca element fundamental al parcursului analitic, Beyaert îl citează pe Valery care consideră că senzația este „ceea ce comunică direct evitând monotonia
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Avangarde Narrative Poetry, prezintă narativitatea în moduri nuanțate, referindu-se la narațiunea invizibilă care transpare, într-o manifestare narativă, prin apelul la intuiția narativă, la aparatul narativ senzitiv, la abuzul de coerență narativă sau la feluri în care este solicitat simțul narativității. Privirea, fabula și fabulele ei În Narratology de Gerald Prince apar o serie de considerații de importanță majoră despre narativitate care pot fi valorificate și în abordarea narativă a imaginii. Prince arată că există un acord larg în legătură cu ceea ce
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
relevant locul unde au fost create sau de cine și de ce, ci combinația de linii, forme și culori aflate într-o anume relație. Roger Fry, în An Essay in Aesthetics arată că: „problemele vieții moderne sunt atât de importante încât simțul vederii se specializează în scopul soluționării lor. Cu o admirabilă economie învățăm să vedem numai atât cât să rezolvăm dificultățile imediate. Dar asta înseamnă foarte puțin, adică numai recunoașterea sau identificarea obiectelor și oamenilor. Înseamnă numai alcătuirea unui catalog mental
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
in Julio Cortazar’s Los Premios Peter Dayan și Carolina Orloff arată că fenomenele cosmice nu sunt ordonate de ritmuri universale, ci se desfășoară într-o: „dezordine macrocosmică lipsită de ritm care oglindește dezordinea microcosmică”. Agentul, vectorul, virusul care infectează simțul ritmului în narațiunea lui Cortazar și care fascinează personajele este tabloul lui Picasso menționat în șase din cele nouă secvențe ale prozei care reprezintă un guitarist și care oferă posibilitatea descoperirii unei muzicalități de dincolo de realitatea fizică a lumii. În
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
o anume forță, o anume continuitate ritmică, are, așa cum ar spune Henri Meschonnic, disponibilități pentru organizarea ritmică a mărcilor picturale și este, într un anume fel, ritmat, oricare ar fi natura ritmului. Henri Lefebvre consideră că orice entitate umană are simțul ritmului, are impresia că stăpânește conceptul deși ritmul este adesea confundat cu mișcarea, viteza, secvențele de mișcări gestuale sau secvențele de funcționare ale mecanismelor. Lucrurile nu sunt însă la fel de simple când este vorba despre ritmul imaginii picturale care este o
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și reinventat fără încetare de Imaginația celor care-i citesc opera. Bloom consideră că deși foarte diferit temperamental de romantici, Shakespeare a oferit o anume materia poetica extrem de favorizantă pentru vizionari ca Blake, Shelley sau Goethe în convingerea lor că simțul empiric poate fi o metaforă a spiritualității. În accepția lui Bloom, Câmpul Imaginal este exprimat mai plenar și mai intens de Shakespeare decât de înțelepții Sufi, nu numai în drame în mod evident vizionare ca A Midsommer Night’s Dream
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]